Category Archive EVS activities

ByPille Janson

Portret de Voluntar – Pille (Estonia)

[EN] My name is Pille Janson. I am 30 years old. I am from Estonia, where I lived in Uusküla, small village. I graduated from a Tallinn Service School. I have studied tourism and hospitality. I´m interested in different languages and cultures. I have studied also differents languages: finnish, spanish and russian. My family hosted exchange students from different countries now for three years. I  like hiking, skating and skiing. I worked as a teacher assistant in the kindergarten. Also I have the  same experience, when I was in the Armenia, where I made my short-term volunteering. I dont have oppurtunity to work with school aged children but now I have this chance.

 


[RO] Numele meu este Pille Janson. Am 30 de ani. Sunt din Estonia, unde am locuit în Uusküla, oraș mic. Am absolvit la o Școală militară din Tallinn Service School. Am studiat turism și ospitalitate. Sunt interesată de diferite limbi și culturi. De asemenea am studiat diverse limbi: finlandeză, spaniolă  și rusă. Familia mea a găzduit studenți de schimb din diferite țări de trei ani deja. Îmi plac drumețiile, patinajul și schiatul. Am lucrat ca asistent profesor la grădiniță. am de asemenea experiența deja, de când am fost în Armenia, unde mi-am făcut voluntariatul de scurt-timp. Nu aveam oportunitatea de a lucra cu copii de vârstă școlară dar acum am această șansă.

ByKristina

Portret de Voluntar – Vitor (Portugalia)


[EN] Hello everyone, my name is Vítor or Simão as most people call me. I am 19 years old and I came from a town called Ermesinde in Porto.

I finished high school and before I moved on with my studies I wanted to gain some work experience so I went to work but I wasn’t happy with that and felt really frustrated with my work and myself so a few months later a friend of mine which did EVS in Bulgaria told me about it and I wanted to experience it.

I saw this Romanian project in Curba da Cultura and immediately I knew that I wanted to go to Romania, I love nature I love camping, hike and many other activities regarding nature mainly GeoCaching.  So I came, I’m in Romania for three days and I’m absolutely loving it, for a Portuguese guy the snow is a new for me I only have seen it once when I was 8 so it was a long time ago. I’m currently living in Homorâciu a very rural village where life is simple and it’s really different for me because I’m a city boy but I just created two different hobby that are crack wood and start fire.

I love travel, meet cultures and learn new languages so I hope that at the end of my EVS I will be able to speak a little bit of Romanian because it sounds really interesting. I will try to learn everything I can from the Romanian culture and bring that to my country as well as leave a little bit of Portugal in Romania.

The plan after my EVS is to start my airline transport pilot licence(ATPL) which basically means that I want to become ani airline pilot. I have to thank everyone in Curba for being so kind to me and the rest of the volunteers as well.


[RO] Bună tuturor, numele meu este Vítor, sau Simão cum îmi spun majoritatea persoanelor. Am 19 ani și am venit dintr-un oraș numit Ermesinde din Porto.

Am terminat liceul și înainte de a merge mai departe cu studiile mele am vrut să câștig niște experiență de muncă, așa că am mers să lucrez dar nu am fost fericit cu asta și m-am simțit foarte frustrat cu munca mea și cu mine pentru câteva luni. Mai târziu, un prieten al meu care a făcut SEV în Bulgaria mi-a spus despre asta și am vrut să experimentez și eu.

Am văzut proiectul acesta românesc în Curba de Cultură și am știut imediat că am vrut să merg în România. Iubesc natura, iubesc excursiile cu cortul, drumețiile și multe alte activități legate de natură, în special  GeoCaching-ul.  Așa că am venit, sunt în România de trei zile și o absolut iubesc. Penteu un tip portughez zăpada este nouă pentru mine, am văzut-o doar o dată când aveam 8 ani deci a fost cu mult timp în urmă.  Momentan locuiesc în Homorâciu, un sat foarte rural unde viața e simplă și e foarte diferit pentru mine penteu că sunt un băiat de oraș dar tocmai am creat două hobby-uri noi care sunt tăiatul de lemne și făcutul focului.

Iubesc călătoritul, să cunosc culturi și să învăț limbi noi așa că sper că la sfârșitul SEV-ului meu voi putea să vorbesc puțină română deoarece sună foarte interesant. Voi încerca să învăț tot ceea ce pot de la cultura românească și să aduc asta în țăra mea, precum și să las un pic de Portugalia în România.

Planul de după proiectul meu SEV este să îmi  încep licența de pilot de transport aerian (ATPL) ceea ce practic înseamnă că vreau să devin pilot aerian. Am de mulțumit tuturor celor din Curba pentru că au fost așa de buni cu mine și celorlalți voluntari de asemenea.

ByRoman Studer

Portret de voluntar – Roman (Germania)

[EN] Hello everybody,

I am Roman Lukas and i`m  from Germany. I live in the city called Siegen. I am in Romania, Izvoarele,  since two days and the rural area remindes me of the area where i`m coming from. In Germany, expecially in the area around Siegen, we do also have lots of trees, that`s something thats makes me feel like home at least a little bit.

I studied padagogy and i graduated with a Bachelor in 2012. After that i worked with people with mental diseases then i worked in the ambulant child- and youth welfare.

I quit my job because i wanted to try something new and i decided to go abroad to accept the challenges it might bring up. I think one of my biggest challange will be loosing the fear of dogs haha

I like listening to music and visiting concerts. I also like to watch movies or to read (i prepared myself for the journey by reading Herta Müller, who is a romanian/ german writer). Playing Soccer or Basketball is also one of my favorite activities.

In my time in Romania i want to learn a lot about the romanian culture and the people who are living here. I`m  also interested in nature and i want to discover the romanian landscape.

So far, that`s enought about me. I will end with a quote:

” It`s better to burn out than to fade away”  (Neil Young)


 

[RO] Bună tuturor,

Eu sunt Roman Lukas și sunt din Germania. Locuiesc în orașul numit Siegen. Sunt Izvoarele, România de două zile iar zona rurală îmi aduce aminte de zona de unde vin. În Germania, mai ales în zona din jurul Soegenului, avem de asemenea o grămadă de copaci, asta fiind ceva ce mă face să mă simt ca acasă măcar puțin.

Am studiat Pedagogie și am absolvit licență în 2012. După asta, am lucrat cu persoane cu boli mintale și apoi am lucrat în asistență socială ambulantă pentru copii și tineri.

Am demisionat de la slujba mea pentru că am vrut să încerc ceva nou și am decis să merg peste hotare să accept provocările pe care l-ar putea aduce. Cred că una dintre cele mai mare provocări pentru mine va fi săsscap de frica de câini haha.

Îmi place să ascult muzică și să merg la concerte. De asemenea îmi place să vizionez filme și să citesc (m-am pregătit de călătorie prin a citi Herta Müller, care este o scriitoare română/germană). Jucatul de fotbal și baschet sunt de asemenea unele dintre activitățile mele favorite.

În timpul meu în România vreau să învăț mult despre cultura română și despre oamenii care locuiesc aici. Sunt de asemenea interedat de natură și vreau să descopăr peisajul românesc.

Până acum, atât este suficient pentru mine. Voi încheia cu un citat:

” It`s better to burn out than to fade away”  (Neil Young)

 

 

 

 

 

ByRita Silva

Portret de Voluntar – Rita (Portugalia)


[EN] I’ve been asked to write or talk about myself too many times and every time you do it, you are not saying anything that is actually important, because what we say is how we want to be seen, perceived and not that many times what we think about ourselves and ultimately almost never who we are. My honesty always felt bad about this kind of thing, because if I get too honest people will probably have a hard time understanding me, if I am not I am going against what I believe. This is some sort of paradox, product of my own overthinking.

Once, a friend told me, to think about the things I put in my showcase. He thought that my decisions of what to put in it, like being scared of cats and not liking to climb stairs when they don’t seem safe, was not the most appealing information. So I decided to change it. In my showcase, in big letters, you can see now some things like THEATRE and READING.  Also you will see TRAVELS and EXTREME CURIOSITY. WRITER.

I am from Portugal, that might be a good thing to keep there, doesn’t have to be in big letters anymore. I should also say I am 24 yo. I have a Degree in Theatre and I like to write, above everything else.

And that is about all I am going to say, for now. But sure will be posting soon, hopefully.

 


 

[RO] Mi-a fost cerut să scriu sau să vorbesc despre mine de prea multe ori și de fiecare dată când o faci, nu spui ceva ce e cu adevărat important, pentru că ceea ce spunem este cum vrem să fim văzuți, percepuți și nu de așa multe ori ceea ce credem despre noi înșine, și până la urmă aproape niciodată cine suntem. Onestitatea mea mereu s-a simțit rău în legătură cu astfel de lucruri, pentru că dacă sunt prea sinceră probabil oamenii vor avea dificultăți în a mă înțelege, dar dacă nu sunt merg împotriva a ceea ce cred. Acesta este un fel de paradox, produs al propriului meu gândit excesiv

Cândva, un prieten mi-a spus, să mă gândesc la lucrurile pe care le pun în vitrina mea. El credea că deciziile mele în legătură cu ceea ce să pun în ea, ca a fi speriată de pisici și a nu îmi plăcea să urc scări când nu par sigure, nu era cea mai atrăgătoare informație. Așa că am decis să o schimb.  În vitrina mea, cu litere mari, poți vedea acum niște lucruri precum TEATRU și CITIT. De asemenea vei vedea CĂLĂTORII ȘI CURIOZITATE EXTREMĂ. SCRIITOR.

Sunt din Portugalia, acesta ar putea fi un lucru bun de ținut acolo, nu trebuie să mai fie în litere mari. Ar mai trebui și să spun că am 24 de ani. Am o diplomă în teatru și îmi place să scriu, mai presus decât orice.

Și asta este cam tot ceea ce am de gând să spun, penteu moment. Dar voi posta din nou curând, sper.

 

ByBaptiste Roger

First steps with non formal education

When I arrived in Curba de Cultura I knew that because of my project I would have to go to schools to lead classes, propose activities and share knowledge with them in English and French classes; I had been told about non-formal education, we were only then in June and the school holidays had started, so I told myself “we will see later”.

And then, as the summer was over, we were very quickly back to school, and it was time for me to take my first steps in the different schools, not without apprehension! (I had never faced a class in this position before, I have already given tutoring in high schools as well as private language classes but in this way I must admit that I was not reassured…)

Fortunately we were not dropped in the “cage of wild animals” and we received in Curba de Cultura during 3 days, a very enriching, reassuring and funny training on what non-formal education is, non-formal communication, how to set it up and apply it, we received methods, advice and explanations. We put ourselves in situations and we tried each other in “almost” real conditions, (what a laugh that day, we all fell back into childhood!) We were finally ready to start this new activity as serenely as possible (thanks Kristina and Estelle for this training!!!)

Returning to the main theme of this article, non-formal education (which must be distinguished from informal education) can be defined in this way: it proposes a training and learning time designated as such, without this leading to a final validation in the form of an examination to evaluate what has been learned. This lack of a final evaluation corresponds to the state of mind in which it is carried out. It seeks to foster a spirit of initiative in the participant, who is placed on an equal footing with the learner. Autonomy, initiative, democracy, exchange: these are the key words of non-formal education, which proposes, in an open format, to learn things through mechanisms that allow the active participation of all, this can be for example through games, videos, debates, creative workshops, theatre etc.

So it was with all this new knowledge and especially with a lot of impatience that I was waiting for my first class in order to implement all this. The day D having arrived, my activity was ready and settled at the milimetre, stress and apprehension naturally appeared. Fortunately for me, Estelle was present and accompanied me in this brand new experience. Strangely enough, I immediately felt comfortable in this position, in sharing, in feeling that the students were having a good time and that I was too. I knew right away that I would like it a lot. Of course it took me a few weeks to be totally liberated and each new class was and still is a great experience to correct, improve and learn about how to implement non-formal education.

Today, 3 and a half months after my first experience, I had the opportunity to participate in about forty classes with students ranging from the first grade to the twelfth grade (from the first kindergarten class to the last high school class)

We played many games together, sang, drew, watched videos, answered quizzes, tested our memory and concentration, jumped and turned on ourselves… but we also learned many things about cultures, languages, differences, cultural shock, diversity… but above all we had a great time! And it seems to me that this is one of the essential things when you want to transmit knowledge, know-how or even interpersonal skills.

I am happy to have been able to explore and practice this form of education during my volunteer work, which has taught me and brought me a lot of knowledge as much as it has on a personal level and I am now sure that I want to continue and deepen my learning in this way.

/ Traducere in Romana in lucru/

BySorin Berbecar

Tenerife – Un nou început

Nu ușor mi-a fost gândul să las totul în urmă, să mă desprind de prieteni și de job, de familie și de locuri, de amintiri și de experiențele cele mai noi trăite.

Am intrat în “lumea Erasmus” încă de la 17 ani, când am participat datorita bunei mele prietene Adelina, la primul meu youth exchange și am văzut-o ca pe o “lume” ce trebuie explorată – opt ani mai târziu, 31 de proiecte E+, sute de persoane noi și faine, întâlnite, zeci de prietenii legate și nenumărate nopți nedormite, am ajuns, culmea, tot datorită  Adelinei, în Tenerife, Spania, pentru proiectul ce urma să-mi schimbe cu totul și cu totul viața.

Acomodarea, nu pot spune că a fost grea dar, de durata. Nu doar bariera lingvistică, deoarece lumea nu vorbește mai deloc engleza, eu începând să vorbesc spaniola la un nivel conversațional dupa abia două luni, dar și comportamentul acestora, catalogându-l ca pe unul straniu din punctul meu de vedere (comozi și nu foarte dornici de implicare în ceva nou), a întarziat procesul meu de “integrare în comunitate”, prin urmare, și desfășurarea activităților propuse.

O activitate recentă ce cred că îmi va rămâne întipărită în minte pentru o bună perioadă de timp este “înconjurul insulei pe bicicletă”. Fiind primii mei 167 km pe bicicletă, din care 60 km fără oprire, au reprezentat fără îndoială, una din cele mai mari provocări cu care m-am întâlnit până acum.

Din dorința de a inspira tinerii să facă sport, am început cu 5 săptămâni înainte de eveniment (experiența ne-a învățat că o perioadă mai mică de o lună este insuficientă pentru a atinge grupul țintă), să promovăm activitatea atat online cât și offline. Evenimentul a inclus și două ieșiri de pregătire, dintre care la cea de-a doua (însumand un total de 83 km) au participat 15 tineri dornici să ia parte și la evenimentul final. Din păcate pentru noi toți, atât în ziua evenimentului cât și cu o zi înainte, vremea din Tenerife a suferit o schimbare drastică (furtuni și ploi puternice), fapt ce a dus la abandon din partea a 10 tineri din cei înscriși.

Împreună cu cei 5 rămași, două mașini care să ne asiste, multe râsete, provizii și mult curaj, am început, în dimineața zilei de 20 octombrie, la ora 6:30, înconjurul insulei. Drumul a fost anevoios și, cu toate că eram determinați să mergem până la capăt,  într-un final, uzi până la oase, ne-am oprit la km 167 din cei 217 km, din cauza ploii.

Evenimentul poate fi considerat un succes, indiferent de numărul participanților deoarece pozele postate și poveștile relatate au reușit să anime și mai mulți tineri urmând ca în viitorul apropiat, cel mai probabil finalul lunii noiembrie, să mai organizăm încă un eveniment de acest fel.

Șase luni mai am la dispoziție în încercarea mea de a face o schimbare în stilul de viață al tinerilor din Tenerife și am mari speranțe că, odată cu noii prieteni, cunoștiințele acumulate și cu vizibilitatea proiectului, totul va deveni din ce în ce mai ușor.


Vlad se află în Tenerife (Spania) pentru o periodă de 12 luni, din mai 2018 până în aprilie 2019 în cadrul proiectului Island Health [2017-3-ES02-KA105-010522], proiect cofinanțat din programul Erasmus+ și implementat în Spania de către Association P.O.D.

 

Dacă și ție ți-ar place un stagiu de voluntariat internațional cu toate cheltuielile acoperite, nu ezita să ne scrii la evs@curbadecultura.ro

ByRaimo Remmer

Science of composting in simple terms – Compostul pe înțelesul tuturor

Composting

Have you ever heard about composting? No… well let me tell you what it is.
In the simplest terms it’s a cycle of life. Organic matters are naturally decomposed in a process called composting. This process recycles various organic materials or waste products and produces a soil conditioner (the compost).

Simpler? A tree or a vegetable, maybe a fruit will grow, fall on the ground and most likely by next year same time will turn into dirt – and not just simple dirt, it will be highly nutritious dirt, extremely good for plants to grow. So living things (plants and such) are with time becoming hummus (a really good dirt for plants), and if you gather it pile in order to get hummus, you can call it composting.

Now to business. Composting is highly recommended in agriculture. Some say that animals are the best fertiliser producers, but they are wrong: it is indeed good, but it contains a lot of acid so you need wait a few weeks or even months before using it as a compost. And not even mentioning the smell. So, a better, less smelly way to compost is to start a compost pile. It is easy and if done RIGHT it will not smell at all! Also on the benefits side: in some cases it takes only 2 weeks before getting good and usable compost (awesome right?).

What do you need for it?

Not much: you need space (depending how big is the compost pile).
Also you need food leftovers, as these will be the things you want to get rid of and turning it in green stuff, known as a nutrition for compost.

Another thing you need is referred to as brown stuff, that means old wood or paper, leaves that have turned to brown or old grass that is already brown. Brown stuff is a building block for composting.

Lastly it needs some air and water. These are quite important things for compost. Since composting is a chemical reaction between brown and green stuff, if it does not get enough of air it will create a lot of gas (and yes it smells). Also with reaction like this compost piles can become hot and I mean REALLY hot. (Ever heard a compliment “wow you are hotter than a compost pile”? ) There are cases where dry compost piles have thought on fire, since in summer, a good compost pile has steady degrees of 60 C, and if it is not touched in long time it can grow to about 80 degrees C easily.

Not to scare you, but no – the facts are not from some sort of science fiction movie, they are real.

OK, lets start with a compost pile.

step 1: find a place in the shade on the middle of the day. In my home I have 1m diameter of fence circle, on the shade of a apple tree.

step 2: start a kind of sandwich with brown stuff and green stuff. A compost pile is composed from 80% of brown stuff and 20%green stuff. Just imagine a sandwich from this and try to build one … you but a bit of brown stuff and add 1/4th of green stuff, on top of that again brown stuff, added 1/4 green stuff and so on. Some tips would be also try to always end with brown stuff so it would not attract animals or flies (also it will prevent it from smelling)

 

Taking care of a compost pile

General rule is – if it smells you messed it up. That means it might not have enough of air, or too much of green stuff, meaning not enough of brown stuff to decompose that smelly green stuff. Maybe your compost pile is black? That means its overheating and you need to stir it. Yes its best to stir your compost pile once a week so it would not over heat and maybe to take that precious nutrition rich dirt that your plants grave for so so so so much.

Urban compost

But wait! What if you live in a city and want to compost at home? There is an soulution. All you need is a bucket, green stuff (some food leftovers), a bit of brown stuff (a old news paper will do), some water and some WORMS. But not any worms: you need a handful of worms from special species and you problem is solved (for example red wigglers are most popular). These compost worms are awesome, they speed up composting remarkably and as result you can collect worm juice. All that these guys are doing is eating, reproducing and leaving behind their poo, so juice is actually their pee, one of the most powerful organic fertilisers. You have to mix it with water though, 10:1 for not killing the plant itself, as it it very concentrated.

So, when composting in the city all you need to do is to water the little guys, feed them every once in a while, have a bit of time to time gather the compost and juice, and ooh – make sure that they will not get direct sunlight as this is what kills them.

Yes and no in a compost pile

YES

  • organic materials like leaves, grass, and food scraps (not oily!)
  • newspapers (most inks used in newspapers are not toxic)
  • tree bark
  • all fruits and vegetables (including citruses)
  • vegetable and fruit peels and ends
  • coffee grounds and filters
  • tea bags (even those with high tannin levels)
  • grains such as bread, cracker and cereal (including moldy and stale)
  • eggshells (rinsed)
  • leaves and grass clippings (not sprayed with pesticides)
  • paper towels (which has not been used with cleaners or chemicals)

NO

  • meat and bones
  • non organic waste as plastic
  • oily materials

 

Compost

Ai auzit de compost? Nu… atunci dă-mi voie să îți spun ce este.

Pe scurt, este ciclul vieții. Materiile organice se descompun natural într-un proces numit compostare. Procesul reciclează variate materii organice sau resturi de produse și face un îngrășământ pentru sol (compost).

Mai simplu? Un copac ori o legumă, ori chiar un fruct va crește, va cădea pe pământ și până la anul va fi transformat în sol – și nu simplu sol, ci un sol cu proprietăți nutritive, extrem de bun pentru creșterea plantelor. Prin urmare ființele vii (plante și altele) se transformă în timp în humus (o materie foarte bună pentru plante), iar când aduni o astfel de grămadă de humus poți să o numești compost.

Compostul este foarte recomandat în agricultură. Unii zic că animalele sunt cei mai buni fertilizatori, dar se înșeală: sunt buni întradevăr, dar conțin mult acid, deci trebuie să aștepți câteva săptămâni sau chiar luni pentru a le folosi resturile ca și compost. Și să nu mai vorbim de miros. Un mod bun, mai puțin mirositor de a face compost este să faci o grămadă de compost. E ușor și dacă e făcut CORECT nu va mirosi deloc! Printre beneficii: în unele cazuri durează doar 2 săptămâni pentru a avea compost bun de folosit (minunat, nu?).

De ce ai nevoie?

Nu foarte multe: spațiu (depinde cât de mare e grămada de compost). Și mai ai nevoie de resturi alimentare, că astea sunt cele de care vrei să scapi, sunt chestiile verzi pe care le transformi în resurse pentru compost. Și mai ai nevoie de chestii maro, lemn vechi sau hârtie, frunze sau iarbă maro deja. Acestea sunt baza compostului.

Și în cele din urmă ai nevoie de aer și apă. Și astea sunt destul de importante pentru compost. Din moment ce compostarea este o reacție chimică între materiile maro și cele verzi. Dacă nu are suficient aer se vor crea gaze (și va mirosi). Totodată în reacțiile dintr-o grămadă de compost poate deveni foarte fierbinte. (Ai auzit vreodată de complimentul “ești mai fierbinte decât o grămadă de compost”?). Au fost cazuri în care grămezi uscate de compost au luat foc, căci pe timp de vară, o grămadă de compost are o temperatură constantă de 60 grade C și dacă nu este atinsă o perioadă poate ajunge la 80, cu ușurință.

Nu intenționez să te sperii, dar astea sunt fapte reale și nu filme science fiction.

OK, să facem o grămadă de compost.

Pasul 1: găsește un loc care e la umbră în miezul zilei. Acasă am un spațiu de 1 metru diametru îngrădit cu un gard, sub un măr.

Pasul 2: fă un sandviș cu materii maro și verzi. O grămadă de compost are 80% materii maro și 20% materii verzi. Imaginează-ți un sandviș din astea și fă unul. Deci materii maro și 1/4 materii verzi și apoi din nou maro și din nou versi. Un sfat, încheie cu materii maro, ca să nu atragi animale sau muște și pentru a nu mirosi.

Îngrijirea unei grămezi de compost

Regulă generală – dacă miroase ceva a mers prost. Adică ori nu a avut suficient aer, ori prea multe materii verzi și prea puține maro în care să se descompună. Poate grămada ta de compost e neagră? Asta înseamnă că s-a supraîncălzit și trebuie să o amesteci. Da, e bine să amesteci grămada de compost o dată pe săptămână, pentru a nu se încăzi prea tare și a distruge elementele nutriționale de care plantele tale au nevoie.

Compost urban

Dar stai! Dacă locuiești într-un oraș și vrei să faci compost? Există o soluție. Tot ce ai nevoie este o găleată, materii verzi (resturi alimentare), ceva materii maro (ziare vechi) niște apă și ceva viermi: ai nevoie de o mână de viermi dintr-o specie specială și problema ta este rezolvată (râmele sunt cele mai populare). Acești viermi pentru compost sunt minunați, ei grăbind procesul de compostare și ca rezultat poți aduna și un fel de suc. Tot ce fac vermii ăștia este să mănânce, să se reproducă și să lase în urma lor fecale și urină, urina fiind unul dintre cele mai puternice fertilizatoare. Totuși trebuie să o amesteci cu apă în proporție de 10:1, dacă nu vrei să distrugi plantele.

Deci, când faci compost în oraș nu trebuie decât să le dai apă acestori viermi și să îi hrănești din când în când, apoi să aduni compostul și sucul și să te asiguri că nu ajung în lumina directă a soarelui, căci îi va ucide.

Ce să pui și să nu pui în grămada de compost

DA

  • materii organice precum frunze, iarbă și coji de fructe (care nu sunt uleioase)
  • ziare (majoritatea cernelurilor nu sunt toxice)
  • scoarță de copac
  • fructe și legume (incluzând citrice)
  • coji și cotoare de fructe și legume
  • zaț de cafea și filtre
  • pliculețe de ceai (chiar și cele cu conținut ridicat de tanin)
  • produse de panificație, pâine, biscuiți, cereale (inclusiv cele mucegăite și învechite
  • coji de ouă (clătite)
  • resturi de iarbă și frunze (care nu au fost ierbicidate)
  • prosoape de hârtie (care nu au fost folosite împreună cu chimicale)

NU

  • caren și oase
  • resturi non-organice (plastic de exemplu)
  • materii uleioase

 


Raimo este în România pentru o perioadă de șapte luni, din mai 2018 până în noiembrie 2018, în cadrul proiectului Building Youth supportive Communities – Environment [2017-2-RO01-KA105-037748] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură. 

ByMilena Waas

A little story about paper – O mică poveste despre hârtie

/EN/

Howdy!

Coming from Germany, I am very used to recycling, especially when it comes to paper. Germans recycle about 80% of all their paper, meanwhile the recycling of paper is nearly non-existent in Romania.

But why go though all the work of carefully selecting the paper and recycling it to new paper? Unlike plastic or metal products, paper is made out of wood which can easily be regrown.

One big reason would be in order to save water. The production of 40g new paper needs 2,8 L of water, compared to 0,2 L for recycling paper. It also becomes a lot more polluted in the process of producing new paper, than in the one for recycled paper. If you are interested in finding out why saving water is so important for the environment, read Robert’s article about water, coming up in the next days.

Another point is, that the chemicals used in order to make paper out of wood are often very toxic and bad for the environment, unlike the ones used for the recycling process. This is especially true for the bleaching of newly made paper, which is either not done with recycling paper or done with non-toxic chemicals.

The recycling process for paper also needs 1/3 of the energy of producing newly made paper.

It also needs wood. While trees can be regrown, it takes years for them to do so and if we use up to much wood to regrow, the amount of forests in a country decrease and decrease, as is currently the case in Romania.

If you want to help the environment, try to sort paper and put it into the blue recycling bin, buy recycling paper instead of normal one and use both sides of paper.

And here is a little guide for recycling paper yourself:

  1. Put small pieces of paper [tear them apart by hand] into a bucket of water and leave it alone for three days
  2. Nail a fly screen onto a wooden frame (about the size of a piece of paper)
  3. Blend the water-paper-mix with a blender. If the mass is to solid, add warm water.
  4. Put the paper-mix into a big container, add water (About a quater of the paper mass). Take the frame from step 2 and pull it slowly though the water, till their is a small layer of paper on it.z
  5. Tear the layer slowly from the frame and leave it to dry

/RO/

Servus!

Venind din Germania sunt obișnuită să reciclez, mai ales hârtie. Nemții reciclează în jur de 80% din hârtie, în timp ce reciclarea hârtiei în România e aproape inexistentă.

Dar de ce să trecem prin acest proces de selectare a hârtiei și reciclare? Spre deosebire de plastic și metal, hârtia e făcută din lemn, care poate fi înlocuit prin plantare.

Un motiv important pentru a recicla este pentru a economisi apă. Pentru a produce 40gr de hârtie nouă e nevoie de 2.8L apă, în timp ce pentru aceeași cantitate prin reciclare e nevoie de 0.2L. De asemenea apa devine mai poluată la finalul acestui proces, decât cea folosită la reciclare. Dacă vreți să aflați mai multe despre importanța apei pentru mediu, citiți articolul lui Robert (urmează în următoarele zile, fiți pe faza).

Un alt motiv ar fi chimicalele folosite pentru a crea hârtie, care sunt adesea toxice și nocive pentru mediu, spre deoasebire de cele pentru reciclare. Asta mai ales din cauza înălbitorilor folosiți pentru hârtie, care nu sunt folosiți la hârtia reciclată, ori sunt folosiți unii non-toxici.

În plus, procesul de reciclare a hârtiei are nevoie de doar o treime din energia folosită pentru hârtia nouă. Apoi mai are nevoie de lemn. Chiar dacă pădurile pot refăcute, durează ani de zile pentru acest lucru, iar dacă folosim pădurile prea mult, zonele împădurite scad vizibil, cum e cazul României.

Dacă vrei să ajuți mediul, încearcă să sortezi hârtia și pune-o în containerul albastru, cumpără hârtie reciclată în loc de cea obișnuită și mai ales folosește ambele părți ale hârtiei.

Aici aveți un mic ghid de reciclare a hârtiei:

  1. Pune bucățele de hârtie (rupte cu mâna) într-o găleată cu apă și lasă-le trei zile.
  2. Prinde o pânză de țânțari pe o ramă de lemn (de mărimea hârtiei pe care vei să o produci)
  3. Amestecă compoziția de hârtie cu apă cu un blender. Dacă e prea tare, mai pune puțină apă caldă.
  4. Transferă amestecul într-un vas mai mare și mai pune apă (un sfert din cantitatea de hârtie). Ia rama de la punctul 2 și trece-o ușor prin apă, până ai un mic strat de hârtie pe ea.
  5. Desfă stratul ușor de pe ramă și lasă-l să se usuce.

Milena este în România pentru o perioadă de cinci luni, din iulie 2018 până în noiembrie 2018, în cadrul proiectului Building Youth supportive Communities – Environment [2017-2-RO01-KA105-037748] proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură. 

ByRobert Jug

Why do we need forests and how can we keep them / De ce avem nevoie de păduri și cum putem să le păstrăm

[EN] I can’t remember if there was a time when I wasn’t in love with nature, could be because I grew up in a place where I could play among the trees anytime I wanted. I come from a small country in central Europe called Slovenia and the thing I adore most about it is the fact that 66% of it is covered by forests. Those provide a vital environment for many species. There are over 3000 different fern and flower species along with 50000 different animal species thriving in my country so I’m very happy that over 11% of our land is protected territory.

Upon my arrival in Romania I was  initially shocked by the vast flat-lands but in a country as big as Romania is I was sure to find some landscapes more suitable for my soul. It comes as no surprise the country has plenty of green forests to offer. Not only that, there are 3,700 plant species identified, out of which 23 are declared natural monuments, 74 are extinct species, 39 are endangered species, 171 are vulnerable species and 1253 rare species. 33.792 animal species have been identified, out of which 33.085 invertebrates and 707 vertebrates.  So there are a lot of reasons to protect the natural environment, not only in my country and Romania but also everywhere else.

But a question comes to mind: how? How can you as an insignificant individual help something so ancient and bigger than you can imagine? Surely none of us will single-handedly prevent climate change, deforestation and pollution, but every little bit helps. The easiest way and the one that unfortunately doesn’t pop into everyone’s mind is simple: just don’t throw your trash on the floor after you no longer need it. If you were able to carry the package of chips with you before it was empty how can you not take the empty one back to the nearest bin? Using recycled paper also helps a lot as no new trees were cut down to help you with your daily lives.

Hemp products are also a very good alternative as the plant gives valuable resources in a shorter time; it also isn’t very demanding and doesn’t exhaust the soil as much. With wide variety of use it truly is a great choice, from food to building material: is there anything it can’t do?

Another simple solution is to opt for a walk or ride on a bicycle instead of taking a car, using public transportation instead of a personal vehicle also doesn’t seem as much but definitely helps.

But back to my main point: why do we need trees in the first place? It’s not only because they are nice to look at, even though studies showed patients with a green view had a quicker recovery. The obvious reason is because they produce oxygen and well, that’s literally something you can’t live without, them filtering over 21 kg of carbon dioxide per year (a single tree) is also pretty amazing.

The root system prevents soil erosion, their shade can help cool down urban areas, also saving you money on cooling down your house in summer and providing protection from winds which can help lower costs of your winter heat bill. Air pollution isn’t the only pollution they help with, noise pollution is also lowered in areas with trees. To top it off just think about all the food they provide, from fruits to syrup and playing a vital role in honey production. There are also medicinal properties that can be extracted from a number of trees (apple tree, common ash, hazel, beech tree, cedar and black walnut just as an example).  So on your next walk through the woods I hope you will see these ancient beauties as the amazing living things they are and will be mindful of your surrounding. Plus points if you take out more trash than you brought. Thanks for your read, hope to talk to you soon, hugs and kisses until then.

[RO] Nu-mi pot aminti dacă era un timp când nu eram îndrăgostit de natură, ar putea fi pentru că am crescut într-un loc unde m-am putut juca printre copaci oricând am vrut. Vin dintr-o țară mică din Europa centrală numită Slovenia, iar lucrul pe care îl ador cel mai mult la ea este faptul că 66% din ea este acoperită de păduri. Acestea asigură un mediu vital pentru multe specii. Există peste 3000 de specii diferite de ferigi și flori pe lângă 50000 de specii diferite de animale prosperând în țara mea așa că sunt foarte fericit că peste 11% din țara noastră e teritoriu protejat.

La sosirea mea în România am fost inițial șocat de vastele câmpii, dar într-o țară așa mare cum e România eram sigur că o să găsesc niște peisaje mai potrivite pentru sufletul meu. Nu a venit ca o surpriză că țara are o grămadă de păduri verzi de oferit. Nu numai asta, sunt 3,700 de specii de plante identificate, dintre care 23 sunt declarate monumente naturale, 74 sunt specii extincte, 39 sunt specii pe cale de dispariție, 171 sunt specii vulnerabile și 1253 specii rare. 33.792 de specii de animale au fost identificate, dintre care 33.085 nevertebrate și 707 vertebrate. Așa că sunt o grămadă de motive să protejezi mediul natural, nu numai în țara mea și în România dar de asemenea în toate celelalte locuri.

Dar o întrebare vine în minte: cum? Cum poți tu ca un individ insignifiant să ajuți ceva așa de străvechi și mai mare decât îți poți imagina? Cu siguranță nici unul dintre noi nu va preveni de unul singur schimbarea climatică, defrișările și poluarea, dar fiecare lucru micuț ajută. Cel mai ușor mod și cel care din păcate nu apare în mintea tuturor e cel mai simplu: doar nu arunca gunoiul pe jos după ce nu mai ai nevoie de el. Dacă ai putut să cari pachetul de chipsuri cu tine înainte să fie gol cum poți să nu îl iei pe cel gol înapoi la cel mai apropiat coș? Folosirea hârtiei reciclate de asemenea ajută mult căci nici un nou copac nu este tăiat pentru a te ajuta cu viața de zi cu zi.

Produsele din cânepă sunt de asemenea o alternativă foarte bună, planta dând resurse valoroase într-un timp mai scurt; de asemenea nu necesită foarte multe resurse și nu extenuează solul la fel de mult. Cu o varietate largă de folosiri e cu adevărat o alegere minunată, de la mâncare la material de construcții: e ceva ce nu poate să facă?

O altă soluție simplă este să optezi pentru a merge sau a face o plimbare cu bicicleta în loc de a lua mașina, de a folosi mijloacele de transport în comun în loc de un vehicul personal de asemenea nu pare de parcă e așa mare lucru dar ajută cu certitudine.

Dar înapoi la principalul meu punct: de ce avem nevoie de copaci de fapt? Nu e numai pentru că sunt frumoși când te uiți la ei, deși studii au arătat că pacienții cu o priveliște verde au avut o recuperare mai rapidă… Motivul evident este pentru că produc oxigen și ei bine, asta e literalmente ceva fără de care nu poți trăi, ei filtrând peste de 21 kg de dioxid de carbon pe an (un singur copac) e deasemenea destul de uimitor.

Sistemul de rădăcini previne eroziunea solului, umbra lor poate ajuta la răcirea zonelor urbane, de asemenea salvându-ți banii la a îți răci casa vara și asigurând protecție împotriva vântului ceea ce poate ajuta la micșorarea costurilor facturii tale de iarnă. Poluarea aerului nu e singura poluare cu care ajută, poluarea fonică e de asemenea micșorată în zone cu copaci. Peste toate astea doar gândește-te la toată mâncarea pe care o asigură, de la fructe la sirop și jucând un rol vital în producția de miere. Sunt de asemenea proprietăți medicinale care pot fi extrase dintr-un număr de copaci (măr, frasin comun, castan, fag, cedru și nuc negru doar ca un exemplu).  Deci următoarea ta plimbare prin pădure sper că vei vedea aceste frumuseți antice ca pe minunatele lucruri vii care sunt și vei fi atent la împrejurimile tale. Puncte în plus dacă pleci cu mai mult gunoi decât ai adus. Mulțumesc pentru lectură, sper să vorbim curând, îmbrățișări și pupici până atunci.


Robert este în România pentru o perioadă de cinci luni, din iulie 2018 până în noiembrie 2018, în cadrul proiectului Building Youth supportive Communities – Environment [2017-2-RO01-KA105-037748] proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură. 

ByOana Ungureanu

Comunicat de presă – Cultura Verde în Sezonul Aurit

Comunicat de presă
21 Septembrie 2018

Cultura Verde în Sezonul Aurit

Cu ocazia venirii toamnei, așa-zisului  ”Sezon aurit”,  voluntarii SEV și locali ai Curbei de Cultură au organizat un eveniment intercultural ce a avut ca scop îmbogățirea cunoștințelor participanților când vine vorba de alte culturi și țări, cu precădere despre legătura acestora cu natura și această cultură verde. Desfășurat la Centrul Cultural din Izvoarele, evenimentul a oferit oportunitatea de a afla lucruri noi prin ascultare de prezentări, participare interactivă și comunicare cu cei prezenți, precum și oportunitatea de delectare cu mâncăruri străine diverse preparate în casă chiar de voluntarii internaționali.


Aici și aici video-uri de promovare a evenimentului 🙂

Voluntarii SEV și-au prezentat în diverse moduri realitățile țărilor, fie prin prezentări power-point, povești cu tâlc sau jocuri interactive, cultura țărilor lor și relația acestora cu natura demonstrându-se a fi foarte interesante și în multe privințe foarte diferite atât de noi cât și între ele, dar și asemănătoare în anumite privințe de asemenea.
Având în vedere că acest eveniment a fost despre lucruri precum Protecția Pădurilor în Germania și Activism de Mediu în Franța, am avut o taxă de intrare sub forma articolelor reciclabile, articole ce erau apoi aruncate la tomberoanele speciale (sub îndrumare când era nevoie, desigur). Unii participanți au fost așa entuziasmați încât s-au dus și au cules sticle de plastic din tot satul pentru eveniment, așa multe că ar fi putut să dea taxă de intrare pentru încă o tură de participanți – bravo pentru entuziasmul ecologic! 🙂 Mulțumim voluntarilor internaționali Tim, Raimo, Thibaut, Baptiste, Milena, Robert pentru tot efortul depus la organizarea și facilitarea evenimentului, precum și tuturor voluntarilor locali care au venit în număr mare și au ajutat cu de toate de la traduceri la pregătire și curățenie, și nu în ultimul rând mulțumim lui Kristina pentru coordonare și ajutor.

(vizualizați mai multe aici).

———————————————————————————————————————

Curba de Cultură este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit, dedicată învăţării nonformale, culturii şi oportunităţilor de participare ale tinerilor din mediul rural din România. Scopul asociaţiei este de a revitaliza mediul rural din România. Misiunea Curbei de Cultură este să contribuie la dezvoltarea adolescenţilor şi tinerilor ca parte integrantă din comunităţile în care trăiesc, folosind educaţia nonformală ca sistem complementar sistemului formal de educaţie.

Pentru orice informație sau dacă vreți să aflați mai multe despre activitatea noastră ne găsiți pe următoarele canale:

Social media:

Websites:               www.curbadecultura.ro
http://evs.curbadecultura.ro/
Facebook pages:    https://www.facebook.com/Curba-de-Cultur%C4%83-153846781406285/
https://www.facebook.com/evswcurbadecultura/
Instagram:            https://www.instagram.com/curbadecultura/