Author Archive Israt Bhuiyan

ByIsrat Bhuiyan

Sunt la jumătatea drumului

Bună tuturor! Numele meu este Israt și sunt aici în România și fac voluntariat cu Curba de Cultura deja de 3 luni. Vreau să vă împărtășesc tuturor cum a fost experiența mea până acum.

În prima lună am trăit mult șoc cultural, dar, din fericire, am trecut peste când am început să cunosc localnici, să învăț primele mele cuvinte în română și să călătoresc singura cu trenul pentru prima dată.

Primul lucru care m-a făcut să mă simt ca acasă este călătoria pe care am făcut-o până acum. Până acum am fost la Măneciu, Ploiești, Brașov, Bran, Sinaia, București, Isaccea. Următoarea mea destinatie este Craiova și sper în curand sa pot vizita cateva orașe din nord. Mi-am luat ceva timp să explorez satul în care locuiesc în prezent, Homoraciu, dar mai am multe de explorat și abia aștept să fac asta. Am petrecut nenumărate ore în Maneciu, mai ales pe malul lacului: m-am îndrăgostit de el. Știați că după 2:30 de ore de mers de la Baraj puteți ajunge la mica, dar încântătoarea Cascada Schinda? Îți recomand din tot sufletul să faci această plimbare dacă îți place să fii înconjurat de natură, pace și liniște.

Îmi place să vorbesc cu localnicii din cartierul meu și cu cei care vin la centrele de tineret și este o mare motivație pentru mine să învăț limba română. Printre localnici, sunt câțiva cu care am m-am împrietenit și asta mă motivează să continui să fac tot ce pot pentru comunitate.

A fi un voluntar internațional pe termen lung are cu siguranță momente provocatoare.
Această experiență este caracterizată de o mulțime de prime ori: prima dată fiind în străinătate de atâtea luni; prima dată când trăiesc pe cont propriu; prima dată când gătesc și am grijă de mine… înțelegi ideea. În această călătorie, îmi înfund încet, dar sigur, picioarele până la maturitate. Am avut momente bune și momente rele. Am făcut multe greșeli, dar învăț o mulțime de lecții de viață. Cel mai important lucru pe care l-am învățat până acum este să mă concentrez asupra, să îmbunătățesc și să obțin motivație din ceea ce pot controla; și accept să renunț la lucrurile pe care nu le pot controla.
Învăț foarte multe chiar și din aventurile mele culinare. Pot să spun cu mândrie că pot face o supă bună de năut și tiramisù.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat citirii acestui articol. Un mesaj pe care îl port cu mine în fiecare zi și pe care vreau să-l împărtășesc cu tine este: fii fidel cu tine însuți.
Ne vedem! 😉

— EN—-

Hello everyone! My name is Israt and I’ve been here in Romania and doing volunteering with Curba de Cultura for 3 months already. I want to share with all of you what my experience has been so far.

During the first month I’ve experienced a lot of cultural shock, but luckily I got over it when I started to meet local people, learn my first Romanian words, and travel by train alone for the first time.

The first thing that made me feel at home is the traveling that I did so far. Until now I’ve been to Măneciu, Ploiești, Brașov, Bran, Sinaia, București, Isaccea. My next destination is Craiova and I hope soon I can visit some cities in the north. I’ve taken some time to explore the village where I am currently living, Homoraciu, but I still have a lot to explore and I can’t wait to do so. I have spent countless hours in Maneciu, especially at the lakeside: I have fallen in love with it. Did you know that after 2:30 hours of walking from the Baraj you can reach the small, yet lovely, Cascada Schinda? I totally recommend you to do this walk if you like being surrounded by nature, peace and quietness.

I like to talk with the locals in my neighborhood and those who come to the youth centers and it is a big motivation for me to learn Romanian. Among the locals, there are people I’ve become good friends with and this motivates me to continue to do my best for the community.

Being a long-term international volunteer definitely has challenging moments.
This experience is characterized by a lot of first times: first time being abroad for so many months; first time living on my own; first time cooking and taking care of myself… you get the idea. In this journey, I am slowly, but surely, dipping my feet into adulthood. I’ve had good moments and bad moments. I’ve made a lot of mistakes, but I’m learning a lot of life lessons. The most important thing I’ve learned so far is to focus on, improve, and gain motivation from what I can control; and accept to let go of the things that I can’t control.
I am learning a lot even from my culinary adventures. I can proudly say that I can make a good chickpeas soup and tiramisù.

Thank you for taking the time to read this article. One message that I keep carrying with me every day and that I want to share with you is: be true to yourself.
Ne vedem! 😉

ByIsrat Bhuiyan

Portret de voluntar – Israt Zahan Bhuiyan (Italia)

Salut! Numele meu este Israt, am 19 ani și vin din Vicenza, nordul Italiei. Am studiat la un liceu de Arte Vizuale până în iunie anul trecut și de atunci explorez ceea ce 13 ani de școală nu mi-au dat niciodată. Și dintr-o dată am ajuns în România!

Proiectul meu se numește F5 și este despre redeschiderea centrului de tineret din Izvoarele și, de asemenea, pregătirea activităților pentru tinerii comunității. Proiectul are o durată de 7 luni.

Arta a fost întotdeauna pasiunea mea și sper să exteriorizez această pasiune și să fac lucruri creative cu și pentru tineri.
Până acum, înainte de a veni aici, am făcut întotdeauna parte dintr-o comunitate care m-a ajutat să învăț lucruri noi, să cresc și să gândesc într-un mod în care sistemul educațional nu ne-a învățat niciodată cum ar trebui să facem acest lucru. Acum vreau să fiu persoana care să dea mai departe într-o comunitate lucrurile învățate.

Am făcut o expoziție personală de artă, am făcut ceva voluntariat și am plecat în Irlanda ca babysitter. Interesele mele sunt benzile desenate, jocurile video, cărțile, mersul pe bicicletă, mersul la teatru și să fiu înconjurată de natură.

Nu știu ce vreau să fac în viitor, dar sper să mă bucur de prezentul meu aici în România.

Hello! My name is Israt, I’m 19 years old and I come from Vicenza, Northern Italy. I’ve studied in a Visual Arts high school until last June and since then I’ve been exploring what 13 years of school never gave me. Suddenly I ended up in Romania!


My project is called F5 and it is about refreshing the youth center in Izvoarele and also preparing activities for the young people of the community. The project has a duration of 8 months. 

Art has always been my passion and I hope to externalize this passion and do creative things for and with youngsters.
Until now, before coming here, I’ve always been part of a community that helped me learn new things, grow up, and think in a way that the educational system never taught us how to. Now I want to be the person to give in a community.


I did a personal art exhibition, did some minor volunteering, and went to Ireland as an Au Pair. My interests are comics, video games, books, riding a bike, going to the theater and being surrounded by nature.


I don’t know what I want to do in the future, but I hope to enjoy my present here in Romania.