Byadmin
Portret de voluntar – Elisa (Italia/Argentina)
Mă numesc Elisa și sunt încântată de perspectiva de a petrece următoarea lună și jumătate cufundându-mă în cultura vibrantă a României. Puțin despre mine – sunt italiancă, dar am crescut în atmosfera plină de viață a Argentinei. Deci, pe scurt, sărbătoresc cu mândrie atât golurile argentiniene, cât și pe cele italiene! Călătoriile sunt aproape ca o a doua natură pentru mine; stilul de viață nomadic al familiei mele a insuflat în venele mele dragostea pentru itineranță.
Încă din primii mei ani, am fost captivată de conectarea cu oameni ale căror tradiții diferă de ale mele. Această curiozitate m-a ghidat spre numeroase aventuri. Călătoria mea în domeniul voluntariatului a început la vârsta de 13 ani în zonele rurale din Argentina, o experiență care mi-a marcat impresii de durată. Poate că aceste experiențe au fost cele care m-au motivat să urmez studii în Relații Internaționale, permițându-mi să continui să celebrez de aproape lumea noastră diversă.
Dincolo de pasiunea mea pentru explorarea diferitelor culturi, am o slăbiciune pentru animale (nu-i așa că toată lumea are?). Sunt, de asemenea, pasionată de muzică, sport, lectură și o serie de alte interese și, după cum probabil v-ați dat seama, găsirea bucuriei în compania oamenilor este un dat.
Sunt încântată de această oportunitate de a contribui, de a învăța și de a împărtăși experiențe cu voi toți. Dacă mai este ceva ce ați dori să știți despre mine, vă invit să veniți la Curba de Cultură ca să putem discuta despre asta. Haideți să facem ca această călătorie împreună să fie memorabilă și de impact!
I’m Elisa, and I’m thrilled about the prospect of spending the next month and a half immersing myself in the vibrant culture of Romania. A bit about me—I’m Italian but grew up in the lively ambiance of Argentina. So, in a nutshell, I proudly celebrate both Argentine and Italian goals! Traveling is almost like a second nature to me; my family’s nomadic lifestyle has instilled a love for the itinerant in my veins.
From my earliest years, I’ve been captivated by connecting with people whose traditions differ from mine. This curiosity has guided me to numerous adventures. My journey into volunteering commenced at the age of 13 in the rural areas of Argentina, an experience that etched lasting impressions. Perhaps it was these experiences that motivated me to pursue a degree in International Relations, allowing me to continue celebrating our diverse world up close.
Beyond my passion for exploring different cultures, I have a soft spot for animals (doesn’t everyone?). I’m also into music, sports, reading, and an array of other interests, and, as you might have gathered, finding joy in the company of people is a given.
I’m excited about this opportunity to contribute, learn, and share experiences with all of you. If there is anything else you would like to know about me I invite you to come to Curba de Cultura so we can chat about it. Let’s make this journey together memorable and impactful!
Crafting Generations – a volunteering story
The opportunity to participate in a long-term volunteering project was extraordinary news last November, 2022. The title of the project being “Crafting Generations”, it awakened in me the desire to polish the skills already present in the “File of my life” and the burning desire to acquire new ones. These being considered, I started the biggest adventure I ever dreamed of , which would be unforgettable and especially one that would change my life from all points of view. So, I invite you to sit comfortably, fill your cup with coffee or tea or your favourite drink and enjoy the story of my transformation from a man who didn´t know what to do with his life to a completely new human being.
Are you ready? Let’s dive in!
All my life I’ve been looking for a way to escape from the boring everyday routine that most people choose because it’s simple and comfortable. Finding myself at an impasse of ideas, after years of searching and trying to find a meaning in my existence in this world, I exploded with happiness, being in tears of joy, when I was accepted for a long-term volunteering project in a place that I felt in love with from the first day, Greenville.
What is Greenville and where is located?
Greenville is a wonderful place on this planet Earth, located in Vrhovcak, a small village close to Samobor, Croatia. Beautiful things are happening there in a way of eco-educational purposes and reconnection with the nature for youngsters, grownups and elderly people, projects as Erasmus+ Youth Exchange as well as European Solidarity Corps programs, different workshops and activities related to sustainability and farming, one-day school trips for primary school children designed to bring them in contact with the natural environment throughout a series of fun activities to enrich their knowledge about flora and fauna that Mother Nature has in the bag for us and so on and so forth. You can think of Greenville that is a tiny piece of heaven that provides one of the most welcoming and warmth atmospheres with the bonus of an imaginary postcard which contains your new learnings and achievements that you gain for being part of the stories that happened there.
Who’s in charge of Greenville?
As we well know, every place has someone who takes care of it. Well, here we are not talking about a single person but a team, a small team made up of a few people who wear a smile full of energy every day, ready for action, who have a long experience in organizing and facilitating programs for young people and not only, people very capable of providing any kind of support and solving any situation in a professional way. This team fully deserves its chosen name, “Pozitiva Samobor”.
What is my purpose in the project and how did I get here?
The event was not a simple coincidence that I arrived for the 4th time in Greenville. Given this fact, the team already knew who they were working with and what I was capable of. This time, however, it was a long-term project with a lot of trials and challenges to go through. My role in this project is divided into two large branches, the first and the one that is physically demanding contains the renovation and repairing the Grenville house, the design and construction of new facilities in the courtyard and beyond, and the second branch is composed of writing an Erasmus+ Youth Exchange project and its facilitation. I can say that I am very familiar with the first branch, and I have been a builder all my life, starting from making boats that I used to play with in the puddles on the street to tools and small structures, but with the second branch I was not at all familiar and I can say that this was actually the biggest challenge in this project.
Now that we have the basic facts about where I landed, the team I work with, and the tasks I must complete, I’ll move on to the skills I’ve acquired and other amazing things that happened to me during my volunteer service.
Of course, no matter how much you build sometimes out of necessity, sometimes because of a hobby, you still discover something new and that’s why I was sure it would happen in this “Crafting Generations” adventure. I will list a few skills such as painting walls, installing plasterboards on walls, designing and building wooden chandeliers, building a wooden platform, building a concrete foundation for a fence, designing and building a rabbit hutch, and these are just some of the new things learned that for me they were easy to understand and acquire.
The biggest achievement, and that’s because I’ve never faced anything like this and it took me far out of my comfort zone, was writing and facilitating my Erasmus+ YE project called “Green Defenders”. It was a long period in which I worked my mental abilities a lot and in which I did a lot of research not only to write it but also for the information I needed to refresh myself for the workshops and activities that were going to compose the project timetable. The project was a real success for me and the team, with very good reviews and young people who went home with tears in their eyes and grateful for the educational program and for the opportunity to improve their knowledge regarding connection with nature, understanding the natural environment, gaining knowledge about the 5Rs of zero waste living and many other curiosities that the participants embraced with open arms.
I want to put on the page other interesting things that materialized through circumstances outside of working hours. My personal life had a gradual improvement starting from the first week I arrived in Vrhovcak. I was included more and more in various activities such as going to the gym with the team, which became a common weekly activity, going on hikes on different routes in different areas around Samobor and not only that, I had the opportunity to visit different cities for a day and I had the pleasure of discovering them in a relaxing way, I had the basic tutorial of how to sail a small sailboat, and many other fun things. I can really say that I travelled and had a lot of fun in Croatia more than I had in my native country and all this thanks to Pozitiva team and their spirit of inclusion, understanding and support in my journey.
Why and how would I recommend the volunteering program?
First of all, it is necessary to understand that this program is an opportunity for any of us to learn new things, to develop our already acquired knowledge or to work in the professional fields while helping the organizations that open their doors for volunteers. There are also other opportunities such as free time trips to explore the surroundings and more, the opportunity to integrate into a new community and to learn new traditions and habits in a way of intercultural diversity, the opportunity to learn a new language, and so on.
What we must always keep in mind when applying for a volunteer project, is that we don’t go there to walk around and that’s all. The program consists of a fair exchange between both parties, more precisely the hosting organization offers everything necessary, accommodation, meals and pocket money in exchange for the help that the volunteer undertakes to offer.
Another thing you should be interested in before applying for volunteer projects, and here I speak from the experience of colleagues from other projects, is to research the background of the organizations that offer programs of this kind, and even more than that. I have met volunteers who were disappointed by how other organizations proceed during projects, workshops and activities, they do not respect their basic duties towards volunteers, points that end up being critical for the health and well-being of volunteers.
On another note, I am one of the volunteers who enjoyed their experience to the maximum. Going back in time and thinking about how I started and how I finished the project, I can say that I am a different person from many points of view and what is most important is that after all this I acquired a lot of things that I was just dreaming. More than that, I could say that the big prize I won is a place in the “Positiva Samobor” team, something that gave me wings and made me believe even more in my dreams and powers.
Pretty cool, right? I thought so…
At the end of this story, I would like to thank all those who trusted me, those who supported me even in stormy and rainy days, those who taught me to love in many other different ways, I am grateful for all the help I received, I am grateful to those who made me feel at home and last but not least, for the fact that I have always been considered a member of the team, of the “POZITIVA SAMOBOR” family!
Thank you from the bottom of my heart, wonderful people from Pozitiva team! I know I don’t have enough words to thank you for everything you have given to me, but I have a big green heart that beats for you!
===
Andrei a fost voluntar internațional prin Corpul European de Solidaritate în Croația pentru 8 luni. Și tu poți fi voluntar ca el pentru orice perioadă între 2 și 12 luni oriunde în Europa. Dacă vrei să afli mai multe scrie-ne la sorin@curbadecultura.ro e gratis, e fun și va fi de neuitat, promitem.
În vizită la Neta, ciobănița
Astăzi ne aflăm la Teișani și vom vizita un membru important al comunității, Neta, ciobănița. Începem călătoria un pic mai devreme, trebuie să mergem pe jos aproximativ 30 de minute pe deal pentru a găsi locul unde locuiește Neta. Priveliștile din jur sunt minunate.
Today we are in Teișani, we are visiting an important member of the community, Neta, the shepherdess. We begin our journey kind of early, we need to walk around 30 minutes in the mountain to find Neta’s place. The surrounding views are wonderful.
Echipa Community Kitchen încearcă să învețe mai multe despre produsele și rețetele tradiționale din zonă, iar astăzi vom afla mai multe despre arta de a face brânză.
The Community Kitchen team is trying to learn more about the traditional products and recipes from the area, and today we will learn more about the art of making cheese from scratch.
O cunoaștem pe Neta, ea a făcut brânză toată viața ei, tatăl și bunicul ei au făcut și ei această muncă, așa că a învățat încă de când era mică, așa că putem înțelege toată experiența pe care o are.
We meet Neta, she has been making cheese all her life, her father and grandfather also did this job, so she has been learning since she was a child, so we can understand all the expertise she has.
În fiecare zi are grijă de animalele ei și le mulge dis-de-dimineață, pentru că așa începe orice brânză bună, cu lapte proaspăt și bun, în acest caz de la capre și oi. Apoi fierbe laptele cu cheag, care este o substanță folosită pentru a separa particulele solide din lapte de apă și a forma o masă solidă. Totul este natural și provine de la propriile sale animale, folosind această substanță din stomacul propriilor porci. Când partea solidă a laptelui s-a separat de lapte, adaugă sare și îi dă formă, iar acesta este gata.
Every day, she takes care of her animals and milks them early in the morning, because this is how every good cheese starts, with good fresh milk, in this case goat and sheep milk. After that, she boils the milk with rennet, which is a substance used to break down the solid particles in milk away from the water content in order to form a solid mass. Everything is natural and from her own animals, using this substance from the stomach of her own pigs. When the solid part of the milk has separated from the milk, she adds salt and shapes it, and it’s ready.
Am putut gusta din brânza proaspăt făcută în acea dimineață și a fost delicioasă. Odată ce brânza este gata, Neta o conservă în sare cu apă și, în funcție de cât timp stă în acel lichid, brânza va avea o textură și o salinitate diferite.
We could taste some of the cheese that was freshly made that morning, and it was delicious. After the cheese is ready, Neta preserves them in salt with water, and depending on how long the cheese stays in that liquid the cheese will have different texture and saltiness.
Am învățat atât de multe despre brânză, dar și despre stilul de viață al Netei, care face totul de la zero, folosind produsele pe care le are prin preajmă și pe care le-a cultivat singură, trăind liniștită în natură. Mulțumim, Neta!
We learned so much about cheese but also about Neta’s lifestyle, who makes everything from scratch, using the products she has around and has grown by herself while living peacefully in the nature. Thank you, Neta!
ByJenovefa
Portret de Voluntar – Jenovefa (Franța)
Hello!
My name is Jenovefa, I’m from France, and more specifically Brest in Brittany. This year I will be one of the international volunteers in the Schrodinger Cultural Dilemma project at Curba de Cultura. I arrived in Romania in the middle of January. Why I choose to come here ?
I just finish my studies in sociological and cultural administrations in October. After two internships around festivals, I wanted a new and different cultural experience in another country, and this is why I research to be a volunteer on the European Youth Portal. Also, the description of the Schrodinger Cultural Dilemma project remains to me part of my studies and my experience that I loved. So here I am !
Since I was a kid, I am attached to the culture of Brittany and her traditions. So I learned to speak Breton at school and to dance folkloric dances with my parents in “fest-noz” which is basically a fest at night where we dance our dances with music bands. With that cultural approach, I’m interested in languages, in traditions and folklore in general, and so I expect to learn Romanian (and practice English), discover the country and the Romanian folklore as well.
When I was a student in information and communication, I helped in classes for beginners who wanted to learn to dance in a students’ association. In the same time, I became to create events and I enjoy that a lot. All that prove to me that I wanted to be involved in the cultural word in general. So I love to discover new musics, films, theater’s pieces, books and discuss it.
I think to be a volunteer like this it is a unique experience, so I’m here from a few months, but I am so happy to be here now and for the next months !
Bună!
Mă numesc Jenovefa, sunt din Franța, mai exact din Brest, în Bretania. Acest an voi fi unul dintre voluntarii internaționali în cadrul proiectului Dilema culturală Schrodinger la Curba de Cultură. Am ajuns în România la mijlocul lunii ianuarie. De ce am ales să vin aici ?
Tocmai mi-am terminat studiile de sociologie și administrație culturală în octombrie. După două stagii în jurul festivalurilor, mi-am dorit o experiență culturală nouă și diferită, într-o altă țară, și de aceea caut să fiu voluntar în cadrul Portalului European de Tineret. De asemenea, a descrierea proiectului Dilema culturală Schrodinger rămâne pentru mine parte din studiile mele și a experienței mele care mi-a plăcut foarte mult. Așadar, iată-mă aici !
De când eram copil, sunt atașat de cultura Bretaniei și de tradițiile ei. Așa că am am învățat să vorbesc bretonă la școală și să dansez dansuri folclorice cu părinții mei în “fest-noz” care este, practic, un festival de noapte în care dansăm dansurile noastre cu formații de muzică. În acest fel abordare culturală, sunt interesată de limbi, de tradiții și de folclor în general, așa că am mă aștept să învăț limba română (și să exersez engleza), să descopăr țara și folclorul, de asemenea.
Când eram studentă la informatică și comunicare, am ajutat la cursuri pentru începători care doreau să învețe să danseze, în cadrul unei asociații studențești. În aceeași perioadă, am devenit să creez evenimente și îmi place foarte mult acest lucru. Toate acestea îmi dovedesc că îmi doream să mă implic în
cuvântul cultural în general. Așa că îmi place să descopăr noi muzici, filme, piese de teatru, cărți și să discut despre ele.
Cred că a fi voluntar în acest fel este o experiență unică, așa că sunt aici de câteva luni, dar sunt foarte fericită să fiu aici acum și în următoarele luni !
ByDiana
Portret de voluntar – Diana (Portugal)
Salut!
Mă numesc Diana, sunt din Portugalia și sunt unul dintre voluntarii internaționali în proiectul Schrodinger Cultural Dilema la Curba de Cultura. Să începem de la început? Hai să o facem! De ce fac voluntariat în România rurală un an întreg? Da, voi fi aici 12 luni!
Ei bine, eram într-o fază a vieții mele în care nu știam care este următorul pas profesional. M-am săturat să lucrez în design și rețele de socializare și am vrut să influențez viața oamenilor într-un mod mai semnificativ.
De când eram copil, am spus că scopul meu în viață este să simt și să-i fac pe alții să simtă lucruri, lucruri diferite, toate lucrurile! Am crezut că să-i învăț pe alții cum să simtă, prin creativitate și artă, este ceea ce vreau să fac cu viața mea, dar nu am fost și încă nu sunt sigur dacă asta este calea potrivită pentru mine… De aceea sunt aici să descopăr eu însumi și următorii pași.
M-am născut în partea rurală a Portugaliei și știu cât de greu este să obții oportunități în acea parte a țării mele. În copilărie am făcut toate activitățile pe care le-am putut și am prins toate oportunitățile pe care le aveam pentru a putea deveni artist. Lucrul în domeniul Artă și Creativitate este dificil, dar este și mai dificil dacă locuiești într-un loc în care pare că nu se întâmplă nimic.
Am început să iau cursuri de hip hop încă de la vârsta de 9 ani și încă fac asta până acum, acesta este și unul dintre lucrurile care m-au motivat să intru în această aventură românească: duc cultura urbană și dansurile urbane într-un loc în care ele nu sunt prezente, arătându-le tinerilor că există mai mult în această lume în afară de realitatea lor și în afară de lumea în care sunt obișnuiți să trăiască.
Dacă am fost făcută să simt și să ii fac pe alții să simtă, să devin voluntar internațional a fost un rollercoaster de sentimente de care aveam nevoie în viața mea…
1 lună s-a terminat, mai sunt 11! Să continuăm această călătorie cu hopuri!
Hello!
My name is Diana, I’m from Portugal and I’m one of the international volunteers in the Schrodinger Cultural Dilemma project at Curba de Cultura. Shall we start from the beginning? Let ‘s do it! Why am I in Rural Romania doing volunteering work for one whole year? Yes, I’ll be here for 12 months!
Well I was in a phase of my life where I didn’t know what was the next step professionally. I was sick of working with design and social media and I wanted to impact people’s lives in a more meaningful way.
Since I was a kid, I have said that my purpose in life is to feel and make others feel things, different things, all the things! I thought that teaching others how to feel, through creativity and art is what I wanna do with my life, but I wasn’t and still I’m not sure if that’s the right path for me… That’s why I’m here to discover myself and my next steps.
I was born in the rural side of Portugal and I know how tough it is to get opportunities in that side of my country. As a kid I did all the activities I could and catched all o+pportunities that I had so that I could become an artist. Working in the Art and Creativity field is difficult but is even more difficult if you live in a place where it seems that nothing happens.
I started taking hip hop classes since I’m 9 years old and still do it to these date, that’s also one of the things that motivated me to enter this romanian adventure: taking the urban culture and the urban dances to a place where they’re not present, showing to youngsters that there is more in this world besides their reality and besides the world they’re used to live in.
If I was made to feel and make feel, becoming an International volunteer was the rollercoaster of feelings that I was needing in my life…
1 month is done, 11 more to go! Let’s continue this bumpy ride!
Portret de voluntar – Cassandra (Franța)
Hello, my name is Cassandra, I am a young French woman of 18 years old living in La Chaize le Vicomte, a small town near the west coast of France.
Why did I come to Curba De Cultura? I’m not sure 🙂 The little voice in my head has been telling me for a long time to take a break from my studies to travel, discover new cultures, new people, change my lifestyle, my habits and get out of my comfort zone.
I came across Curba’s advertisement for the European Solidarity Corps to carry out a mission for 9 months and I was immediately tempted. So here I am in Romania, hopefully speaking English fluently and understanding Romanian. For the moment I only speak French. I also hope that this experience will open my cultural field, that I will learn more about the world around me and about myself.
Now if you want to know a little bit more about me, about who I am…I like to discover new things and exchange with others. I am passionate about dancing and love to practice it. I also love animals very much. I would consider myself as a smiling and friendly person, very (too) empathetic and rather creative.
I am looking forward to this experience!
Bună, mă numesc Cassandra, sunt o tânără din Franța de 18 ani care locuiește în La Chaize le Vicomte, un orășel de lângă coasta de vest a Franței.
De ce am venit la Curba De Cultură? Nu sunt sigură 🙂 Vocea mică din capul meu îmi spunea de mult timp să iau o pauză de la studii pentru a călători, pentru a descoperi noi culturi, noi oameni, pentru a-mi schimba stilul de viață, obiceiurile și pentru a ieși din zona de confort.
Am dat peste anunțul de la Curbă pe Corpul European de Solidaritate pentru a îndeplini o misiune de 9 luni și am fost imediat tentată. Așa că iată-mă aici, în România, și sper că voi putea să vorbesc fluent engleza și să înțeleg româna. Deocamdată vorbesc doar franceza. Sper, de asemenea, că această experiență îmi va deschide câmpul cultural, că voi învăța mai multe despre lumea din jurul meu și despre mine însumi.
Acum, dacă vreți să știți mai multe despre mine, despre cine sunt… Îmi place să descopăr lucruri noi și să fac schimb cu alții. Sunt pasionată de dans și îmi place să îl practic. De asemenea, iubesc foarte mult animalele. M-aș considera o persoană zâmbitoare și prietenoasă, foarte (prea) empatică și destul de creativă.
Aștept cu nerăbdare această experiență!
Portret de Voluntar – Vera (Portugal)
My name is Vera and I’m 22 years old. I came all the way from Portugal, 3 thousand kilometers away from here, to volunteer in Romania for 10 months. I’m from a small town in the suburbs of Setúbal (south of Portugal).
It’s always hard to talk about myself, but I guess I can say I’m a nice person, I enjoy meeting new people and having interesting conversations. I like learning new languages – currently I speak Portuguese, English, Spanish and basic German. Hopefully Romanian will be added to this list.
In my free time, I love reading and watching movies – if you ever need recommendations, just let me know. Books are a big part of my life, since I’ve worked as a librarian for a long time. I also love cooking vegetarian meals, I love coffee (if I don’t drink one coffee per day I die) and I love pastries – papanași already has a place in my heart.
One thing you have to know about me is that I’m not a sportsy person – if you ask me if I want to play sports, the answer is probably going to be no. However, if you want to do debate or activities related to art and history, I’m the person to talk to. Also, I’ve studied Law in Lisbon, so let me know if you need legal advice (;
Eu sunt Vera și am vârsta de 22 de ani. Am venit tocmai din Portugalia, 3 mii de kilometrii depărtare de aici, sa fiu voluntară în România pentru 10 luni. Sunt dintr-un mic oraș din suburbiile Setúbal (Sudul Portugaliei).
Întotdeauna mi-e greu să vorbesc despre mine, dar pot spune că sunt o drăguță. Îmi place să cunosc oameni noi și să am conversații interesante cu aceștia. De asemenea, îmi mai place să învăț limbi noi – momentan vorbesc portugheza, engleza, spaniola și germana de bază. Sper ca româna să fie adăugată în listă.
În timpul liber ador să citesc și să mă uit la filme – dacă ai nevoie de recomandări, doar spune-mi. Cărțile sunt o mare parte din viața mea, deoarece am lucrat ca bibliotecară mult timp. De asemenea, ador să gătesc preparate vegetariene. Iubesc să beau cafea (dacă nu beau o cafea pe zi, o să mor) și produsele de patiserie – papanașii au deja un loc în inima mea.
Un lucru despre mine de știut, nu sunt o persoană sportivă – dacă mă întrebi dacă vreau să fac sport, răspunsul cel mai probabil va fi nu. Totuși, dacă dorești să faci dezbateri sau activități legate de artă și istorie, eu sunt persoana cu care poți să vorbești. De asemenea, am studiat Dreptul în Lisabona, așa că anunță-mă dacă ai nevoie de consiliere juridică (;
Portret de Voluntar – Guilherme (Portugal)
Sunt Guilherme Roça și am 28 de ani. Sunt din Portugalia si ma aflu aici deoarece aveam nevoie de o oportunitate sa traiesc ceva diferit, care m-ar putea duce chiar într-un alt loc și mi-ar împlini atât mintea, cât și personalitatea. Să ma împlineasca, poate în aceeasi manieră în care această lume a fost umpluta, cu toată diversitatea ei. Cu această experiență, cred ca putem sa fim conectați cu toata lumea și,în acelasi timp, să ne oferim propria experiență. Cred că cu ajutorul acestei experiențe, pot sa văd lumea și sper ca voi vedea care e rolul meu în ea. Sper că mă va face să mă implic și să fiu acaparat de ea.
Uneori, când suntem acasă, observăm doar ceea ce ne înconjoară. Când ieșim afară, bănuiesc că se întâmplă contrariul și suntem acaparați de restul din jurul nostru. Făcând parte într-o experiență care implică să-i ajutăm pe alții, cred că și eu mă voi simți parte din această lume pentru că, în sfârșit, o voi trăi cu adevărat! România este exact țara potrivită să faci asta, pentru mine în acest moment al vieții mele.
Nu ar trebui să ne fie frică să ne aruncăm în aceste oportunități, când și dacă avem șansa de a face acest lucru, desigur.
Când simțim acea ușoară dorință de a ieși din zona noastră de confort, alăturându-ne la astfel de proiecte, cu siguranță ar trebui să riscăm! Dacă ne gândim la asta, există un motiv pentru a participa, așa că haideți să descoperim!
I’m Guilherme Roça and I’m 28 years old. I’m from Portugal and I’m here because I also needed an opportunity to live something different, something that might just take me to another place, and fulfil both my mind and personality. To fulfil myself maybe the same way this world was also filled, with all of its diversity. With this experience, I think we can be in stereo with the whole world and at the same time deliver our own testimony in it. I think that, by doing this experience, I can actually see this world and I hope I’ll see what’s my part in it. I hope it will make me get involved and be swallowed by it.
Sometimes, when we are at home, we just absorb what surrounds us. When we get outside, I guess that the opposite thing occurs, and we are absorbed by the rest. By committing ourselves to an experience that involves helping others, I guess I’ll also feel part of this world because, finally, I will truly live it! Romania is exactly the right country to do it, for me and at this time of my life.
We shouldn’t be afraid of throwing ourselves into these opportunities, when and if we have the chance to do so, of course.
When we feel that slight bit of will of getting out of our comfort zone, by joining this kind of projects, we definitely should risk it! If we are thinking in it, there’s a reason for that, so lets discover!
Un stagiu de voluntariat poate schimba perspective
Să faci voluntariat la tine în comunitate, în țară sau chiar internațional nu mai e chiar așa greu, ba chiar e la îndemână și vine cu o serie de beneficii neașteptate. Ce înseamnă să fii voluntar internațional, nu se poate descrie pe de-a-ntregul, se poate doar trăi și experimenta pe propria piele. Și tocmai acest lucru l-au făcut Iulia în Slovenia și Vlad în Slovacia.
Acum au terminat amândoi stagiile de câte 11 luni și fiecare s-a întors, numai că nu la viața dinainte, ci la cu totul altceva, căci voluntariatul internațional schimbă perspective. I-am întrebat pe fiecare despre cum a fost această experiență:
Cum ai aflat de proiectul în care ai plecat? A fost greu să fii selectat?
Vlad: Am dat din întâmplare peste anunț. Am aplicat, am fost intervievat și selectat. Destul de ușor și rapid.
Iulia: Mie mi-a spus cineva când eram în Erasmus la studii, că se poate face și voluntariat, am terminat facultatea și am început să caut proiecte, Am aplicat la ăsta și am fost selectată rapid.
Ce așteptări ai avut înainte de a pleca? S-au împlinit?
Iulia: Mă așteptam să muncesc mult și intens și să cunosc mulți oameni. Și am cunoscut mulți oameni, însă nu a fost nevoie să muncesc mult și intens, așa ca nu m-am simțit ca la un job, și am avut timp de o întreagă experiență.
Vlad: A fost exact cum mi-a prezentat organizația proiectul. Și am putut să mă implic mai mult odată ce m-am familiarizat cu toate. Dar oamenii au fost casual și relaxați.
Ce ți-a plăcut cel mai mult din toată această experiență? Dar cel mai puțin?
Iulia: Mi-a plăcut că am putut face networking, că acum cunosc oameni din domenii variate, din toată Europa. Mi-a plăcut și natura Sloveniei, dar și activitățile pe care le-am desfășurat la centrul de zi. De fapt, nu a fost ceva să nu îmi placă.
Vlad: A fost grozav că am putut să învăț o groază de chestii despre munca tehnică: lumini de scenă, programe, computere. Nu am avut nevoie de altceva. Cel mai puțin mi-au plăcut ședințele de planificare, pentru că eu primeam informațiile alea mai repede și nu mai erau noutăți pentru mine.
Crezi că ai imbunătățit ceva la tine? E ceva la care te pricepi mai bine acum decât înainte?
Vlad: Cred că am furat secrete din domeniu. Adică mă pricepeam la foto și sunet înainte, dar acum o pot face la nivel profesionist. Și am și experiența lucrului în teatru.
Iulia: Îmi e mai ușor să lucrez cu copii acum, dar și să mă exprim în limba engleză. În plus, mă orientez mai ușor pe munți și în drumeții.
Cum te descurci cu limba engleză acum? Dar cu limba țării în care ai locuit?
Iulia: Știam engleză, dar am devenit mult mai fluentă și mai rapidă în comunicare. Cât despre slovenă, știu chestii de bază. Pe parcurs m-am luat cu altele și mi-am pierdut motivația să învăț.
Vlad: Eram fluent în engleză, dar în stagiul ăsta am învățat mult limbaj tehnic, chestii pe care evident, nu le învățasem înainte, la școală. Cât despre slovacă, am avut cursuri, dar am învățat cel mai mult muncind cu ceilalți. În ultima luna deja înțelegeam ce zic cei din jur, dar îmi era destul de greu să răspund.
Ai avut situații stresante? Cum te-ai descurcat?
Iulia: Nu a fost cazul. Nimic major de care să îmi amintesc acum.
Vlad: Chestii minore ce țineau de locuitul la comun. Toate rezolvabile dacă comunici și ești matur.
Ce planuri de viitor ai acum după ce ai terminat această etapă din viață?
Vlad: Lucrez pentru Google acum și intenționez să fac o carieră din asta. Mi-a prins bine experiența din Slovacia pentru acest job.
Iulia: lucrez cu copii într-un afterschool și îmi doresc ajung în Irlanda să lucrez acolo, tot cu copii. Faptul că vorbesc fluent engleza a ajutat la actualul loc de muncă și mă va ajuta și mai departe.
Ce înseamnă voluntariatul pentru tine, acum?
Vlad: o metodă foarte la îndemână de a obține experiență de muncă.
Iulia: o experiență complexă cu ramificații neprevăzute.
Un mesaj pentru cei ce încă nu au curaj să plece într-un proiect de volutariat?
Vlad: go for it!
Iulia: Nu ai ce pierde, încearcă!
Dacă experiențele celor doi te-au convins să încerci și tu, sau dacă încă mai ai dubii și întrebări, scrie-ne la sorin@curbadecultura.ro te vom ajuta să găsești răspunsurile și chiar un proiect la care să aplici, unul care să fie pe gustul tău.
ByAngie
Portret de voluntar – Angie (Malta)
Numele meu este Angie Said și am 18 ani. Am venit din Malta pentru această experiență unică în România.
Unele dintre hobby-urile mele sunt plimbările în mediul rural, fotografia, sportul și scrisul (în limba mea ) De asemenea, îmi place să călătoresc, cred că atunci când călătorești în locuri diferite ai ocazia ca în afară de a cunoaște diferite culturi și locuri, vei avea, de asemenea, ocazia să cunoști și să îți faci noi prieteni din toate colțurile lumii. Împreună veți împărtăși experiențe diferite, veți împărtăși idei și veți explora locuri noi. Acest gen de experiență cred că te va ajuta să câștigi mult mai multă încredere și, curaj. De asemenea, ne învață cum toți avem o viață și dacă nu facem astfel de experiențe acum, când le vom face?
Ieșirea din zona mea de confort mă face să mă simt mai puternică și, de asemenea, independentă. Cu toții avem nevoie unii de alții pentru a lucra și a face tot posibilul, dar uneori ne confruntăm cu provocări pe care trebuie să le înfruntăm singuri. Trebuie să fim capabili să facem asta. Învăț să devin educatoare la grădiniță într-o zi. Eu cred că copiii de azi, sunt copiii de mâine și nu fiecare copil are o oportunitate similară ca noi. Sunt o persoană foarte energică, care adoră să-i ajute pe cei care au nevoie. Simt un sentiment de satisfacție, pace și, de asemenea, în adâncul sufletului mă simt grozav.
Venind aici în România pentru un an, cred că a fost o idee grozavă și sunt foarte încântată, așa că vedeți ce îmi va oferi această oportunitate uimitoare.
My name is Angie Said and I’m 18. I came from Malta for this once in a lifetime experience in Romania.
Some of my hobbies are walking in the countryside, photography, sports and writing (in my language ) I also love travelling, I believe that when you travel to different places you have the opportunity that apart from getting to know different cultures and places, you will also get the opportunity to get to know and make new friends from all over the place. Together you will share different experiences, share ideas and explore new places. This kind of experience I believe that it will help you to gain much more confidence and also courage. It also teaches how we all have one life and if we don’t make these kind of experiences now when are we going to make them?
Getting out from my comfort zone makes me feel stronger and also indipendent. We all need each other to work and do our best but sometimes we face challenges that we must tackle them alone. We must be capable to do so. I’m studying to become a kindergarten educator one day. I believe that the children of today, are the children of tomorrow and not every child has a similar opportunity like us. I am a very energetic person who loves to help others in need. I feel a sense of satisfaction, peace and also deep down I feel great.
Coming here in Romania for a year, I think it was a great idea and am super
excited so see what this amazing opportunity will give me back.