Category Archive EVS life

BySorin Berbecar

Un stagiu de voluntariat poate schimba perspective

Să faci voluntariat la tine în comunitate, în țară sau chiar internațional nu mai e chiar așa greu, ba chiar e la îndemână și vine cu o serie de beneficii neașteptate. Ce înseamnă să fii voluntar internațional, nu se poate descrie pe de-a-ntregul, se poate doar trăi și experimenta pe propria piele. Și tocmai acest lucru l-au făcut Iulia în Slovenia și Vlad în Slovacia.

Acum au terminat amândoi stagiile de câte 11 luni și fiecare s-a întors, numai că nu la viața dinainte, ci la cu totul altceva, căci voluntariatul internațional schimbă perspective. I-am întrebat pe fiecare despre cum a fost această experiență:

Cum ai aflat de proiectul în care ai plecat? A fost greu să fii selectat?

Vlad: Am dat din întâmplare peste anunț. Am aplicat, am fost intervievat și selectat. Destul de ușor și rapid.
Iulia: Mie mi-a spus cineva când eram în Erasmus la studii, că se poate face și voluntariat, am terminat facultatea și am început să caut proiecte, Am aplicat la ăsta și am fost selectată rapid.

Ce așteptări ai avut înainte de a pleca? S-au împlinit?

Iulia: Mă așteptam să muncesc mult și intens și să cunosc mulți oameni. Și am cunoscut mulți oameni, însă nu a fost nevoie să muncesc mult și intens, așa ca nu m-am simțit ca la un job, și am avut timp de o întreagă experiență.
Vlad: A fost exact cum mi-a prezentat organizația proiectul. Și am putut să mă implic mai mult odată ce m-am familiarizat cu toate. Dar oamenii au fost casual și relaxați.

Ce ți-a plăcut cel mai mult din toată această experiență? Dar cel mai puțin?

Iulia: Mi-a plăcut că am putut face networking, că acum cunosc oameni din domenii variate, din toată Europa. Mi-a plăcut și natura Sloveniei, dar și activitățile pe care le-am desfășurat la centrul de zi. De fapt, nu a fost ceva să nu îmi placă.
Vlad: A fost grozav că am putut să învăț o groază de chestii despre munca tehnică: lumini de scenă, programe, computere. Nu am avut nevoie de altceva. Cel mai puțin mi-au plăcut ședințele de planificare, pentru că eu primeam informațiile alea mai repede și nu mai erau noutăți pentru mine.

Crezi că ai imbunătățit ceva la tine? E ceva la care te pricepi mai bine acum decât înainte?

Vlad: Cred că am furat secrete din domeniu. Adică mă pricepeam la foto și sunet înainte, dar acum o pot face la nivel profesionist. Și am și experiența lucrului în teatru.
Iulia: Îmi e mai ușor să lucrez cu copii acum, dar și să mă exprim în limba engleză. În plus, mă orientez mai ușor pe munți și în drumeții.

Cum te descurci cu limba engleză acum? Dar cu limba țării în care ai locuit?

Iulia: Știam engleză, dar am devenit mult mai fluentă și mai rapidă în comunicare. Cât despre slovenă, știu chestii de bază. Pe parcurs m-am luat cu altele și mi-am pierdut motivația să învăț.
Vlad: Eram fluent în engleză, dar în stagiul ăsta am învățat mult limbaj tehnic, chestii pe care evident, nu le învățasem înainte, la școală. Cât despre slovacă, am avut cursuri, dar am învățat cel mai mult muncind cu ceilalți. În ultima luna deja înțelegeam ce zic cei din jur, dar îmi era destul de greu să răspund.

Ai avut situații stresante? Cum te-ai descurcat?

Iulia: Nu a fost cazul. Nimic major de care să îmi amintesc acum.
Vlad: Chestii minore ce țineau de locuitul la comun. Toate rezolvabile dacă comunici și ești matur.

Ce planuri de viitor ai acum după ce ai terminat această etapă din viață?

Vlad: Lucrez pentru Google acum și intenționez să fac o carieră din asta. Mi-a prins bine experiența din Slovacia pentru acest job.
Iulia: lucrez cu copii într-un afterschool și îmi doresc ajung în Irlanda să lucrez acolo, tot cu copii. Faptul că vorbesc fluent engleza a ajutat la actualul loc de muncă și mă va ajuta și mai departe.

Ce înseamnă voluntariatul pentru tine, acum?

Vlad: o metodă foarte la îndemână de a obține experiență de muncă.
Iulia: o experiență complexă cu ramificații neprevăzute.

Un mesaj pentru cei ce încă nu au curaj să plece într-un proiect de volutariat?

Vlad: go for it!
Iulia: Nu ai ce pierde, încearcă!

Dacă experiențele celor doi te-au convins să încerci și tu, sau dacă încă mai ai dubii și întrebări, scrie-ne la sorin@curbadecultura.ro te vom ajuta să găsești răspunsurile și chiar un proiect la care să aplici, unul care să fie pe gustul tău.

ByAngie

Portret de voluntar – Angie (Malta)

Numele meu este Angie Said și am 18 ani. Am venit din Malta pentru această experiență unică în România.

Unele dintre hobby-urile mele sunt plimbările în mediul rural, fotografia, sportul și scrisul (în limba mea ) De asemenea, îmi place să călătoresc, cred că atunci când călătorești în locuri diferite ai ocazia ca în afară de a cunoaște diferite culturi și locuri, vei avea, de asemenea, ocazia să cunoști și să îți faci noi prieteni din toate colțurile lumii. Împreună veți împărtăși experiențe diferite, veți împărtăși idei și veți explora locuri noi. Acest gen de experiență cred că te va ajuta să câștigi mult mai multă încredere și, curaj. De asemenea, ne învață cum toți avem o viață și dacă nu facem astfel de experiențe acum, când le vom face?

Ieșirea din zona mea de confort mă face să mă simt mai puternică și, de asemenea, independentă. Cu toții avem nevoie unii de alții pentru a lucra și a face tot posibilul, dar uneori ne confruntăm cu provocări pe care trebuie să le înfruntăm singuri. Trebuie să fim capabili să facem asta. Învăț să devin educatoare la grădiniță într-o zi. Eu cred că copiii de azi, sunt copiii de mâine și nu fiecare copil are o oportunitate similară ca noi. Sunt o persoană foarte energică, care adoră să-i ajute pe cei  care au nevoie. Simt un sentiment de satisfacție, pace și, de asemenea, în adâncul sufletului mă simt grozav.

Venind aici în România pentru un an, cred că a fost o idee grozavă și sunt foarte încântată, așa că vedeți ce îmi va oferi această oportunitate uimitoare.

My name is Angie Said and I’m 18. I came from Malta for this once in a lifetime experience in Romania.

Some of my hobbies are walking in the countryside, photography, sports and writing (in my language ) I also love travelling, I believe that when you travel to different places you have the opportunity that apart from getting to know different cultures and places, you will also get the opportunity to get to know and make new friends from all over the place. Together you will share different experiences, share ideas and explore new places. This kind of experience I believe that it will help you to gain much more confidence and also courage. It also teaches how we all have one life and if we don’t make these kind of experiences now when are we going to make them?

Getting out from my comfort zone makes me feel stronger and also indipendent. We all need each other to work and do our best but sometimes we face challenges that we must tackle them alone. We must be capable to do so. I’m studying to become a kindergarten educator one day. I believe that the children of today, are the children of tomorrow and not every child has a similar opportunity like us. I am a very energetic person who loves to help others in need. I feel a sense of satisfaction, peace and also deep down I feel great.

Coming here in Romania for a year, I think it was a great idea and am super excited so see what this amazing opportunity will give me back.

ByPavel

Portret de voluntar – Pavel (Cehia)

Sunt trei lucruri pe care nu le pot suporta – mâncarea arsă, șosetele umede și să mă prezint altora.

Cred că lupta cu un urs furios este cu siguranță o sarcină mai ușoară pentru mine decât să vorbesc despre mine în fața altor oameni. Cred că aș mânca chiar și pizza arsă, dacă mă ferește de introducere.

Inspir adânc, încerc.

Sunt un individ foarte extrovertit, îmi place să fiu în preajma altor oameni și să-i cunosc mai bine, dar uneori pot să par mai introvertit, pentru că îmi place și să petrec timpul singur, în balonul meu de confort,  și cu o mașină de scris sau o bucată de hârtie pe care îmi pot forma idei pentru seria mea viitoare de cărți.

De asemenea, sunt dependent de muzică. Îmi place să cânt și să dansez sau chiar să-mi creez propriile versuri de muzică instrumentală. În copilărie, cântam la multe instrumente, dar pe măsură ce am crescut, am uitat chiar și notele.

Îmi place să mă uit pe Netflix, dar nu am Tic Tok, ceea ce este un fapt care mă deconectează ușor de aproape întreaga populație și sunt mai mult decât de acord cu asta.
Este în regulă să fii diferit, atâta timp cât te simți confortabil cu asta! 🙂

Am studiat Psihologie în Anglia, din păcate lucrurile s-au cam încurcat și nu am putut să-mi termin studiile, totuși, mi-am dorit mereu să ajut oamenii, iar lucrul cu tinerii aici în România este ceva ce abia aștept să fac!

Îmi plac conversațiile profunde, ploile abundente, produse de patiserie proaspete și serile cu lumânări parfumate și ceai. Caut profunzimea în oameni.

În opinia mea, cu toții suntem speciali și unici, iar scopul vieții noastre este să ne descoperim pasiunile și să ne umplem viața cu dragoste și speranță.
Și mai mult – răspândiți dragostea în întreaga lume!

There are three things that I cannot stand – burned food, wet socks and introducing myself to others. 

I think fighting an angry bear is definitely an easier task for me than talking about myself in front of other human beings. I think I would even eat burned pizza, if it protects me from introducing.

Deep inhale, I give it a try.

I am an individual that is very outgoing, I like being around other people and getting to know them better, but sometimes I may seem more introverted, because I also like spending time alone, in my comfort bubble with sprinkles everywhere, and a typewriter or a piece of paper where I can form ideas for my upcoming book series.

Also, I am addicted to music. I love singing and dancing, or even creating my own lyrics to instrumental music. As a child, I played many instruments, but as I got older, I even forgot the notes.

I love to watch Netflix, but I do not have a Tick Tock, which is a fact that slightly disconnects me from almost the whole population, and I am more than okay with that. It is okay to be different, as long as you feel comfortable with it! 🙂

I have been studying Psychology in England, unfortunately things got a little messy and I could not finish my studies, however, I always wanted to help people, and working with youngsters here in Romania is something I am so looking forward to doing!

I love deep conversations, heavy rain, fresh baked pastry and evenings with scented candles and herbal tea. I seek the depth in people. 

In my opinion, we are all special and unique, and the purpose of our lives is to discover our passions and just fill our lives with love and hope.
And more – spread the love all around the world!

ByKuntzmann Sara

Ce-mi dă România – What Romania gives to me

A crește într-un ONG internaționale

Acest proiect este prima mea experiență internațională într-un ONG. Cu ochii mei de voluntar am descoperit cum funcționează o asociație culturală. Altfel decât școala, Curba de Cultura m-a învățat că în ​​spatele activităților distractive, există o mulțime de obiective de pregătire și de învățare.

Din decembrie, am avut timp să exersez și să-mi îmbunătățesc abilitățile de promovare, să vorbesc clar în fața tinerilor, așa că în sfârșit îmi îmbunătățesc limba engleză. A fost unul dintre motivele mele pentru a căuta un proiect internațional, de a trăi cu o comunitate internațională și de a învăța alte obiceiuri.

Introducerea în tradițiile românești

Religia ortodoxă este cu adevărat prezentă în România, mai ales acolo unde ne aflăm. Curba de Cultura este înconjurată de câteva sate din regiunea Prahova. Și viața în sate încă funcționează cu program religios. De exemplu, suntem în perioada Paștilor, sărbătorile au loc în acest weekend, dar pregătirile sunt vizibile de două săptămâni în satul nostru. De asemenea, am avut șansa să mă bucur și să trăiesc alte evenimente în timpul petrecut aici. Înainte de Crăciun, vecinul nostru ne-a invitat să gustăm din preparatele tradiționale.

Intalnirea și trăirea în comunitate

Proiectul nu va fi la fel fără ceilalți voluntari. Trăim împreună, lucrăm împreună și ne bucurăm de weekendul nostru împreună. Știu că arată a …mult timp împreună, dar am spațiul personal de care am nevoie în casă și în centru. În weekend, am avut și posibilitatea de a vizita alte părți ale României împreună cu grupul de voluntari și de asemenea singura. Ca femeie doar cu un rucsac, este foarte bine, m-am simțit în siguranță tot timpul și românii pe care i-am întâlnit sunt cu adevărat de ajutor și …dulci!

Grow up in international ONG

This project is my first international experience in NGO. With my volunteer’s eyes I discovered how work a cultural organization. Different than the school, Curba de Cultură taught me that behind fun activities, there are a lot of preparation and learning objectives.

Since December, I had time to pratice and improve my promotion’s skills, to speak clearly in front of teenagers, so finally improve my english. It was one of my reasons to look for an international project, to live with an international community and learn some other customs.

Introduced to Romanian traditions

The orthodox religion is really present in Romania, especially where we are. Curba de Cultură is surronded by some villages in the region of Prahova. And the life in villages are still function with the religion’s schedule. For instance, we are in Easter time, the celebration are happening this weekend, but the preparation are visible since two weeks in our village. I had also chance to enjoy and lived others events during my time here. Before Christmas, our neighbor invited us to tasted the tradition meals.

Meet and live in community

The project will not be the same without the other volunteers. We are living together, working together and enjoy our weekend together. I know that it looks a lot of time together, but I have the personal space that I need in the house and in the center. During the weekend, I had also the possibility to visit other parts of Romania with the volunteers’s group and also alone. As a women with a backpack, it is really okay, I felt in security all the time and the Romanian that I met are really helpful and sweet !

ByIsrat Bhuiyan

Sunt la jumătatea drumului

Bună tuturor! Numele meu este Israt și sunt aici în România și fac voluntariat cu Curba de Cultura deja de 3 luni. Vreau să vă împărtășesc tuturor cum a fost experiența mea până acum.

În prima lună am trăit mult șoc cultural, dar, din fericire, am trecut peste când am început să cunosc localnici, să învăț primele mele cuvinte în română și să călătoresc singura cu trenul pentru prima dată.

Primul lucru care m-a făcut să mă simt ca acasă este călătoria pe care am făcut-o până acum. Până acum am fost la Măneciu, Ploiești, Brașov, Bran, Sinaia, București, Isaccea. Următoarea mea destinatie este Craiova și sper în curand sa pot vizita cateva orașe din nord. Mi-am luat ceva timp să explorez satul în care locuiesc în prezent, Homoraciu, dar mai am multe de explorat și abia aștept să fac asta. Am petrecut nenumărate ore în Maneciu, mai ales pe malul lacului: m-am îndrăgostit de el. Știați că după 2:30 de ore de mers de la Baraj puteți ajunge la mica, dar încântătoarea Cascada Schinda? Îți recomand din tot sufletul să faci această plimbare dacă îți place să fii înconjurat de natură, pace și liniște.

Îmi place să vorbesc cu localnicii din cartierul meu și cu cei care vin la centrele de tineret și este o mare motivație pentru mine să învăț limba română. Printre localnici, sunt câțiva cu care am m-am împrietenit și asta mă motivează să continui să fac tot ce pot pentru comunitate.

A fi un voluntar internațional pe termen lung are cu siguranță momente provocatoare.
Această experiență este caracterizată de o mulțime de prime ori: prima dată fiind în străinătate de atâtea luni; prima dată când trăiesc pe cont propriu; prima dată când gătesc și am grijă de mine… înțelegi ideea. În această călătorie, îmi înfund încet, dar sigur, picioarele până la maturitate. Am avut momente bune și momente rele. Am făcut multe greșeli, dar învăț o mulțime de lecții de viață. Cel mai important lucru pe care l-am învățat până acum este să mă concentrez asupra, să îmbunătățesc și să obțin motivație din ceea ce pot controla; și accept să renunț la lucrurile pe care nu le pot controla.
Învăț foarte multe chiar și din aventurile mele culinare. Pot să spun cu mândrie că pot face o supă bună de năut și tiramisù.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat citirii acestui articol. Un mesaj pe care îl port cu mine în fiecare zi și pe care vreau să-l împărtășesc cu tine este: fii fidel cu tine însuți.
Ne vedem! 😉

— EN—-

Hello everyone! My name is Israt and I’ve been here in Romania and doing volunteering with Curba de Cultura for 3 months already. I want to share with all of you what my experience has been so far.

During the first month I’ve experienced a lot of cultural shock, but luckily I got over it when I started to meet local people, learn my first Romanian words, and travel by train alone for the first time.

The first thing that made me feel at home is the traveling that I did so far. Until now I’ve been to Măneciu, Ploiești, Brașov, Bran, Sinaia, București, Isaccea. My next destination is Craiova and I hope soon I can visit some cities in the north. I’ve taken some time to explore the village where I am currently living, Homoraciu, but I still have a lot to explore and I can’t wait to do so. I have spent countless hours in Maneciu, especially at the lakeside: I have fallen in love with it. Did you know that after 2:30 hours of walking from the Baraj you can reach the small, yet lovely, Cascada Schinda? I totally recommend you to do this walk if you like being surrounded by nature, peace and quietness.

I like to talk with the locals in my neighborhood and those who come to the youth centers and it is a big motivation for me to learn Romanian. Among the locals, there are people I’ve become good friends with and this motivates me to continue to do my best for the community.

Being a long-term international volunteer definitely has challenging moments.
This experience is characterized by a lot of first times: first time being abroad for so many months; first time living on my own; first time cooking and taking care of myself… you get the idea. In this journey, I am slowly, but surely, dipping my feet into adulthood. I’ve had good moments and bad moments. I’ve made a lot of mistakes, but I’m learning a lot of life lessons. The most important thing I’ve learned so far is to focus on, improve, and gain motivation from what I can control; and accept to let go of the things that I can’t control.
I am learning a lot even from my culinary adventures. I can proudly say that I can make a good chickpeas soup and tiramisù.

Thank you for taking the time to read this article. One message that I keep carrying with me every day and that I want to share with you is: be true to yourself.
Ne vedem! 😉

ByCenek Smerek

My time in Curba

So hello again, I am Čeněk and some of you already probably know me, because I am already in middle of my project. What is interesting, because the time is running so fast. My project is F5 and the main task is that I am doing activities for youngsters.

Start of my project was kind a difficult, because I had a lot of little problems, like for example my broken car in middle of way from my home to Izvoarele, big debt for tow trucks or biting of dog and vaccination against rabica. But this time is finally over and now I am stronger person I guess, haha. Also in start of March finally ended covid restrictions and youth centres are finally open again and youngsters can more enjoying this beautiful part of our lives and they do not bear the main burden of a pandemic in this region, because it doesn‘t make any sense.

I already was in Romania in year 2020, so I can‘t say that I was really surprised of something, moreover I really love this part of Europe. But for me it‘s also a bit new, because this first time in my life, when I am living in so much countryside place. And it‘s good, but also bad. In some ways it‘s actually interesting, I like the clear air, cats which are going to our garden and the slow life in our village. But also I am really missing cofeterias, pubs etc. I need for my life lot of people in streets and just some move. So sometimes it‘s really very difficult for me, also because I am also kind a hyperactive person, which still need to do something and here is just not what to do.

But generally I am trying be happy here and I am glad that I can say that some of our activities was really very nice. I am saying thank you all of you which are visiting us and participating in our activities. I believe in next 3 months we will have more some interesting events and you will be enjoying it. I want not say any details, what we have in plan, but I believe that it will be just amazing.

Thank you for reading for this article and enjoy this beautiful day! We are living only one time and it‘s sad if we are living still in fear of something and we are not enjoying the life how much is possible. So don‘t sit at home and come visit our activities! Thank you!


Bună din nou, sunt Čeněk și unii dintre voi probabil mă cunoașteți deja, pentru că sunt deja în mijlocul proiectului meu. Ce este interesant, pentru că timpul curge atât de repede. Proiectul meu este F5 și sarcina principală este să fac activități pentru tineri.

Începutul proiectului meu a fost destul de dificil, pentru că am avut o mulțime de mici probleme, cum ar fi, de exemplu, mașina stricată la jumătatea drumului de acasă până la Izvoarele, datorii mari pentru camioane de tractare sau mușcătura de câine și vaccinarea împotriva rabiei. Dar toate acesta s-au terminat în sfârșit și acum sunt o persoană mai puternică, cred, haha. De asemenea, la începutul lunii martie s-au încheiat în sfârșit restricțiile covid și centrele de tineret sunt în sfârșit deschise din nou, iar tinerii se pot bucura mai mult de această parte frumoasă a vieții și nu suportă povara principală a unei pandemii în această regiune, pentru că nu are niciun sens.

Am fost deja în România în anul 2020, așa că nu pot spune că am fost cu adevărat surprins de ceva, în plus, iubesc foarte mult această parte a Europei. Dar pentru mine este și puțin nou, pentru că este prima dată în viața mea, când trăiesc într-un sat. Și este bine, dar și rău. Într-un fel, este de fapt interesant, îmi place aerul limpede, pisicile care merg în grădina noastră și viața lentă din sat. Dar, de asemenea, îmi lipsesc foarte mult cafeteriile, pub-urile etc. Am nevoie pentru viața mea de mulți oameni pe străzi și mișcare. Așa că, uneori, este foarte dificil pentru mine, și pentru că sunt o persoană puțin hiperactivă, care încă trebuie să facă ceva și aici pur și simplu nu este ceva de făcut.

Dar, în general, încerc să fiu fericit aici și mă bucur că pot spune că unele dintre activitățile noastre au fost cu adevărat foarte frumoase. Vă mulțumesc tuturor celor care ne vizitați și participați la activitățile noastre. Cred că în următoarele 3 luni vom avea mai multe evenimente interesante și vă veți bucura de ele. Nu vreau să spun niciun detaliu, ce avem în plan, dar cred că va fi pur și simplu uimitor.

Vă mulțumim că ați citit acest articol și vă bucurați de această zi frumoasă! Trăim o singură dată și este trist dacă încă trăim cu frica de ceva și nu ne bucurăm de viață cât de mult este posibil. Așa că nu sta acasă și vino să ne vizitezi activitățile! Mulțumesc!

Byadmin

Învățând în Bratislava

Bună, sunt Vlad am 23 de ani și sunt voluntar în Bratislava, Slovacia. Postul pe care îl ocup este tehnician audio-video în centrul cultural A4 – Space for Contemporary Culture. Pe lângă acestea, locuiesc si lucrez cu alți 3 voluntari care se ocupa cu producția video, foto si managementul paginilor de social media. Programul pe care îl avem nu este unul fix si in mare parte lucram de Luni pana Duminica iar orele variază extrem de mult in funcție de evenimente.

După cum am menționat și mai sus, eu lucrez împreună cu tehnicienii audio video. Îndatoririle mele includ: pregătirea scenei pentru evenimente, atât cu lumini cât și partea audio, asistarea artiștilor dar și a personalului din birou cu diferite probleme pe care le pot avea, distribuirea de postere și booklets atât in A4 cât și în alte localuri din oraș si nu în ultimul rând crearea unei mici “reviste” împreună cu ceilalți voluntari. Pe lângă asta mă ocup și cu partea de video însemnând montarea, controlarea și înregistrarea evenimentelor cu cele 3 camere robotice. În anumite zile acopăr și partea de foto din cauza colegului meu care ori este plecat ori nu poate ajunge la eveniment.

În cele 6 luni de când sunt aici pot spune ca am învățat, si încă învăț, multe lucruri despre managementul unui centru cultural și a diferitelor evenimente pe care le avem. De exemplu, crearea și citirea unui plan de lumini, conectarea și testarea sistemului audio și a microfoanelor, ajustarea și focusul reflectoarelor pentru fiecare eveniment în parte și identificarea dar și rezolvarea problemelor care apar din diferite motive. Pe lângă toate acestea am avut ocazia, la sfârșitul anului trecut, de a lucra pentru festivalul de muzică experimentală “NEXT”. Pe lângă partea tehnică am lucrat cu fondatorul festivalului și cu un alt programator pentru a crea un spațiu 3D virtual, un fel de scena online, în care oamenii au putut să asculte și să vadă concertul. Pentru asta a trebuit sa învăț o mică parte din limbajul de programare Java și să repun în practică aptitudinile de modelare 3D învățate în facultate. Aș putea spune că traiul în Bratislava este destul de bun.

Banii pe care îi primim sunt suficienți indiferent de preferințele culinare. Împărțirea unui apartament cu alte persoane este un lucru cu care eram deja obișnuit, si lăsând deoparte micile neînțelegeri care inevitabil apar, totul e bine.
Îmi place să fac voluntariat aici și mă bucur că am ales acest proiect. Vă îndemn și pe voi să încercați voluntariatul internațional.

***
Vlad este voluntar internațional în cadrul proiectului ”Space for Culture 2021” (2021-1-SK02-ESC51-000037660) un proiect finanțat de Uniunea Europeană prin programul Corpul European de Solidaritate și implementat de partenerii noștri A4 – Space for Contemporary Culture.
Dacă și ție îți surâde ideea de a fi voluntar internațional pentru câteva luni sau chiar un an de zile, scrie-ne degrabă la sorin@curbadecultura.ro

ByDaniel Burac

Portret de voluntar – Daniel Burac (Republica Moldova)

Buna ziua, mă numesc Daniel Burac și vin din Republica Moldova, mai exact Chișinău, unde am învățat arte plastice până în clasa 10, după care am promovat și în București, 2 clase în același domeniu. Dat fiind faptul că sunt pasionat de arta și tot ce tine de fotografie, film sau pictura, am ales sa aplic ca voluntar pentru Curba de Cultura in cadrul proiectului “Youth Hosteling for Local Development”. Voi incerca sa promovez satul Teișani, producătorii artizanali locali și activitățile pe care le pot desfășura îndeosebi tinerii în această localitate.

Hello, my name is Daniel Burac, I’m from Republic of Moldova exactly from Chișinău. There I studied plastic arts until 10th grade, then 2 more classes in Bucharest in the same field. I’m passionate about arts and everything related with photos, movies and painting. I choose to apply as a volunteer in Curba de Cultura for the project “Youth Hosteling for Local Development”. I will promote the Village of Teișani, local artisan producers and especially activities that youngsters can do in this locality.

ByCarla Duatis

Spania are nevoie de 4 voluntari!

Brújula Intercultural, unul dintre partenerii noștri din Spania, caută 4 rezidenți europeni pentru a fi voluntari în proiectul lor “Green Hand Burgos III” timp de un an, începând cu iunie 2022.

 Obiectivul principal al proiectului “Green Hands Burgos III” este de a promova educația de mediu, precum și de a încuraja dezvoltarea rurală, prin activitățile care vor fi desfășurate în cadrul diferitelor organizații și prin activitățile axate pe probleme de dezvoltare durabilă și de protecție a mediului.

2 dintre voluntari vor fi găzduiți de Asociația Ábrego. Principalul obiectiv al asociației este dezvoltarea rurală ca răspuns la nivel global, iar principalele activități care se vor desfășura cu această organizație vor fi:

– asistență și sprijin în cadrul vizitelor la producătorii și horticultorii locali pentru analiza producției, a solului și a culturii;

– asistență în conceperea și planificarea de activități pentru cei care trăiesc și lucrează în mediul rural;

– sprijin în facilitarea de laboratoare și cursuri de formare pentru copii și adulți dedicate protecției mediului;

– organizarea și desfășurarea de ateliere de lucru privind educația ecologică, reciclarea creativă etc.;

– dezvoltarea de activități culturale;

– realizarea de activități de schimb cultural pentru promovarea cetățeniei active și dezvoltarea de activități inovatoare în legătură cu obiectivele asociației.

– diseminarea activităților asociației

Ceilalți 2 voluntari vor fi găzduiți de “Asociación Huerteco”. Huerteco crede în importanța unui stil de viață sustenabil, încercând să ofere această viziune în orice moment prin implementarea activităților sale. Principalele sarcini ale voluntarilor europeni vor fi:

– asistență în conceperea și planificarea activităților de terapie horticolă, care se desfășoară cu persoane cu autism și persoane cu leziuni cerebrale;

– asistență în pregătirea și dezvoltarea laboratoarelor didactice destinate elevilor din învățământul primar;

– planificarea și punerea în aplicare a atelierelor educaționale propuse chiar de către voluntari;

– asistență în activitățile de îngrijire și întreținere a grădinii ecologice și a corralului;

– asistență și sprijin în activitățile de grădină școlară și ateliere de informare;

– diseminarea activităților asociației.

Asociația Brújula Intercultural (coordonatorul proiectului), va pune la dispoziție un apartament în Burgos (centru) pentru toți voluntarii. Aceștia vor avea la dispoziție camere duble sau single. De asemenea, coordonatorul va pune la dispoziție o sumă (stabilită din programul CES) pentru intreținere și un ban de buzunar (5 euro pe zi) care va fi oferit lunar. Cheltuielile de călătorie vor fi rambursate pe baza definită de Comisia Europeană.

Dacă sunteți:

– rezidenți europeni;

– interesați de tematica proiectului de voluntariat;

– cu cel puțin cunoștințe de bază de limba spaniolă;

– flexibili și cu un simț al adaptabilității;

– posesia unui permis de conducere este apreciată, dar nu esențială.

Acest proiect este pentru tine! 

Trimite scrisoarea de motivație și CV-ul tău la adresa sorin@curbadecultura.ro cu subiectul “Aplicație pentru “GreenHands” până la data de 20 aprilie!


ByClémentine Buisine

O franțuzoaică în România

Au trecut aproape 5 luni de când am părăsit micul meu cocon francez și iată-mă aici, în România, mai exact în Prahova, în satele Schiulești și Izvoaerele.

Pe 11 octombrie 2021 (ziua plecării mele), mi-am luat cu mine pașaportul, hainele, calculatorul, dar și prejudecățile, întrebările și așteptările legate de această țară străină.

În acest articol veți descoperi prejudecățile care m-au animat, dacă s-au adeverit sau nu, și ce surprize îi aduce România unei franțuzoaice în drum spre o misiune a Corpului European de Solidaritate.

În vara anului 2021, am primit propunerea de a desfășura o misiune de voluntariat în Curba de Cultură într-un sat numit Izvoaerle din România. În descriere, în această misiune era scris să creez activități pentru tineri (între 13 și 17 ani) într-un centru de tineret, dar și în școli.

Am avut o mare pasiune pentru acest lucru, dar din păcate nu și pentru țară, pentru care aveam o mulțime de prejudecăți pe care le veți descoperi chiar acum.

  1. România este o țară acoperită de câmpii, fără orașe mari 

Ei bine, poți să o spui, m-am înșelat complet….

Chiar dacă România nu este o țară despre care să știm prea multe în Franța, nu este o țară ce are doar câmpuri… Într-adevăr, există câteva orașe mari, precum Brașov, Sibiu, Timișoara, care sunt pur și simplu frumoase, pline de culoare și cu un farmec de necontestat, care sunt un “must do”. Există, de asemenea, ca în orice țară, sate ceva mai retrase, cum ar fi Izvoaerle, dar care sunt la fel de frumoase datorită panoramei asupra munților, a animalelor și a plimbărilor lungi în legătură cu natura pe care le poți face în zonă.

            Nu uitați să vă luați un aparat foto și pantofi buni de mers pe jos pentru a vă bucura de împrejurimi!

2. Românii sunt romii 

În Franța, mulți oameni îi confundă pe români cu romii.

În România, romii reprezintă doar o minoritate etnică de aproximativ 2 milioane de persoane.

Românii sunt oameni foarte drăguți și mai ales curioși să cunoască străini. Ei vor fi foarte bucuroși să vorbească cu dumneavoastră și dacă veți încerca să vorbiți limba lor, chiar dacă nu o cunoașteți perfect.

3. Mâncarea pe care o voi mânca va fi doar tradițională 

Această prejudecată a fost cea în care am crezut cel mai mult înainte de a ajunge aici.

Într-adevăr, înainte de a pleca m-am bucurat de prăjituri, burgeri, cartofi prăjiți și restaurante, deoarece eram sigură că nu voi găsi nimic aici.

Am fost profund uimită când am văzut toate prăjiturile mele preferate pe rafturile supermarketurilor, dar și restaurante cu mâncare occidentală.

Dar, de când am sosit, mă bucur mai mult de mâncarea tipică decât cea cu care sunt obișnuită în Franța.


4. Temperaturile de iarnă vor fi aproximativ la fel ca în Franța

Locuind în Lille, un oraș situat în nordul Franței, unde ploaia este aproape prezentă, iar iarna temperaturile sunt scăzute, am crezut că sunt pregătită să fac față vremii din România, care, pentru mine, ar fi fost similară.

Acum pot spune că nu, iarna din Lille și iarna din România nu seamănă… Evitați să procedați ca mine, cu pulovere drăguțe, șosete drăguțe și blugi la întâmplare, dar pariați mai mult pe haine termice, un lot mare de șosete călduroase și o pălărie drăguță.

În concluzie, aceste prejudecăți nu mai sunt, desigur, în mintea mea, iar în momentul de față mi-e puțin rușine că am crezut vreodată aceste lucruri… Faptul că trăiesc în România, și mai ales la țară, îmi permite să învăț și să descopăr lucruri pe care nu le poți găsi în Franța.

Experiența mea de voluntariat este super îmbogățitoare și, fiind abia la jumătatea ei, sunt sigură că România are în continuare nenumărate secrete de dezvăluit.

———————————————————————————————————-

It’s been almost 5 months since I left my little French cocoon and that I am here, in Romania, more precisely in the Prahova region, in the villages of Schiulesti and Izvoaerele. 

On October 11, 2021 (the day of my departure), I took with me my passport, my clothes, my computer but also prejudices, questions and expectations about this foreign country.

In this article you will discover the prejudices that animated me, whether they have come true or not, and what kind of surprises Romania brings to a French woman on her way to a European Solidarity Corps mission.

In the summer of 2021, I received the proposal to carry out a volunteering mission in Curba de Cultura in a village called Izvoaerle in Romania. In the description, this mission was written to create activities for young people (between 13 and 17 years old) in a youth centre but also in schools.

I had a huge crush on the mission but unfortunately not on the country, for which I had a lot of prejudices that you will discover right now.null

1.Romania is a country covered with fields, without big cities 

Well, you can say it, I was completely wrong….

Even if Romania is not a country we know much about in France, it is not a country with only fields… Indeed, there are several big cities like Brasov, Sibiu, Timisoara which are just beautiful, with colour and an undeniable charm that are a “must do”. There are also, as in any country, villages that are a bit more secluded, like Izvoaerle, but which are just as beautiful thanks to  their panorama on the mountains, the animals and the long walks in connection with the nature that you can do on the area.

            Don’t forget to take a camera and good walking shoes to enjoy the surroundings!

2. The Romanians are the Roma 

In France, many people confuse the Romanians with the Roma.

In Romania, the Roma are only an ethnic minority of about 2 million people.

Romanians are very nice people and especially curious to meet foreigners. They will be very happy to talk to you, and if you try to speak their language even if you don’t know it perfectly well.

3. The food I will eat will only be traditional 

This prejudice was the one I believed in the most before I arrived.

Indeed, before I left I enjoyed cookies, burgers, fries and restaurants as I was sure I would not find any here.

What was my amazement when I saw all my favorite cakes in the supermarket shelves, but also restaurants with occidental food.

But since my arrival, I enjoy more typical food than the food I am used to in France

4. Winter temperatures will be about the same as in France

Living in Lille, a city located in the north of France where the rain is almost present and the temperatures are low in winter, I thought I was ready to face the Romanian weather which, for me, would be similar.

I can say now that, no, winter in Lille and winter in Romania are not similar… Avoid like me to take nice little jumpers, nice little socks and random jeans but bet more on thermal clothes, a big batch of warm socks and a nice little hat.

To conclude, these prejudices are of course no longer in my mind, and at the moment I am a bit ashamed of having ever thought that… Living in Romania, and more particularly in a countryside, allows me to learn and discover things that one cannot find in France.

My volunteering experience is super enriching, and being only half way through it, I am sure that Romania has not yet finished giving me all its secrets.