Monthly Archives:October 2016

ByMael Bou

Kids and Skateboard love

So, we were in a café with the whole team in the park of Valenii de Munte, just after an amazing theater show done by EVS volunteers from AIDA (Asociatia pentru Initiative Durabile – Alternative). As usual, I had my skateboard 14646755_1563332170359214_1677108683_owith me and when we arrived, I saw the “rolling zone” made for everybody who wants to ride!

So, I jumped on my skate to test the area and started to have fun with the board. After some moments kids started gathering from all around the park, asking me if I can do this and that trick, and this other one, and the other … and so on.

As I was rolling and pushing myself to go faster, all the kids were next to me, running after me to see how it goes. So, when I’ve decided to make a break and sit down for a few minutes, they all were14599911_1563331817025916_997265910_o next to us waiting for me to take my flight once again, hahaha! So, when I went back there they all wanted to try my board, I couldn’t resist and I gave it to them. One by one they made a round and switched the rider.

That was a really great and happy moment. Smile on everybody faces, joy shared and another wonderful day in this wasted world.

Eram la o cafenea un întreg group în parc în Vălenii de Munte, după un spectacol extraordinar pus în scenă de către voluntarii SEV de la AIDA (Asociatia pentru Initiative Durabile – Alternative). Ca de obicei aveam placa cu mine și când am ajuns am văzut o zonă numai bună pentru exersat.

Am sărit pe placă să testez zona și am început să mă distrez.. După câteva momente copii au început să se adune din tot parcul și să îmi ceară să fac diferite scheme.

Și cum mergeam tot mai tare copii au început să alerge pe lângă mine să vadă cum fac. Când am hotărât să fac o pauză și să mă așez pentru câteva minute s-au adunat cu toții pe lângă mine așteptându-mă să îmi iau zborul din nou, hahaha! Iar când am pornit din nou toți voiau să îmi încerce placa și nu am putut rezista așa că i-am lăsat. Unul câte unul s-au dat pe ea.

Acela a fost un moment minunat. Zâmbete pe fețele tuturor, bucurie împărtășită și o altă zi minunat în această lume prăpădită.

 


Mael se află în România pentru 5 luni în cadrul proiectului Intercult’rural (ref nr 2015-3-FR02-KA105-010806) co-finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+ și implementant în România de  Curba de Cultură.

ByAnna

International Evening – Seara Internațională

dsc_0192You know these events you need to prepare for long time in advance? This was one of them. I got the idea, we got the plans. Well, we were trying to make the plans, at least. Hi hi! And we got it, we made it! In some way it was a big, amazing success, in some way it wasss… the exact opposite.
I did this kind of event a few times before with various results, everytime with the thought in my head:
„OK, no more. If I am going to repeat this, I have to do it totally differently.“
With all the lessons from previous mistakes and with a small team, where everybody is experienced, useful and working – what could possibly go wrong?
dsc_0212dsc_0231Something did, I did. We did. Though the event did not! Fortunately it was only us, the inside people, who could see what went wrong, how large are the gaps in my organizational skills. But, in the end everything was on its place and ready to start the show. Our audience could just enjoy all what we offered to see, to hear, to dance and to eat. And we ate. A lot. And danced a lot. Talked a lot. Played. Saw. Tables were overflowed with pancakes from France, though made here in Romania by Maël and Margot; with Estonian potato salad by Eleny; sgagliozze (fried polenta), calzone di cipolla (onion cake) and frittelle (inexplicable, simple and delicious) by Italian Alessio; and Czech small cakes and „sandwiches“.
dsc_0151Stop me, if I want to organize something bigger ever again, stop me and say:
„Anna, push harder, make your team more motivated and PREPARE UNFORGETTABLY DELICIOUS FOOD as you did last time!“
The lesson for next time: The FOOD can SAVE anything and EVERYTHING! 🙂
Howgh.

Știți tipul ăla de evenimente în care trebuie totul pregătit cu ceva timp înainte? Acesta a fost unul dintre ele. Eu am avut ideea și am făcut cu toții planuri. Sau cel puțin am încercat. Hi hi! Și ne-a ieșit, am reușit! Pe de o parte a fost un mare și uimitor succes, pe de altă parte a fost… exact opusul.

dsc_0184Am mai făcut genul ăsta de evenimente înainte și am avut diferite rezultate, de fiecare dată mi-am spus: “Gata, ajunge. Dacă e să repet asta atunci va trebui să o fac într-un mod complet diferit.”

Cu toate învățămintele trase din greșelile anterioare și cu o echipă mică unde toți sunt experimentați, utili și muncitori – ce ar fi putut merge prost? Ceva a mers prost totuși, eu, noi, dar nu evenimentul în sine. din fericire doar noi, cei din interior am putut observa ce nu a mers, cât de mari au fost lipsurile în abilitățile mele de organizare. În cele din urmă totul a fost în ordine și am fost gata pentru a începe spectacolul. dsc_0221Spectatorii noștri s-au bucurat de ceea ce le-am oferit să vadă, audă, să danseze ori să mănânce. Și chiar am mâncat. Mult. Și am dansat mult. Am vorbit mult. Ne-am jucat. Am văzut. Mesele au fost supraîncărcate cu clătite franțuzești, deși făcute în România de către Mael și Margot; cu salată de cartofi estoniană făcută de către Eleny, cu sgagliozze (bucați de mămăligă prăjite), calzone di cipolla (plăcintă cu ceapă) și frittelle (niște chestii inexplicabile dar delicioase) făcute de către Alessio, precum și cu prăjituri cehe și sendvișuri.

Data viitoare când vreau să mai organizez așa ceva opriți-mă și spuneți-mi: Anna străduiește-te mai mult, motivează-ți echipa și GĂTEȘTE MÂNCARE DELICIOASĂ DE NEUITAT precum data trecută!

Lecție pentru data viitoare: mâncarea salvează orice și TOTUL!

Howgh!


Anna se află în România pentru o perioadă de 6 luni, din august 2016 până în ianuarie 2017 în cadrul proiectului Building Youth Supportive Communities 2 (ref nr 2016-1-RO01-KA105-024246), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.      

ByAlessio

A trip to the market…

A man purchases vegetables at a market in Bucharest, Romania, on Thursday, Jan. 14, 2010. Romania’s credit rating outlook may be raised as Parliament prepares to pass the 2010 budget this week in a move that would unfreeze a $30 billion bailout loan. Photographer: Davin Ellicson/Bloomberg

Is Saturday morning and we are in the car with the destination Vălenii de Munte for a trip to the market! I love the market, sometimes I like to stroll in some market with something to eat or drink and spend my free time looking about what the market can offer me. Since the old time the markets are a mix of culture, life, smells and flavors, a place where you can meet people buying food, tools, bags and any others things. If you are lucky you can meet a cute girl looking for some necklace, bracelet or earrings for being like a princess; or a kind persons smiling behind their stall with lots of history in the wrinkles of an older seller.

For me this market was a nice surprise: from to the entrance with the sweet smell of one typical Romanian dessert, after with the colorful explosion of the vegetables and fruits market between the red and yellow peppers, violet eggplants, green cucumber, and the fantastic smell of the dried herbs, a joy for the eyes, nose and taste. The market is ideal if you want to find something good and fresh so your food will have that flavor of good food cooked in the house.

You don’t have to believe me just spend a Saturday morning in this nice market in Vălenii de Munte, I’m sure that you will fall in love of the colors, the taste, the smell and the people of this part of Romania. And for sure you can buy something that you need.

E sâmbătă dimineața iar noi suntem în mașină cu destinația Vălenii de Munte pentru o vizită la piață. Ador piața, câteodată îmi place să mă plimb prin piață cu ceva de mâncat sau băut și să-mi petrec timpul analizând ce îmi poate oferi piața. Din cele mai vechi timpuri piețele reprezintă un mix de cultură, stil de viață, arome și mirosuri, un loc unde poți întâlni oameni cumpărând mâncare, unelte, genți sau alte lucruri. Dacă ești norocos poți întâlni o fată drăguță care caută lănțișoare, brățări ori cercei pentru a fi ca o prințesă; sau poate întâlnești a persoană blândă zâmbind din spatele standului cu multe poveși adunate în ridurile din jurul ochilor.

Piața aceasta a reprezentat o surpriză pentru mine: de la intrare am simțit mirosul unui desert tipic românesc, apoi o explozie de culori venind de la standurile de legume și fructe, ardei roșii și galbeni, vinete violete, castraveți verzi și mirosul fantastic al ierburilor uscate, o încântare pentru ochi, nas și gust. Piața e ideală dacă vrei să găsești ceva bun și proaspăt astfel încât mâncarea ta să aibă aroma mâncării gătite în casă.

Nu trebuie să mă credeți, doar petreceți o dimineață de sâmbătă în piața din Vălenii de Munte, sunt sigur că vă veți îndrăgosti de culori, arome și mirosuri și de oamenii din această parte a României. În plus veți și cumpăra ceva ce aveți nevoie.


Alessio se află în România pentru o perioadă de 6 luni, din august 2016 până în ianuarie 2017 în cadrul proiectului Building Youth Supportive Communities 2 (ref nr 2016-1-RO01-KA105-024246), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură. 

ByMargot Mosse

Mici in Romania

miciAre you hungry and in Romania? Let’s taste mici!!!

You travel or maybe just go on a open air market in Romania, and of course arrive the moment where you are hungry… If you can see some smoke and grill you are maybe in the right place to eat mici. And what’s mici? Let’s take a look in the deepest secret of Romanian’s cuisine.

Actually mici are like sausages, but of course they are not because they’re mici. It’s made of ground beef, meat mixed with spices, garlic and beef broth. You can find them everywhere, like in market and maybe even in some restaurants. They are usually served with bread and mustard. You can also ask for some chips to eat with. You can find them in different sizes, usually they are like 8-10cm or you can find big ones like 15 cm (and those one you can eat just one, because after you are just completely …. FULL). The great thing it’s that you can find them everywhere in Romania, in all the regions. And if you are lucky, you can meet some local people who can invite you to eat a barbecue in their house and for sure you will find some mici. It happened once for me, a neighbor of Curba de Cultura just invited me with one the local volunteer, and we had the luck to eat mici.

I really like this meat, it’s really tasty, you can eat them at which hour you want, even the morning! I had lots of occasions to eat them, and every time I enjoyed them.

So, if I have an advice to give you, I just tell you: Eat mici!

 

Ți-e foame și ești în România? Gustă niște mici!

Fie că doar călătorești prin România ori ești printr-o piață în aer liber vine un moment în care ți se face foame… Uită-te după fum și grătar, cel mai probabil acolo vei găsi mici.

Ce sunt micii? Haideți să aruncăm o privire către cele mai ascunse secrete ale bucătăriei românești. Într-un fel micii sunt precum cârnații, dar nu sunt, pentru că ei sunt mici. Au în compoziție carne de vită, condimente, usturoi și supă de carne. Îi găsești aproape oriunde, în piețe și în restaurante de asemenea și sunt cel mai adesea serviți cu pâine și muștar. Poți cere și cartofi prăjiți lângă ei. Se găsesc la diferite dimensiuni, cel mai adesea la 8-10 cm cei mai mari find de 15 cm (iar cu aceia te saturi chiar și numai cu unul). Cel mai tare e faptul că îi găsești peste tot în România, în toate regiunile. Și dacă ai noroc poți întâlni oameni care să te invite la un grătar la ei acasă și cu siguranță vor avea și mici. Mi s-a întâmplat odată ca un vecin al Curbei de Cultură să mă invite pe mine și pe un alt voluntar local și am fost suficient de norocoși să primim mici.

Chiar îmi place acest fel de mâncare, e foarte gustos și poate fi mâncat la orice oră vrei, chiar și dimineața! Am avut o mulâime de ocazii de a mânca mici și mi-a făcut plăcere de fiecare dată.

Un sfat pentru voi: mâncați mici!

 


Margot se află în România pentru 5 luni în cadrul proiectului Intercult’rural (ref nr 2015-3-FR02-KA105-010806) co-finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+ și implementant în România de Asociația Curba de Cultură.