The volunteers’ house – Casa voluntarilor
Today you are invited to an exclusive tour of the volunteers’ house in Schiuleşti. Bine aţi venit!
Astăzi sunteți invitați la un tur exclusiv al casei voluntarilor în Schiulești.
When it rains the yard turns into a swimming pool but during summer we spend most of our time outside. Right now we have baby swallows under the roof! They poop a lot, so we have to choose carefully where to sit.
Când plouă curtea noastră se transformă într-o piscină, dar pe timpul verii ne petrecem cel mai mult timp afară. Chiar acum avem pui de rândunele în cuibul de sub acoperiș! Aceștia fac multă mizerie, prin urmare trebuie să alegem cu grijă unde ne așezăm.
The hammock is the best place for naps! One time I fell asleep on the hammock and the others thought I was just a pile of clothes so they got worried because they couldn’t find me anywhere.
Hamacul e cel mai bun loc pentru somnul de după-amiază! O dată am adormit în hamac iar ceilalți au crezut că sunt doar o grămade de haine și s-au îngrijorat când nu m-au putu găsi.
The kitchen is a separate building from the main house. Recently I saw a mouse running around, but it hasn’t pooped everywhere yet, unlike the birds. The joys of country life!
Bucătăria este o clădire separată de casă. Recent am văzut un soarece alergând, dar nu a făcut mizerie nicărieri, încă, spre deosebire de păsări. Bucuriile vieții la țară!
Intercultural decoration in the living room! These flags are from the intercultural event we organized in July in Izvoarele.
În camera de zi am pus decorațiuni interculturale. Aceste steaguri sunt de la evenimentul intercultural organizat în iulie, în Izvoarele.
Alba and I bought some super kitsch wall decoration for our room from the chinesse shop. It’s so fancy, we love it.
Eu și Alba am cumpărat niște decorațiuni super kitchioase pentru pereții camerei noastre de la magazinul chinezesc. Sunt atât de fancy și ne plac atât de mult!
This is the boys’ room. It’s the coldest and smallest of the house. Are they going to die in winter or are they going to kill each other first? 🙂
Acesta este camera băieților. E cea mai rece și mai mică din toată casa. Vor rezista ei iernii sau se vor omorî unul pe altul mai întâi? 🙂
Estelle‘s got the largest room for herself. She feels a little guilty about it, and she should! It looks so clean because she hid all of her stuff on the bed before I took this picture.
Estelle a primit cea mai mare cameră. Și se simte puțin vinovată pentru asta, și așa și trebuie! Camera arată atât de curată pentru că și-a aruncat toate lucrurile pe pat înainte de a face poză.
With love, from the house of happiness in Schiuleşti! Cu dragoste, din casa fericirii din Schiulești!
Isabella se află în România pentru o perioadă de 12 luni, din iunie 2017 până în mai 2018 în cadrul proiectului Izvoarele Unveiled (ref nr 2016-3-RO01-KA105-035584), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură.
Portret de voluntar – Roman (Czech Republic)
Hi, I am Roman and I am 26 years old. I am from Prague, the capital of Czech Republic. I studied marketing communication and media relations at the University of Economy. Before coming to Romania, I worked in an Elementary school as sport “teacher” – football, ping pong and squash. I also worked with non-profit organizations in Czech Republic and I took part in two workcamps – France and Japan.
I love playing guitar, music, sport, traveling and mega super crazy people! 😊 😊
I took the decision of coming to Romania, for one year in an EVS project – ethnographic research in the commune of Izvoarele, project organized by Curba de Cultură, to challenge myself. Now that I am here and I can say it was the right decision. I am look forward to new experiences and people. Also I think I am ready to learn Romanian language and to learn more about Romanian culture.
Salut, eu sunt Roman am 26 de ani și vin din Praga, capitala Cehiei. Am studiat Comunicare în Marketing și Relații Media la Universitatea de Economie. Înainte să vin în România am lucrat la o școală primară ca “profesor” de sport – fotbal, ping-pong și squash. De asemenea am lucrat și cu organizații non-profit în Cehia, dar am luat și parte la două tabere în Franța și Japonia.
Iubescă să cânt la chitară, muzica în general, sportul, călătoriile și oamenii super mega crazy!
Am luat decizia de a venit în România pentru un an într-un proiect SEV – cercetare etnografică în comuna Izvoarele, proiect organizat de Curba de Cultură, pentru a mă provoca pe mine însumi. Acum, că sunt aici pot spune că a fost decizia cea bună. Abia aștept noie experiențe și oameni. În plus, cred că sunt pregătit să învăț română și să învăț mai multe despre cultura românească.
Roman se află în România pentru o perioadă de 12 luni, din iulie 2017 până în iunie 2018 în cadrul proiectului Izvoarele Unveiled (ref nr 2016-3-RO01-KA105-035584), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură.
Portret de voluntar – Isabella (Italia)
Finally, after years living among French people who could not pronounce my Italian name, I am happy to say that here in Romania (most) people actually get it right on the first try. Nice!
I moved from Italy to France more than five years ago to attend university in Paris. I studied history there and also learned how to be on time and complain about everything (but mainly politics and public transport). Who would have thought that I’d end up in this tiny Romanian village?
I wasn’t even exactly planning on doing an EVS, I sent an application only because the project sounded so amazing. And then I got accepted! I’m sure coming here is going to be the best decision of my life.
I can’t wait to learn Romanian and be able to talk to people here. It sounds so familiar and very different from Italian at the same time. I have a passion for learning languages, so I want to learn as much as I can while I’m here!
În sfârșit, după ce am locuit câțiva ani printre francezi care nu puteau să îmi pronunțe numele corect sunt foarte fericită să afirm că în România oamenii (cea mai mare parte a lor) reușesc să o facă din prima. Super!
M-am mutat din Italia în Franța acum mai bine de 5 ani pentru a studia în Paris. Am studiat istorie aici și am învățat de asemenea cum să fiu punctuală dar și cum să mă plâng de orice (în principal de politică și de transportul public). Cine s-a gândit că voi sfârși într-un mic sătuc românesc? Nu plănuiam să fac SEV, am trimis aplicația doar pentru că proiectul suna grozav. Și apoi am fost acceptată! Sunt sigură că venirea mea aici a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o în viață.
Abia aștept să învăț română și să fiu capabilă să vorbesc cu oamenii aici. Limba sună atțt de familiar și diferit totodată. Dar eu sunt pasionată de învățarea limbilor și vreau să învăț cât mai mult cât timp sunt aici!
Isabella se află în România pentru o perioadă de 12 luni, din iunie 2017 până în mai 2018 în cadrul proiectului Izvoarele Unveiled (ref nr 2016-3-RO01-KA105-035584), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură.
Portret de voluntar – Alba (Spania)
I am Alba and I come from the capital of Spain. For the next period I will be doing a monograph of the commune of Izvoarele, an amazing new project organized by Curba de Cultura. The first time I saw the project I knew that I should be part of it because you do not always find an anthropological EVS project that gives you the opportunity to study in deep the culture and society of their area.
I have studied Social and Cultural Anthropology, so definitely I wanted to prove that the humanities and social sciences can help in many ways to our present and future society. Also, before coming here I worked as a steward for a Spanish football club, but I quit my job to do this EVS.
Of course, I love to do other things. I really enjoy traveling around different countries to know a bit more about their society and culture. Also, I like hiking and discover new places; doing almost any kind of physical activity; reading, listening to music and cinema. And last but not least, it is exciting to experience new things, so we will see what happens when someone who comes from a big city goes to a rural area (✿◠‿◠).
Eu sunt Alba și vin chiar din capitala Spaniei. Pentru următoarea perioadă voi lucra la o monografie a comunei Izvoarele, un proiect minunat organizat de Curba de Cultură. Când am văzut proiectul pentru prima data am știu că trebuie să fac parte din el, pentru că nu întotdeauna găsești un SEV pe teme de antropologie care să îți dea ocazia de a studia în detaliu cultura și societatea din regiunea respectivă.
Am studiat Antropologie Socială și Culturală și prin urmare doresc să dovedesc că științele umane și cele sociale pot ajuta în diferite moduri societatea contemporană și chiar viitoare. În plus, înainte de a veni aici am lucrat ca intendent la un club de fotbal spaniol, dar am renunțat la locul de muncă pentru acest proiect.
Bineînțeles că îmi mai plac și altele, ca de exemplu să călătoresc și să descopăr societăți și culturi. Îmi place să mă plimb și să descopăr locuri noi, să fac activități fizice, dar și să citesc, ascult muzică și să vizionez filme.Nu în ultimul rând sunt foarte încântată să experimentez lucruri noi așadar vom vedea ce se va întâmpla când cineva dintr-un oraș mare vine la sat.
Alba este în România pentru o perioadă de 12 luni, din iunie până în mai 2018, în cadrul proiectului Izvoarele Unveiled [2016-3-RO01-KA105-035584] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
On Arrival Training
Before this week of On Arrival Training, I didn’t expect that I can discover so many things in a such short time. The OAT took place in Sinaia, not far from Izvoarele, so I was lucky; some of volunteers had about 10 hours by train! This town is very peaceful, with a different architecture than I’ve seen before, between abandoned and fantasy, in the middle of the mountains. We are accommodated in a hotel in the center of Sinaia where each of us had a room for himself. I imagined that it will be very nice to relax and enjoy the swimming pool and sauna for a week. The reality was different!
Înainte de săptămâna cu trainingul la sosire nu credeam că pot descoperi atât de multe lucruri într-un timp atât de scurt. Trainingul s-a desfășurat la Sinaia, nu departe de Izvoarele, deci am avut noroc; unii voluntari au călătorit zece ore cu trenul! Orășelul e foarte liniștit, cu o arhitectură diferită decât ce am văzut până acum, între abandonat și fantasy, în mijlocul munților. Am fost cazați la un hotel în centrul Sinaiei unde fiecare a avut o cameră pentru sine. Mi-am imaginat că va fi foarte relaxant ca pentru o săptămână să mă bucur de piscină și saună. Realitatea a fost cu totul alta!
Each volunteer wanted to learn more about the others and to get most of this training, so we used the rooms just for sleep. The rest of the time was for discussions or walks in the town. The relaxation schedule didn’t match with the training… But I earned more to spend time with others volunteers 😉
In few days I met almost 50 volunteers from 13 different cultures. It’s so amazing! Each volunteer who was there had the same state of mind for the training and EVS. So we had a friendly atmosphere and relationship between each of us. At the end of the week, it was so difficult to leave them. A lot of emotions invaded us in the last day and the last evening was a little sad. So, we planned all places we can visit, and it was very nice.
Fiecare voluntar și-a dorit să afle mai multe despre ceilalți și să profite cât mai mult de acest training, prin urmare ne întorceam în camere doar când ne răpunea oboseala. Restul timpului a fost pentru discuții și plimbări în oraș. Orarul de relaxare nu prea s-a potrivit cu trainingul… Dar am avut mai mult timp să petrec cu alți voluntari 😉
În doar câteva zile am întâlnit 50 de voluntari parte a 13 culturi diferite. A fost uimitor! Fiecare voluntar care a fost acolo a fost în același spirit pentru training și SEV. Prin urmare am avut o atmosferă prietenoasă și relații bune între noi. Iar la final de săptămână a fost așa greu să ne despărțim. O multitudine de emoții ne-au invadat în ultima zi, iar seara a fost choar tristă puțin. Ca să ne înveselim puțin ne-am făcut planuri să ne vizităm unii pe alții.
I had two great trainers, Sonia and Andreea, whom organized a lot of interesting sessions with happiness and humor but also with professionalism. During this week, they gave me several information and advice about my role, challenges and objectives of the EVS, the life in Romania, the way to manage the activities, the role of the mentor, the goal of the Youthpass, the insurance etc. Moreover we had sessions on conflict management, teambuilding, interculturality and culture shock workshops on art & crafts, origami, dance, tourism, history & culture and how to survive Romania. At the end of the week, I had the impression that they succeeded to touch the needs of each volunteer even though we were quite different. This helped to feel good, to regain my confidence and abilities.
Am avut doi trainer minunați, Sonia și Andreea, care au organizat numeroase sesiuni interesante cu multă veselie și umor dar și cu profesionalism. Pe durata acestei săptămâni, m-au ajutat cu informații și sfaturi legate de rolul meu, de provocările și obiectivele SEV, traiul în România, cum să-mi organizez activitățile, rolul mentorului, scopul Youthpass-ului, asigurarea medicală etc. În plus am avut sesiuni despre managerierea conflictelor, lucru în echipă, interculturalitate și șoc cultural, atelier de lucru manual, origami, dans, turism, istorie și cultură și cum să supraviețuiești în România. La finalul săptămânii cred că au reușit să atingă nevoile fiecărui voluntar, chiar dacă suntem cu toții destul de diferiți. Asat m-a ajutat să mă simt bine, să îmi recapăt încrederea și abilitățile.
After this week, I feel different. It’s easier to speak English and I feel less alone in this country. The fact that I know people in lots of places in this country means that I can move when I want to discover it.
The week of On Arrival Training is very important for a volunteer, even necessary. Enjoy this week and the days after, till the end of the EVS.
După această săptămână mă simt diferit. Îmi e mai ușor să vorbesc engleză și mă simt mai puțin singură în această țară. Iar faptul că cunosc oameni aici înseamnă că pot să mișc mai ușor când vreau să o descopăr.
Săptămâna de training la sosire e foarte importantă pentru voluntari, chiar necesară. Bucurați-vă de această săptămână și de zilele de după, până la finalul SEV-ului.
Estelle este în România pentru o perioadă de nouă luni, din aprilie până în decembrie 2017, în cadrul proiectului EVS20: Let’s Move and Change [2016-3-FR02-KA105-012345] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Portret de voluntar – Estelle (Franța)
Hi! I’m Estelle and I am 25. I arrived in Curba de Cultura on the 10th of April and I received a warm welcome by Sorin and Kristina on the first day and the same on the second day by other people. For the moment, I am the only volunteer in the association. It is just a lot of information, foreign languages and news of all sorts. It’s a new life which I start! And I’m really happy to be here for live this experience.
Before coming here, I worked in graphic design and photography. But I quit all I did for another experience as EVS volunteer. It’s THE experience of my life and I think it’s time for me to do what I still desire!
And I don’t know if it will be easy to learn Romanian language, but I will need to learn some words as fast as possible, just to understand people who talk around me. Some words are similar with French and English but very few, unfortunately. I tried to teach romanians some french words but they are a little bit surprised by the pronunciation… I don’t understand why! 😉
Salut! Eu sunt Estelle și am 25 de ani. Am ajuns la Curba de Cultură pe 10 Aprilie și am fost primită călduros de către Sorin și Kristina în prima zi, și am fost trată la fel și în cea de-a doua de alți oameni. Pentru moment sunt singurul voluntar de aici. Am primit multă informație, multă limbi străină și tot felul de noutăți. Încep o viață nouă! Și mă bucur să sunt aici și să trăiesc această experiență.
Înainte de a veni aici am lucrat ca designer grafic și fotograf. Dar am renunțat la tot ce făceam pentru experiența de voluntar SEV. Este Experiența vieții mele și cred că e vremea să fac ceea ce îmi doresc.
Nu știu dacă va fi ușor să învăț română, dar va trebui să învăț câteva cuvinte cât de repede posibil, să înțeleg ce vorbesc oamenii în jurul meu. Unele cuvinte sunt asemănătoare cu cele din franceză sau engleză dar puține, din păcate. Am încercat și îi învăț pe câșiva români cuvinte franțuzești iar ei au fost surprinși de pronunția mea… Nu înțeleg de ce! 😉
Estelle este în România pentru o perioadă de nouă luni, din aprilie până în decembrie 2017, în cadrul proiectului EVS20: Let’s Move and Change [2016-3-FR02-KA105-012345] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Quotes from Eleny’s Diary – Fragmente din Jurnalul lui Eleny
Dear diary…
Dragă jurnalule…
31.08.2016
“Okay.. first day is over. My flights were okay, but so exhausting. I arrived to Romania. Thinking in my head: what did you do. Then I saw my name on the paper and it was Sorin who picked me up from the airport. I thought he was taller, when I was talking with him on skype. 😀 We made some round in Bucharest and we had long drive to Izvoarele youth center. OMG.. people were waiting for me. They had a big sign.. So awesome. First time that people made me that kind of stuff. Okay, I looked around and it was nice. Totally fine. Then we went to my new home. OMG… Roads are so bad; the place is so different, where am I… How can I survive here 5 months???”
Okay… prima zi s-a terminat. Zborurile mele au fost în regulă, dar epuizante. Am sosit în România. În mintea mea: ce-ai făcut? Apoi mi-am văzut numele pe o hârtie și Sorin a fost cel care m-a luat de la aeroport. Mi s-a părut a fi mai înalt când am discutat pe skype 😀 Am făcut un tur al Bucureștiului și am avut un drum lung spre Izvoarele spre centrul de tineret. OMG… oamenii mă așteptau. Aveau un semn mare… A fost așa mișto. A fost pentru prima dată când cineva a făcut asemenea lucruri pentru mine. M-am uitat împreujur și era drăguț. Chiar bine. Apoi am mers spre noua mea casă. OMG… drumul era așa de rău, locul atât de diferit, unde sunt… Cum voi supraviețui aici 5 luni?
30.09.2016
“I love it here. We had today our cultural evening where we talked about our countries. We did it outside. So many people who were just walking pass, wanted to come and hear us. And there was sooo much foooood!!!
PS! I got new nickname: Neneny! Soooo cooool “
Îmi place la nebunie aici. Am avut astăzi o seară înterculturală în care am vorbit despre țările noastre. Și am ținut-o afară. Mulți oameni care doar erau în trecere au dorit să vină și să ne audă. Și a fost așa multă mâncare!
P.S! Am primit și o poreclă: Neneny! Așa de mișto!
31.10.2016
“Sorin picked us up and we went to Homoraciu school. We made there Halloween workshop. It is so fun to make handicraft with students.
Wow.. And after that we went to Curba to meet our mentor. It was really good talking with her, to talk about everything what is happening. And after that we just went home and we did nothing. Nice huh… Aaa.. and each day at somewhere six all the cows are coming home… This is a view :D“
Sorin ne-a luat azi să mergem la școală în Homorâciu. Am organizat acolo un atelier de Haloween. A fost foarte amuzant să facem lucru manual cu elevii. Wow… după aceea ne-am întors la Curba unde ne-am întâlnit cu mentorul. A fost așa bine să vorbesc cu ea despre tot ce se întâmplă. Iar apoi am mers acasă și nu am făcut nimic. Drăguț nu? Ăăă… și în fiecare zi pe la șase se întorc vacile de la pășune… E o imagine de văzut 😀
30.11.2016
“Whaat! I have free day today. Me and Anna went to Valeni to buy some food. And also I had a dream this night that my house is on fire… what a dream, what does it mean? Anyway we went to the shop and I already got some souvenirs for my family. That’s so cool. Then we went back to Schiulesti with a bus. OMG… it was soo full, so tiny bus and so full. At home I watched some movies. I like that I have time to watch some movies“
Cee? Am zi liberă azi. Eu și Anna am mers la Văleni să cumpărăm mâncare. De asemenea am visat că era casa în flăcări… ce vis, ce-o fi însemnând? oricum, am mers la magazin și am luat chiar niște suveniruri pentru familia mea. Și e așa mișto. Apoi ne-am întors în Schiulești cu autobuzul. OMG… a fost așa de plin, un autobuz atât de mic și așa de plin. Acasă m-am uitat la niște filme. Îmi place faptul că am timp să văd și filme.
31.12.2016
“Eee… I didn’t do nothing in the morning but after that it was awesome. Me, Anna and Karel went to Cernesti to look around and we met some guys, who were nicely dressed and they had a big Christmas tree on their horse cart. What… You can see that kind of stuff only in Romania.
Then we went to Valeni to buy some food for our new years eve and also we picked up Marija the Estonian. Then back and we had really long cooking time. Coool… lot of food. And then some crazy people want to come in our garden and sing us some songs in Romanian. Wow… this was scary. I was hiding from them… 😀 like literally… But our new year eve inside of our house was really quiet and nice, candlelight and that kind off stuff… 00:00 we went out to see some fireworks and went in the center and we had chance to try whip because there were our students from school . My dream came true to try that 😀 COOL NEW YEARS EVE! But what happens in Romania, stays in Romania. :D”
Eee… nu am făcut mai nimic de dimineață dar apoi a fost grozav. Eu, Ann și Karel am mers în Cernești să vedem satul și am întâlnit niște oameni îmbrăcați frumos și care aveau un brad de Crăciun în căruță. Ce… Poți vedea așa ceva doar în România.
Apoi am mers la Văleni să facem niște cumpărături pentru Anul Nou și am luat-o pe Marija, o altă fată din Estonia. Apoi ne-am întors și a fost foarte plăcut să gătim împreună. Coool… o grămadă de mâncare. Iar apoi niște oameni au vrut să vină la noi în curte și să ne încânte cu tradiții de Anul Nou. Wow… a fost înfricoșător. Eu m-am ascuns… 😀 pe bune vorbesc… Și apoi de Anul Nou în casa noastră a fost plăcut și liniștit, cu lumânări și cu tot felul de alte chestii… La 00:00 am ieșit să vedem artificiile și am mers în centru unde am avut ocazia să pușcăm din bici pentru că acolo erau elevii de la școala pe care o vizităm. Visul meu a devenit realitate. UN REVELION GROZAV! Dar ce se întâmplă în România, rămâne în România.
Thank you Romania for so many emotions!
Mulțumesc România pentru atât de multe trăiri!
Eleny se află în România pentru o perioadă de 5 luni, din septembrie 2016 până în ianuarie 2017 în cadrul proiectului Building Youth Supportive Communities 2 (ref nr 2016-1-RO01-KA105-024246), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
A trip to the market…
Is Saturday morning and we are in the car with the destination Vălenii de Munte for a trip to the market! I love the market, sometimes I like to stroll in some market with something to eat or drink and spend my free time looking about what the market can offer me. Since the old time the markets are a mix of culture, life, smells and flavors, a place where you can meet people buying food, tools, bags and any others things. If you are lucky you can meet a cute girl looking for some necklace, bracelet or earrings for being like a princess; or a kind persons smiling behind their stall with lots of history in the wrinkles of an older seller.
For me this market was a nice surprise: from to the entrance with the sweet smell of one typical Romanian dessert, after with the colorful explosion of the vegetables and fruits market between the red and yellow peppers, violet eggplants, green cucumber, and the fantastic smell of the dried herbs, a joy for the eyes, nose and taste. The market is ideal if you want to find something good and fresh so your food will have that flavor of good food cooked in the house.
You don’t have to believe me just spend a Saturday morning in this nice market in Vălenii de Munte, I’m sure that you will fall in love of the colors, the taste, the smell and the people of this part of Romania. And for sure you can buy something that you need.
E sâmbătă dimineața iar noi suntem în mașină cu destinația Vălenii de Munte pentru o vizită la piață. Ador piața, câteodată îmi place să mă plimb prin piață cu ceva de mâncat sau băut și să-mi petrec timpul analizând ce îmi poate oferi piața. Din cele mai vechi timpuri piețele reprezintă un mix de cultură, stil de viață, arome și mirosuri, un loc unde poți întâlni oameni cumpărând mâncare, unelte, genți sau alte lucruri. Dacă ești norocos poți întâlni o fată drăguță care caută lănțișoare, brățări ori cercei pentru a fi ca o prințesă; sau poate întâlnești a persoană blândă zâmbind din spatele standului cu multe poveși adunate în ridurile din jurul ochilor.
Piața aceasta a reprezentat o surpriză pentru mine: de la intrare am simțit mirosul unui desert tipic românesc, apoi o explozie de culori venind de la standurile de legume și fructe, ardei roșii și galbeni, vinete violete, castraveți verzi și mirosul fantastic al ierburilor uscate, o încântare pentru ochi, nas și gust. Piața e ideală dacă vrei să găsești ceva bun și proaspăt astfel încât mâncarea ta să aibă aroma mâncării gătite în casă.
Nu trebuie să mă credeți, doar petreceți o dimineață de sâmbătă în piața din Vălenii de Munte, sunt sigur că vă veți îndrăgosti de culori, arome și mirosuri și de oamenii din această parte a României. În plus veți și cumpăra ceva ce aveți nevoie.
Alessio se află în România pentru o perioadă de 6 luni, din august 2016 până în ianuarie 2017 în cadrul proiectului Building Youth Supportive Communities 2 (ref nr 2016-1-RO01-KA105-024246), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură.
Mici in Romania
Are you hungry and in Romania? Let’s taste mici!!!
You travel or maybe just go on a open air market in Romania, and of course arrive the moment where you are hungry… If you can see some smoke and grill you are maybe in the right place to eat mici. And what’s mici? Let’s take a look in the deepest secret of Romanian’s cuisine.
Actually mici are like sausages, but of course they are not because they’re mici. It’s made of ground beef, meat mixed with spices, garlic and beef broth. You can find them everywhere, like in market and maybe even in some restaurants. They are usually served with bread and mustard. You can also ask for some chips to eat with. You can find them in different sizes, usually they are like 8-10cm or you can find big ones like 15 cm (and those one you can eat just one, because after you are just completely …. FULL). The great thing it’s that you can find them everywhere in Romania, in all the regions. And if you are lucky, you can meet some local people who can invite you to eat a barbecue in their house and for sure you will find some mici. It happened once for me, a neighbor of Curba de Cultura just invited me with one the local volunteer, and we had the luck to eat mici.
I really like this meat, it’s really tasty, you can eat them at which hour you want, even the morning! I had lots of occasions to eat them, and every time I enjoyed them.
So, if I have an advice to give you, I just tell you: Eat mici!
Ți-e foame și ești în România? Gustă niște mici!
Fie că doar călătorești prin România ori ești printr-o piață în aer liber vine un moment în care ți se face foame… Uită-te după fum și grătar, cel mai probabil acolo vei găsi mici.
Ce sunt micii? Haideți să aruncăm o privire către cele mai ascunse secrete ale bucătăriei românești. Într-un fel micii sunt precum cârnații, dar nu sunt, pentru că ei sunt mici. Au în compoziție carne de vită, condimente, usturoi și supă de carne. Îi găsești aproape oriunde, în piețe și în restaurante de asemenea și sunt cel mai adesea serviți cu pâine și muștar. Poți cere și cartofi prăjiți lângă ei. Se găsesc la diferite dimensiuni, cel mai adesea la 8-10 cm cei mai mari find de 15 cm (iar cu aceia te saturi chiar și numai cu unul). Cel mai tare e faptul că îi găsești peste tot în România, în toate regiunile. Și dacă ai noroc poți întâlni oameni care să te invite la un grătar la ei acasă și cu siguranță vor avea și mici. Mi s-a întâmplat odată ca un vecin al Curbei de Cultură să mă invite pe mine și pe un alt voluntar local și am fost suficient de norocoși să primim mici.
Chiar îmi place acest fel de mâncare, e foarte gustos și poate fi mâncat la orice oră vrei, chiar și dimineața! Am avut o mulâime de ocazii de a mânca mici și mi-a făcut plăcere de fiecare dată.
Un sfat pentru voi: mâncați mici!
Margot se află în România pentru 5 luni în cadrul proiectului Intercult’rural (ref nr 2015-3-FR02-KA105-010806) co-finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+ și implementant în România de Asociația Curba de Cultură.
Romanian approach – abordare în stil românesc
If you want to read cheerful and funny post, skip to some other one. This is about Romanian approach to nature and life generally.
Dacă doriți să citiți un post amuzant și încurajator, vă rog să săriți peste acesta. Acesta este despre abordarea românească când vine vorba de natură în general.
Starting from the beginning: Bucharest. Weather welcomed me with temperatures around 35°C and Sorin, a cute, helpful employer from Curba de Cultura, with a broken van (the trunk was not opening). He he heee… To get luggage into a trunk was the very first little challenge. Definitely not the last one.
Începând cu începutul: București. Vremea m-a întâmpinat cu temperaturi de 35°C și Sorin un angajat drăguți și săritor de la Curba de Cultură cu o dubiță puțin defectă (nu se deschidea portbagajul). He he heee… Să punem bagajul în portbagaj a fost o primă mică provocare. Și nu ultima, cu siguranță.
I have already written something about me, you can read about my first expressions and experiences, and also about what happens in Romania when you go for a hike without a proper map. But what you do not know is that I have been in Romania before. Last year I spent a week in the west part around Caransebes. I tasted amazing goat and sheep cheeses while drinking fresh milk and then enjoying the softness of cake made from urda. But I also saw how many things might be improved here, and how much the country is trying to do something about it, too. Those little notions I would like to talk about a bit more, because they are one of many reasons why I decided to do my EVS here.
Am scris deja câte ceva despre mine, și puteți afla despre primele mele expresii și experiențe și despre ce se poate întâmpla când pleci în drumeție fără a avea o hartă potrivită. Ceea ce nu știți e că eu am mai fost în România înainte. Anul trecut am petrecut o săptămână în partea de vest a țării, în regiunea Caransebeșului. Am gustat brânzeturi de capră și oaie și am băut lapte proaspăt iar apoi am savurat prospețimea unei prăjituri cu urdă. Dar am văzut de asemenea cum multe lucruri pot fi îmbunătățite aici și cât de mult țara încearcă să facă ceva în privința asta. Despre aceste mici chestiuni aș dori să vorbesc mai mult, deoarece ele reprezintă unul din multele motive pentru care am decis să fac SEV-ul aici.
The nature is not immortal, we, humans, are not immortal. And we, humans, are not helpless or powerless. It has been just one month since I had arrived, yet I have met tens of people involved in the process of change. There are associations convincing Romanians to spay dogs instead of making new stray dogs, to sort waste instead of burning it, and there are other working with young people and whole communities. Because it is family and youngster where we need to start, if we want to make (and see) the difference.
Natura nu e nemuritoare, noi, oamenii, nu suntem nemuritori. Și noi oamenii nu suntem neajutorați sau lipsiți de putere. A trecut o lună de când am ajuns și am întâlnit zeci de oameni implicați în aceste schimbări. Există asociații care conving românii să-și sterilizeze câinii în loc să îi lase să facă alți câini vagabonzi, să-și soteze gunoiul în loc să îl ardă și există alții care lucrează cu tinerii și comunitățile. Deoarece trebuie să începem cu tinerii și familiile acestora dacă vrem să facem și să vedem o schimbare.
May be I am too keen of neatness, but really, is it such a big problem to finish what you started? Is it so hard not to beat your horse, not to throw puppies over your fence out to the street, to give your rubbish into a bin instead of burning it on side of the road or just… smile at a customer in a shop? The answer is NO. It is very easy, and fortunately there are people who are trying to do something about it. So, the real challenge is not about getting used to these, but to be truly helpful for those who want to change their homeland.
Try to broaden youth’s horizons so they can have wider purposes, it is what we are doing here. It is knowledge and experience what make us better, stronger, and more useful. It might be written differently in the official papers, but for me it is like that – Curba de Cultura helps to improve Romanian social environment through giving the opportunity to grow, know and undergo to youngsters.
Poate sunt eu prea dornică de acuratețe, dar pe bune acum, e chiar așa greu să termini ce ai început? E așa greu să nu îți bați calul, să nu arunci cățeii peste gard, să pui gunoiul în tomberon în loc să îl arzi pe marginea drumului ori… să zâmbești unui client în magazin? Raspunsul e NU. E chiar ușor și din fericire există oameni care încearcă să facă ceva în privința asta. Așadar adevărata provocare nu e să te obișnuiești cu aceste lucruri ci să fii cu adevărat util celor ce vor să schimbe ceva în țara lor natală.
Ceea ce facem noi aici este să încercăm să extindem orizonturile tinerilor astfel încât ei să aibă scopuri mai largi. Cunoștințele și experiența ne fac mai buni, mai puternici și mai utili. S-ar putea să fie scris diferit în hârtii dar pentru mine Curba de Cultură ajută la îmbunătățirea mediului social românesc prin facilitaterea de oportunități de a crește, cunoaște și experimenta.
Anna se află în România pentru o perioadă de 6 luni, din august 2016 până în ianuarie 2017 în cadrul proiectului Building Youth Supportive Communities 2 (ref nr 2016-1-RO01-KA105-024246), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură.