Small everyday things that make a difference for the planet / Mici lucruri din viața de zi cu zi care fac o diferență pentru planetă
[EN] Embarking on an environmental volunteering project is something very personal. This is not a regular job that I do from 8 to 5 and forget about it for the rest of the day. It reflects my values, my desired way of life. Therefore, when I came to Romania and started working on this project, I also started thinking about my daily life and my routines. And I discovered plenty of situations where I was behaving unsustainably, because of routines that I follow without thinking, and things I do out of laziness or comfort or because I simply don’t know any other solution. And so, I started observing and changing small things in my daily life. At first it seemed to be a big deal to change routines, but if done in the right way, step by step the new behaviour becomes the routine, and things are getting done automatically.
But let’s keep it concrete, and stick to some examples from my daily life here in Izvoarele.
When I moved in, recycling was something that was done, but not well done. The closest recycling bins are 700 meters away, so it was easier to throw most of the stuff into the wet waste, which is collected once a week. All you have to do is to put the container on the street. And although I was used to recycling back home in Portugal, I found myself adapting to my housemates’ behaviour. When the commune introduced the blue bags for plastic and metal that are collected every two weeks, we took it as an impetus to rethink our household and started separating wet waste, organic, blue bag, glass and paper. All it took was to think a bit about what waste we produce and where in the house.
The main stake of our waste is produced while cooking/eating, so placing the organic waste and recycling bins in the kitchen or nearby makes sense. If they are on the other side of the house, the trash is more likely to end in the wet waste that is handily located under the sink. After all, in our daily routines we intuitively do the easiest and most comfortable thing.
We have a dog, so it makes sense to have a bin for the empty food cans and bags somewhere near the feeding bowl. In the rooms, the trash mainly consists of old papers and bills, so we put small boxes for paper there. We also put a box in the bathroom for the empty toilet paper rolls. Once we figured where to put which bins, recycling became an easy task, a natural routine.
Some of the materials we consider waste are actually reusable. For example, whenever I am going somewhere and need to take something to drink, I fill a glass bottle with tap water. And we save all the jars, wash them and put jam or other stuff inside. Paper is saved to start fire in the ovens in winter, carton boxes are used for shopping and to collect fruits.
As we decided to collect our organic waste separately, the question arose of what to do with it as there is no separate collection of organic waste in Romania (currently, in only 8 European countries organic waste is collected by the communes [1]). But as we live on the countryside and have a big garden, we decided to start composting.
Our garden has some fruit trees, and lately we have been flooded with pears, apples and prunes. Adrianna started to make jam and compote out of them. And there is no reason why we shouldn’t: it’s free, it’s healthy, it’s tasty. But well, it requires work. And when Adrianna left, no one took over this task, so that a lot of the fruits were just rotting on the ground. At some point we started picking them up and storing them in the basement (hoping that it is cold and dry enough) and we figured out that it is not that hard to handle them. There are plenty of ways to make them storable: besides jam and compote, we can make dry fruits, juice, pies…
Not everyone has the garden, the patience or the time to grow their own food, but still we can be aware of what we eat and ask ourselves if it is worth buying imported products if there are national, even local ones available. Buying local products reduces the pollution from transport, besides helping the local economy. And so, slowly I grew the habit of checking the labels to see where the products come from. And at one point I decided to buy only fruits and vegetables grown in Romania, and after a while I extended this to dairy products and meat. I also started to go to the market and the butcher, as there the chances are higher to get local products.
Another important part of our daily routines is the way to work. In Portugal I mainly used the bicycle in my daily life, but in Izvoarele the roads are either full of traffic or in a desolate state. But walking to work turned out to be a good option as well, it frees my mind and it is healthy both for me and for the environment.
Of course, there are a lot more things that I can change in my daily life. My next goal is to reduce the amount of plastic waste I produce, so I will start bringing my own bags to the market, looking for eco-friendlier packaged products, and so on.
[1] https://www.compostnetwork.info/policy/biowaste-in-europe/separate-collection/
[RO]
Îmbarcarea într-un proiect de voluntariat în domeniul mediului e ceva foarte personal. Ăsta nu este un loc de muncă obișnuit la care mă duc de la 8 la 5 și de care uit pentru restul zilei. Îmi reflectă valorile, felul de viață pe care doresc să îl trăiesc. Așadar, când am venit în România și am început să lucrez la acest proiect, am început de asemenea să mă gândesc la viața mea de zi cu zi și la rutinele mele. Și am descoperit o mulțime de situații unde mă comportam nesustenabil, din cauza unor rutine pe care le aveam fără să mă gândesc la ele, și lucruri pe care le fac din lene sau comfort sau pentru că pur și simplu nu știu altă soluție. Și deci, am început să observ și să schimb mici lucruri în viața mea de zi cu zi. La început a părut să fie mare lucru să schimb rutine, dar dacă e făcut în modul potrivit, pas cu pas noul comportament devine rutină, iar lucrurile sunt făcute automat.
Dar să o ținem concret, și să rămânem pe niște exemple din viața mea de zi cu zi aici în Izvoarele.
Când m-am mutat aici, reciclarea era ceva ce se făcea, dar nu se făcea bine. Cele mai apropiate coșuri de reciclare sunt la 700 de metri depărtare, așa că era mai ușor să arunc majoritatea lucrurilor în gunoiul menajer, care este colectat o dată pe săptămână. Tot ce trebuie să faci este să pui containerul pe stradă. Și deși eram obișnuit cu reciclarea acasă în Portugalia, am început să mă adaptez la comportamentul celor cu care locuiam. Când comuna a introdus sacii albaștrii pentru plastic și metal care sunt colectați odată la două săptămâni, am luat-o ca pe un imbold să regândim gospodăria noastră și am început să separăm gunoiul menajer, organic, sacul albastru, sticlă și hârtie. Tot ce a fost nevoie a fost să ne gândim puțin la ce gunoi producem și unde anume în casă.
Cea mai mare porțiune din gunoiul nostru este produs gătind/mâncând, așa că să poziționăm deșeurile organice și coșurile de reciclare în bucătărie sau în apropiere are sens. Dacă se află în cealaltă parte a casei, gunoiul e mult mai probabil să ajungă în gunoiul menajar care e localizat la îndemână sub chiuvetă. La urma urmelor, în rutina noastră zilnică facem intuitiv cel mai ușor și mai comfortabil lucru.
Avem un câine, așa că are sens să avem un coș pentru conservele și pungile goale de mâncare undeva lângă bolul unde îl hrănim. În camere, gunoiul e constituit în principal din hârtii vechi și facturi, așa că am pus mici cutii pentru hârtie acolo. Am pus de asemenea o cutie în baie pentru rolele goale de hârtie igienică. Odată ce ne-am dat seama unde să punem care coșuri, reciclarea a devenit o sarcină ușoară, o rutină ce ne vine în mod natural.
Unele din materialele pe care le considerăm gunoi sunt de fapt refolosibile. Spre exemplu, de fiecare dată când merg undeva și am nevoie să iau ceva de băut, umplu o sticlă de sticlă cu apă de la robinet. Și păstrăm toate borcanele, le spălăm și punem gem sau alte lucruri înăuntru. Hârtia este păstrată pentru a porni focuri în sobe iarna, cutiile de carton sunt folosite pentru cumpărături și pentru a colecta fructe.
Având în vedere că am decis să ne colectăm deșeurile organice separat, a răsărit întrebarea ce să facem cu ele având în vedere că nu există colectare separată a deșeurilor organice în România (în mod curent, în doar 8 țări Europene deșeurile organice sunt colectate de autorități locale [1]). Dar cum locuim la țară și avem o grădină mare, am decis să începem să facem compost.
Grădina noastră are niște pomi fructiferi, și în ultima vreme am fost inundați cu pere, mere și prune. Adrianna a început să facă gem și compot din ele. Și nu e nici un motiv pentru care nu am face: e gratis, e sănătos, e gustos. Dar, însă, necesită muncă. Și când Adrianna a plecat, nimeni nu a preluat această sarcină, așa că o grămadă din fructe pur și simplu putrezeau pe jos. La un moment dat am început să le adunăm și să le depozităm în pivniță (sperând că e suficient de rece și uscat) și ne-am dat seama că nu e așa greu să ne ocupăm de ele. Există destule feluri prin care să le facem depozitabile: pe lângă gem și compot, putem face fructe uscate, suc, plăcinte…
Nu toată lumea are grădina, răbdarea sau timpul să își crească propria mâncare, însă tot putem fi conștienți de ceea ce mâncăm și ne putem întreba dacă merită să cumpărăm produse importate dacă sunt unele naționale, chiar locale disponibile. Cumpăratul de produse locale reduce poluarea din transport, pe lângă că ajută economia locală. Și așadar, încetișor am dezvoltat obiceiul de a verifica etichetele pentru a vedea de unde vin produsele. La un moment dat am decis să cumpăr doar fructe și legume crescute în România, și după o vreme am extins asta și la produse lactate și carne. Am început de asemenea să mă duc la piață și la măcelar, șansele de a găsi produse locale fiind mai mari acolo.
O altă parte importantă din rutina noastră zilnică este drumul către muncă. În Portugalia foloseam în principal bicicleta în viața mea de zi cu zi, dar în Izvoarele drumurile sunt ori pline de trafic ori într-o stare proastă. Dar mersul pe jos la muncă s-a dovedit a fi o opțiune bună de asemenea, îmi eliberează mintea și este sănătos atât pentru mine cât și pentru mediu.
Desigur, mai sunt multe lucruri pe care le pot schimba în viața mea de zi cu zi. Următorul meu țel este să reduc cantitatea de deșeuri din plastic pe care o produc, așa că voi începe să îmi aduc propriile pungi la magazin, mă voi uita după produse ambalate mai prietenoase cu mediul (eco-friendly), și așa mai departe.
[1] https://www.compostnetwork.info/policy/biowaste-in-europe/separate-collection/
Tim este în România pentru o perioadă de șapte luni, din mai 2018 până în noiembrie 2018, în cadrul proiectului Building Youth supportive Communities – Environment [2017-2-RO01-KA105-037748] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Leaving Romania / Părăsind România
After almost six months that I have spent here, the time of my EVS project is coming to the end.
It’s incredible, that time has passed so fast on one point, but also sometimes I feel like I have been here for 6 years almost. I forgot about my pre-EVS life, my home country (Poland) and things which were bothering me in the past. I got used to this simple, village life, living in a small community, and being surrounded by nature. Jesus, it will be super hard to say goodbye!
I have arrived here in the beginning of March, it was still winter time. Well, beginning was not the easiest part. I came here by bus and after long hours of travelling I was so tired and… terrified. It was cold, very cold. I mean in my house also. I came and had to get used to the reality, where I have to make a fire if I want to take my jacket off in my room or have warm water to take a shower.
But it was just complicated in the beginning. With time I started to discover beauty of the situation and living conditions.
I spend such incredible time here, met so many inspiring people. Everyone had some impact on me, I could learn new things, discover new perspectives. Every moment, happy or sad, adventurous or just regular helped me to develop myself, change old, not working attitudes and replace them by new energy. I think it is an amazing opportunity to transform yourself and life.
Now, it is my last week here. I actually avoid to think about it like that. I rather think it is just a step forward to better future. Hopefully as interesting as my time here.
Thinking about saying goodbye to people and places here is a heartbreaking experience. But, luckily it is 21 century, so there is always a possibility to come back somehow. And great memories are stuck deep in my head.
__
După aproape 6 luni pe care le-am petrecut aici, timpul proiectului meu SEV (EVS) se apropie de a se sfârși.
E incredibil, că timpul a trecut așa repede pe de-o parte, dar de asemenea uneori mă simt de parcă am fost aici de 6 ani aproape. Am uitat de viața mea dinainte de viața de EVS, țara mea de origine (Polonia) și de lucrurile care mă deranjau în trecut. M-am obișnuit cu această simplă, viață la sat, cu a locui într-o comunitate mică, și a fi înconjurată de natură. Doamne, o să fie super greu să spun la revedere!
Am ajuns aici la începutul lui martie, era încă iarnă. Bine, începutul nu a fost cea mai ușoară parte. Am venit aici cu autobuzul și după lungi ore de călătorie eram atât de obosită și.. terifiată. Era frig, foarte frig. Mă refer de asemenea în casa mea. Am venit și a trebuit să mă obișnuiesc cu realitatea, unde trebuie să fac un foc dacă vreau să îmi dau jacheta jos în camera mea sau să am apă caldă pentru a face un duș.
Dar a fost complicat numai la început. Cu timpul am început să descopăr frumusețe în situație și în condițiile de a trăi.
Am petrecut timp așa minunat aici, am cunoscut așa de mulți oameni inspiraționali. Toată lumea a avut niște impact asupra mea, am putut învăța lucruri noi, descoperi noi perspective. Fiecare moment, fericit sau trist, aventuros sau pur și simplu obișnuit m-a ajutat să mă dezvolt, să schimb atitudini vechi, ce nu mai mergeau, și să le înlocuiesc cu energii noi. Cred că este o oportunitate extraordinară să te transformi pe tine și viața.
Acum, este ultima mea săptămână aici. De fapt evit să mă gândesc la asta așa. Mai degrabă mă gândesc că e doar un pas înainte spre un viitor mai bun. La fel de interesant ca și timpul meu aici sper.
Gândul la a spune la revedere oamenilor și locurilor de aici e o experiență care îmi frânge inima. Dar, din fericire este secolul 21, deci există întotdeauna posibilitatea de a veni înapoi cumva. Și amintiri minunate sunt prinse adânc în capul meu.
Anna este în România pentru o perioadă de șase luni, din martie 2018 până în august 2018, în cadrul proiectului Active Youth in Rural Settings [2017-1-PL01-KA105-035693] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Tips and tricks for unfortunate hikes / Sfaturi și trucuri pentru drumeții nenorocoase
[EN] The summer is coming to an end. But that doesn’t mean we will stop hiking in the mountains. There are so many good ways in the Carpathians mountains. Let’s have some fresh air and enjoy the view. The color of autumn…
But wait, where are my friends? Where is the path?
Tip n°1: Calm
Stay calm and put for the time being. Don’t try to run to your friends. Take a time to think and answer a few questions. Where are you? Where do your friends and the path is? Do you have any means of communications?
Tip n°2: Observe
If you didn’t really look at the map, or plan your walk, look at what is around you. Any traces of civilization that might help you? Signs or far away people? Any traces of the paths? What are the main features? Peaks? Special rock formation? Special tree?
Where did you walk before being there?
Tip n°3: Communication
A good thing is that in Romania even in the mountains you often have a good signal. But you have to have a charged phone. Yep don’t listen to Streaming music all the way. Talking about experience…
So if you have your phone charged and signal you can of course you can try to reach one of your friends that have some idea of the way. You can have some help by describing what you have observed. If your friend is not reachable, you can try the number of the “cabanas” / refuges around if you have them, or the local tourism office. Or some people that know the place. As a last resort you can even call the 112 to make them help you.
The basic information to give is always: where, what, who, and some idea of how to get there, in that order. So if your battery is failing at least they’ll have the most important pieces of information first.
Starting to find your way yourself
Of course if you know the path or a good person to explain you the way, it should be easier to just try to find your way back. But that’s not always the case.
A first thing to do would be to have some sense of orientation. What is your objective? If you have some idea of the map and you remember that you came roughly by the south east, well let’s look for that.
So how to find the north?
I guess you’re not really the super scout so you don’t have a compass. And assuming you don’t have signal, you don’t have data to download some compass “app” (yep an app for everything I guess… )
We all heard the stories about the moss on the tree. The truth is, yes the moss grows more on the side facing the North on the trees because it’s less exposed to the sun. Buuut for that you would need, you guessed it, trees. And a not too wet area where they have moss everywhere…
Second known trick: find Polaris, the polar star. As shown below, the trick is to use the two stars from the back of the big Dipper and continue them to find the last star of the small Dipper. That is Polaris, and that shows you where the north is. If you put yourself in the front of it, you have west on your left, east on your right, and behind you is the south. The problem with this… yes it’s only doable in the night and you don’t really walk in the night, even with some lights with you. And I wouldn’t advise you to, because the distances are really not the same in the eye, and the terrain might have rocks or holes you don’t see well.
Third trick, maybe the most useful. Find a stick or use a pen, a fork or anything that can cast a shadow. Mark the top of the shadow. Wait 10-15 minutes. Mark the new top of the shadow. The sun had moved from East to West. The shadow shows the opposite (West to East). So if you put your left foot on the first mark, and your right foot on the second mark, you’ll face the north. Only problem… when there is no sun.
There is a lot of more tricky tricks like a trick with the markers on a watch if you can only guess where the sun is. If you’re interested go to https://www.wikihow.com/Find-True-North-Without-a-Compass)
If you get stuck somewhere
You get stuck somewhere in the beautiful Carpathians mountains because of the weather or because you’re lost or any other reason there is a few things useful to do.
Tip n°3 bis : Communication again
If you can’t reach anyone and you feel you will have to stay there for a long, try to write “help” or “SOS” at any visible place, being from the sky or from the traces of tracks, or any important features. You might sign it to with your name. But don’t alarm people too much if it’s only a little setback.
Tip n°4: Inventory / Observing again
If you’re stuck you’d need to check what resources you have. First, do you have drinkable water? What food stock do you have? Do you have a shelter? Do you have fire?
For water you’d need to find a fresh water point and boil it… if you can.
For food, some knowledge on the eatable plants, berries and mushrooms always helps… but if you don’t know pretty please don’t poison yourself.
For shelter you’d need some skills of sewing a bit some branches together. Find a suitable area (not too wet, too windy, some trees around to help you build it. It’s the kind of things you only really learn by practicing so don’t expect miracles, just a small temporary spot to cover you from the wind and the rain might come handy.
Having a lighter is also very useful in those situations. A small fire can help you boil water to make it drinkable and warm you up to sleep. There is again a lot of little ways of lighting a spark on dry wood. Some glasses or a block of ice used as a lens to concentrate the sun for example. But most of them require some ropes of a knive… Those things that, again, you might have not taken.
So if you’re interested in making fire, poke around the web, you’ll have some ideas 🙂
Conclusion
In nature, a knife or a multiuse knife can go a long way. Some water and lighter can also be useful in a lot of cases, not only the extreme ones. Good shoes and a good backpack can keep you from random pains. Knowing a bit the area is also a plus.
In one word, please, prepare your trip 😉
Oh and please, this is useful advices but in reality, if you’re a bit prepared, you won’t have to worry too much.
So enjoy some wonderful views !
Blog inspired by some wikihow (such as https://www.wikihow.com/Find-True-North-Without-a-Compass) and this article http://blog.theclymb.com/tips/10-tips-for-wilderness-survival/
—
[RO] Vara se apropie de sfârșit. Dar asta nu înseamnă că ne vom opri din drumeții în munți. Sunt atât de multe rute bune în Munții Carpați. Hai să inhalați aer curat și bucurați-vă de priveliște. Culoarea toamnei…
Dar așteaptă, unde îmi sunt prietenii? Unde este poteca?
Sfatul n°1: Calm
Stai calm și pe loc momentan. Nu încerca să fugi la prietenii tăi. Ia un timp să te gândești și să răspunzi la câteva întrebări. Unde ești? Unde îți sunt prietenii și unde este calea? Ai vreun mijloc de comunicare?
Sfatul n°2: Observă
Dacă nu te-ai prea uitat la hartă, sau nu ți-ai plănuit plimbarea, uită-te la ce se află în jurul tău. Vreo urmă de civilizație care te-ar putea ajuta? Semne sau oameni în depărtare? Vreo urmă a cărării? Care sunt trăsăturile principale? Piscuri? Formațiuni de roci unice? Copaci speciali?
Unde ai mers înainte de a fi acolo?
Sfatul n°3: Comunicare
Un lucru bun este că în România ai deseori un semnal bun chiar și în munți. Dar trebuie să ai un telefon încărcat. Yep, nu asculta muzică Streaming music tot drumul. Vorbind despre experiență…
Deci dacă ai telefonul încărcat și semnal poți desigur să încerci să îl contactezi pe unul dintre prietenii tăi care au o idee despre drum. Poți avea niște ajutor descriind ceea ce ai observat. Dacă prietenul tău nu este accesibil, poți încerca numărul de la “cabane” / refugii din jur dacă le aveți, sau oficiul local de turism. Sau niște oameni care știu locul. În ultimă instanță poți chiar să suni la 112 și să le spui să te ajute.
Informația de bază pe care să o dai e întotdeauna: unde, ce, cine, și o idee vagă despre cum se ajunge acolo, în ordinea asta. Deci dacă bateria ta cedează măcar vor avea cea mai importantă parte de informație mai întâi.
Începe să îți găsești calea de unul singur
Desigur dacă știi drumul sau o persoană bună să îți explice calea, ar trebui să fie mai ușor să încerci pur și simplu să îți găsești ruta înapoi. Dar acesta nu este mereu cazul.
Un prim lucru de făcut ar fi să obți niște simț al orientării. Care este obiectivul tău? Dacă ai vreo idee despre hartă și îți amintești că ai venit aproximativ dinspre sud est, păi hai să ne uităm după asta.
Așadar, cum să găsești Nordul?
Bănuiesc că nu ești chiar super cercerașul și deci nu ai o busolă. Și presupunând că nu ai semnal, nu ai date mobile să downloadezi vreo aplicație (“app”) de busolă (yep, un app pentru orice bănuiesc… )
Cu toții am auzit poveștile despre mușchiul de pe copaci. Adevărul este, da, cel mai mult mușchi crește mai mult pe partea dinspre Nord pe copaci pentru că este mai puțin expusă la soare. Daaar pentru asta ai avea nevoie de, ai ghicit-o, copaci. Și o suprafață nu prea umedă unde au mușchi peste tot…
Al doilea truc știut: găsește Polaris, Steaua Polară. Așa cum este arătat mai jos, secretul este să folosești cele două stele din spatele Carului Mare și să le continui pentru a găsi ultima stea a Carului Mic. Aceea e Polaris, și asta îți arată unde e Nordul. Dacă te pui în fața ei, ai vest în stânga ta, est în dreapta, și în spatele tău este Sudul. Problema cu asta este… da, merge să o faci doar noaptea și noaptea nu prea mergi, chiar și cu niște lumini cu tine. Și nu te-aș sfătui, pentru că distanțele nu sunt chiar la fel în văzul ochiului, iar terenul ar putea avea pietre sau găuri pe care tu nu le vezi bine.
Al treilea truc, și poate cel mai util. Găsește un băț sau folosește un pix, o furculiță sau orice care poate arunca o umbră. Marchează vârful umbrei. Așteaptă 10-15 minute. Marchează noul vârf al umbrei. Soarele s-a mutat de la Est la Vest. Umbra arată opusul (Vest spre Est). Deci dacă îți pui piciorul stâng pe primul marcaj, și piciorul drept pe al doilea marcaj, vei fi cu fața spre Nord. Singura problemă… când nu este soare.
Mai sunt multe alte trucuri și smecherii ca un truc cu marcajele de pe un ceas, numai să poți să ghicești unde e soarele. Dacă ești interesat mergi la https://www.wikihow.com/Find-True-North-Without-a-Compass)
Dacă rămâi blocat undeva
Rămâi blocat undeva în frumoșii munți Carpați din cauza vremii sau pentru că te-ai pierdut sau din orice alt motiv sunt câteva lucruri utile de făcut.
Sfatul n°3 bis : Comunicare din nou
Dacă nu poți da de cineva și va trebui să stai acolo pentru mai mult timp, încearcă să scrii “ajutor” (“help”) sau “SOS” în orice loc vizibil, fie că e din cer sau de pe urmele traseului, sau orice trăsături importante. Ai putea-o semna cu numele tău. Dar nu alarma oamenii prea mult dacă e doar o mică piedică.
Sfatul n°4: Inventar / Observație din nou
Dacă ești blocat ai avea nevoie să verifici ce resurse ai. Mai întâi, ai apă de băut? Ce rezervă de mâncare ai? Ai un adăpost? Ai foc?
Pentru apă ai avea nevoie să găsești un punct cu apă proaspătă și să o fierbi… dacă poți.
Pentru mâncare, niște cunoștințe despre plantele comestibile, fructe de pădure și ciuperci mereu ajută… dar dacă nu le știi te rog frumușel nu te otrăvi.
Pentru adăpost ai avea nevoie de niște abilități de cusut puțin ramuri împreună. Găsește o zonă potricită (nu prea umedă, prea vântoasă, cu niște copaci în jur care să te ajute să îl construiești. Sunt genul de lucruri pe care le înveți cu adevărat numai exersându-le deci nu te aștepta la miracole, doar un mic locșor temporar care să te apere de vânt și de ploaie s-ar putea să vină de folos.
Să ai o brichetă e mereu util în astfel de situații. Un mic foc te poate ajuta să fierbi apă pentru a o face băubilă și te poate încălzi pentru somn. Sunt din nou o grămadă de moduri micuțe prin care să aprinzi o scânteie pe lemn uscat. Niște ochelari sau un bloc de gheață folosite pentru a concentra soarele de exemplu. Dar majoritatea dintre ele necesită niște frânghii ale unui cuțit.. Acele lucruri pe care, din nou, s-ar putea să nu le fi luat.
Concluzii
În natură, un cuțit sau un cuțit multifuncțional te pot duce departe. Niște apă și o brichetă pot de asemenea să fie utile în multe cazuri, nu numai în cele extreme. Pantofi buni și un rucsac bun te pot ține din a avea dureri întâmplătoare. Să știi un pic zona e de asemenea un plus.
Într-un cuvânt, te rog, pregătește-ți călătoria 😉
Oh și te rog, acestea sunt sfaturi utile dar în realitate, dacă ești puțin pregătit, nu va trebui să te îngrijorezi prea mult.
Deci bucură-te de niște priveliști minunate !
Blog inspirat de niște wikihow-uri (precum https://www.wikihow.com/Find-True-North-Without-a-Compass) și de acest articol http://blog.theclymb.com/tips/10-tips-for-wilderness-survival/
Thibaut este în România pentru o perioadă de 4 luni, din iunie 2018 până în septembrie 2018, în cadrul proiectului Behind Borders [2017-2-BE05-KA105-002181] proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Comunicat de presă – Vise dulci / Sweet Dreams
Comunicat de presă
14 Septembrie 2018
Vise dulci / Sweet Dreams
Voluntarii SEV împreună cu cei locali ai Curbei de Cultură au organizat la mijloc de septembrie un atelier de dream catchere chiar în biblioteca asociației! Îmbinând cultura cu ecologismul, scopul evenimentului a fost nu doar de a face o activitate drăguță și distractivă cu tinerii și copiii, dar și de a stimula creativitatea acestora și de a aduce cunoaștere asupra acestor obiecte culturale specifice ce original se făceau doar din materiale naturale în totalitate.
Toți cei ce au venit interesați deja în dream catchere, precum și cei ce au descoperit pentru prima data aceste minunate obiecte folosite pentru a preveni vise urâte și considerate aducătoare de vise bune și noroc, au descoperit arta străveche a dream catcher-urilor împreună, folosindu-se de pene, ațe colorate, nasturi sau bile multicolore și nu numai! A fost nu numai distractiv, cât și educativ pentru toată lumea!
Mulțumim voluntarilor internaționali Baptiste și Raimo pentru organizare și facilitare, Robert pentru sprijin, voluntarilor locali Oana și Laura pentru traducere, participare și ajutor, și lui Estelle pentru poze și participare!
Curba de Cultură este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit, dedicată învăţării nonformale, culturii şi oportunităţilor de participare ale tinerilor din mediul rural din România. Scopul asociaţiei este de a revitaliza mediul rural din România. Misiunea Curbei de Cultură este să contribuie la dezvoltarea adolescenţilor şi tinerilor ca parte integrantă din comunităţile în care trăiesc, folosind educaţia nonformală ca sistem complementar sistemului formal de educaţie.
Pentru orice informație sau dacă vreți să aflați mai multe despre activitatea noastră ne găsiți pe următoarele canale:
Social media:
Websites: www.curbadecultura.ro
http://evs.curbadecultura.ro/
Facebook pages: https://www.facebook.com/Curba-de-Cultur%C4%83-153846781406285/
https://www.facebook.com/evswcurbadecultura/
Instagram: https://www.instagram.com/curbadecultura/
Conscious cooking / Gătit conștient
/EN/ We all cause harm to the environment, just by being alive. Which is only more of a reason to try cutting down on it, for ourselves and the next generations. One area where that is very easy, but also necessary is our nourishment. The industrial agriculture is responsible for 18 % of all emissions and one of the biggest reasons for the deforestation of the Tropical Forests . Animal products are especially bad. In order to produce one kilo of meat, one must first invest 7-16 kilo of wheat or soy, soy that comes more often than not from fields that were previously the Brazilian rain forest. Another big cause of harm is the import of food products from other countries or sometimes even continents. They have to first cross the oceans and then be transported hundreds of kilometers in trucks to get to your local super market. Transports that cause tons of CO2 emissions to be pumped into the atmosphere.
I very much try to abide to these ideas while cooking. One of my favourite meals that does exactly that is Red Beet Soup. It’s a polish meal and I cook it after my mother’s recipe. While I never managed to make it quiet as good as she does, I still love cooking (and eating) it.
Ingredients:
- 1 red beet
- 3 big potatoes
- 1 carrot
- a cube of vegetable stock
- a bit of salt
You first peel the red beet, carrot and potatoes and cut them into small cubes.
Then cook the vegetables in water, till they are tender. While they are cooking add the cube of vegetable stock and a bit of salt.
Tipp: The soup tastes even better if you let it stand for a few hours and then rewarm it.
Another rather easy, but delicious recipe my mother thaught me, is her Southern German style potato salad. It is perfect as a side dish or appetizer.
- 1 big onion
- 1/2 big spoon sweet mustard
- 4 big potatoes
- 3 big spoons vinegar
- one cube of vegetable stock
- a bit of salt
Peel and cut the potatoes into big cubes. Cook them till they are tender. In the meanwhile cut the onions into pieces. Put half a glass of boiling water over the vegetable stock cube and mix it. Afterwards mix it with the vinegar, the mustard and the salt. Put the cooked potatoes, the mix and the onions into a big bowl and mix everything. Then put into the fridge for an hour.
/RO/ Cu toții cauzăm daune mediului înconjurător, pur și simplu prin a trăi. Ceea ce este doar un motiv în plus să încercăm să tăiem din asta, pentru noi și pentru generațiile viitoare. O zonă unde asta este foarte ușor, dar de asemenea necesar este hrănirea noastră. Agricultura industrială e responsabilă pentru 18 % din toate emisiile și unul dintre cele mai mari motive pentru deforestizarea Pădurilor Tropicale. Produsele animale sunt rele în mod special. Pentru a produce un kilogram de carne, trebuie investite 7-16 kilograme de grâu sau soia, soia care de cele mai multe ori vine din câmpuri care obișnuiau să fie Pădurea Tropicală Braziliană. O altă mare cauză de nocivitatea este importul de produse alimentare din alte țări sau uneori chiar alte continente. Trebuie întâi să treacă oceanele și apoi să fie transportate sute de kilometri în camioane pentru a ajunge la supermarket-ul vostru local. Transporturi care cauzează tone emisii de CO2 să fie pompate în atmosferă.
Încerc foarte mult să mă țin de aceste idei în timp ce gătesc. Una dintre mâncărurile mele favorite care face exact asta este Supa de Sfeclă Roșie. Este un preparat polonez și îl gătesc după rețetă mamei mele. Deși nu reușesc să o fac chiar așa de bună cum o face ea, tot iubesc să o gătesc (și să o mănânc).
Ingrediente:
- 1 sfeclă roșie
- 3 cartofi mari
- 1 morcov
- un cub de vegetable stock
- puțină sare
Pentru început curățați sfecla roșie, morcovii și cartofii și le tăiați în cuburi mici.
Apoi gătiți legumele în apă, până sunt fragede. În timp ce se gătesc adăugați cubul de stock de legume și puțină sare.
Pont: Supa are un gust chiar și mai bun dacă o lași să stea pentru câteva ore și apoi o reîncălzești.
O altă destul de ușoară, dar delicioasă rețetă pe care mama mea m-a învățat-o, este salata ei de cartofi în stil Sudic German. Este perfectă ca și garnitură sau aperitiv.
- 1 ceapă mare
- 1/2 lingură mare de muștar dulce
- 4 cartofi mari
- 3 linguri mari de oțet
- un cub de vegetable stock
- puțină sare
Curățați și tăiați cartofii în cuburi mari. Gătiții până sunt fragezi. Între timp tăiați ceapa în bucăți. Puneți jumătate de pahar de apă clocotită peste cubul de vegetable stock și amestecați. După aceea amestecați-l cu oțetul, muștarul și cu sarea. Puneți cartofii gătiți, mixul și ceapa într-un bol mare și amestecați totul. Apoi puneți în frigider pentru o oră.
Comunicat de presă – Atelier Upcycling
Comunicat de presă
31 August 2018
Atelier Upcycling
Chiar în ultima zi de August, o parte dintre voluntarii SEV ai Curbei de Cultură au organizat un eveniment din seria atelierelor ”Do it youself” ce își propun învățarea și îndrumarea tinerilor când vine vorba de reutilizarea lucrurilor ce ar fi în mod conventional considerate gunoaie în locul aruncării acestora. Atelierul s-a desfășurat chiar în biblioteca Curbei, iar această sesiune de reciclare creativă a avut ca rezultat o sumedenie de lucruri noi și frumoase pe care participanții au fost fericiți și entuziasmați să le ia acasă cu ei.
În cadrul sesiunii acestui atelier de Upcycling au existat trei workshopuri și anume: făcut de căsuțe de păsări din sticle de plastic, suport de creioane din cutii de conserve și portofele din cutii de lapte/suc. Atât voluntarii cât și participanții s-au simțit bine, relaxându-se și distrându-se totodată prin acest procest creative, și toți cei ce au participat au plecat cu ceva nou, atât în abilități cât și în obiecte noi și drăguțe făcute de ei înșiși.
Le mulțuim voluntarilor internaționali Tim, Milena și Raimo pentru facilitare și organizare și voluntarului local Oana pentru traducere și ajutor.
(vizualizați mai multe aici).
=== Această activitate este parte a proiectului SEV Building Youth Supportive Comunities – Environment [2017-2-RO01-KA105-037748], proiect cofinanțat de ANPCDEFP din programul Erasmus+ al Uniunii Europene și implementat în România de Curba de Cultură. ===
Curba de Cultură este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit, dedicată învăţării nonformale, culturii şi oportunităţilor de participare ale tinerilor din mediul rural din România. Scopul asociaţiei este de a revitaliza mediul rural din România. Misiunea Curbei de Cultură este să contribuie la dezvoltarea adolescenţilor şi tinerilor ca parte integrantă din comunităţile în care trăiesc, folosind educaţia nonformală ca sistem complementar sistemului formal de educaţie.
Pentru orice informație sau dacă vreți să aflați mai multe despre activitatea noastră ne găsiți pe următoarele canale:
Social media:
Websites: www.curbadecultura.ro
http://evs.curbadecultura.ro/
Facebook pages: https://www.facebook.com/Curba-de-Cultur%C4%83-153846781406285/
https://www.facebook.com/evswcurbadecultura/
Instagram: https://www.instagram.com/curbadecultura/
A Day in Practica / O zi în practică
Once this August, there was “practica”, a two-week long joint project between six EVS volunteers engaged in environmental projects and four anthropology students from Bucureşti. Practica was a field research focussed on getting information about the waste management behaviour of the commune’s inhabitants. For that, we were listing and mapping trash bins and illegal trash dumps, interviewing people in the commune and observing the trash collection system.
So, on a certain Monday I was allocated to a group with Zenaida, Robert, Oana and Kristīne. The task for this day was to finish the mapping of bins and dumps that was started on the previous day, and my group was assigned to go around Schiuleşti in the morning.
We parked the car in front of the school and started to explore the lower part of the village. Soon, at the end of a small path, we found a hidden creek that was filled with all sorts of trash, ranging from plastics to textiles, together with some kilograms of rotten tomatoes.
Heading towards the bridge over Crasna river, we found a place above a steep slope with a very beautiful view over the valley, but leaning over to look down the abysm we encountered yet another place where the villagers secretly threw their garbage. Between plastic bottles, bags and rotting jeans, there were pumpkins blossoming as if somebody mistook trash for compost to grow their vegetables. In an attempt of admiring the view over the valley, on the other side of the river we could see a bright blue spot, whose rather unnatural colour suggested the presence of yet another trash hole.
On the return to the village a cute lonely black-and-beige-spotted puppy joined our group and made it a bit less sad to picture and map all the trashed places we encountered. After some time, we decided to head back to the village per se. Compared to the surroundings, the central streets of the village were rather clean when ignoring the desolate state of the pavement. We made our way up the dusty main road and headed to the park, where we left our new friend with a group of puppies that lives under the park’s recycling bins. A sudden rainstorm made us seek for shelter in Schiuleşti’s volunteers house, and as it continued raining for the rest of the morning we decided to return to the basecamp.
In the afternoon, the weather was good enough to continue the mapping, this time walking around Homorâciu. Again, a dog chose to accompany us along our way through the village. He looked battered, was limping and missing half of his tail. Probably he figured out that a group of friendly people would be the safest place to be.
At a crossing close to our house, we sensed a strong smell and found a place that looked like a deposit for trash that has been cleared shortly before. We chose to follow a road which was running parallel to a small creek. At some point, the asphalt ended and the road and the creek merged, leaving us all with wet feet. On the way down the creek/road we found two more places were trash was randomly dumped in the nature, but to our left we had a beautiful view over green and untrashed fields and hills, so that our martyrium was not in vain. The creek led us to Malu Vânăt, leaving us with a rather uneventful return up the main street and by the train station.
Arriving in Curba, a surprise was awaiting us: the screening of a documentary was planned as after dinner entertainment and to wrap up another eventful day.
Cândva în acest august, a fost ”practica”, un proiect cooperativ pe o durată de două săptămâni între șase voluntari SEV implicați în proiecte de mediu, și patru studenți la antropologie din București. Practica a fost o cercetare de teren axată pe obținerea de informații despre comportamentul de management al deșeurilor ai locuitorilor comunei. Pentru asta, listam și cartografiam coșuri de gunoi și locuri unde se depozitează gunoi în mod illegal, intervievam oameni din comună și observam sistemul de colectare al gunoiului.
Astfel, într-o anumită luni am fost alocat unui grup cu Zenaida, Robert, Oana și Kristīne. Sarcina pentru această zi a fost să terminăm cartografiatul coșurilor și spațiilor care a fost începută ziua trecută, și grupul meu a fost repartizat să se ducă prin Schiuleşti de dimineață.
Am parcat mașina în fața școlii și am început să explorăm părțile de jos ale satului. Curând, la sfârșitul unei mici cărări, am găsit o albie de râu ascunsă care era plină cu tot felul de gunoaie, variind de la plastic la textile, împreună cu niște kilograme de roșii putrezite.
Îndreptându-ne spre podul de deasuprea râului Crasna, am găsit un loc deasupra unei pante abrupte cu o vedere foarte frumoasă asupra văii, dar aplecându-ne să ne uităm în josul prăpastiei am dat de încă unul din locurile unde sătenii își aruncau gunoiul în secret. Printre sticle de plastic, pungi și blugi putreziți, erau dovleci înflorind de parcă cineva a confundat gunoiul cu compostul pentru a își crește legumele. Într-o încercare de a admira priveliștea de peste vale, pe cealaltă parte a râului am putut vedea un punct albastru și strălucitor, a cărui culoare nenaturală sugerează prezența încă unei gropi de gunoi.
La întoarcerea în sat, un cățeluș drăguț, singuratic, pestriț-cu-negru-și-bej, s-a alăturat grupului nostru și a facut să fie puțin mai puțin trist să facem poze și să cartografiem toate locurile pline de gunoi pe care le-am întâlnit. După un timp, am decis să ne întoarcem în sat în adevăratul sens al cuvântului. În comparație cu împrejurimile, străzile centrale ale satului erau destul de curate când ignorai starea neglijată a pavajului. Ne-am îndreptat către strada principală cea prăfuită și spre parc, unde l-am lăsat pe noul nostru prieten cu un grup de cățeluși care locuiesc sub coșurile de reciclare ale parcului. O ploaie bruscă ne-a făcut să căutăm adăpost în casa voluntarilor din Schiuleşti, și cum a continuat să plouă pentru restul dimineții am decis să ne întoarcem la tabăra de bază.
După-amiază, vremea a fost destul de bună încât să continuăm maparea, de data asta mergând prin Homorâciu. Din nou, un câine a ales să ne acompanieze de-a lungul drumului nostru prin sat. Arăta ponosit, schiopăta și îi lipsea jumate din coadă. Probabil s-a gândit că lângă un grup de oameni prietenoși ar fi cel mai în siguranță loc în care să fie.
La o intersecție aproape de casa noastră, am simțit un miros puternic și am găsit un loc care arăta ca un depozit pentru gunoi care a fost curățat de scurtă vreme. Am ales să urmărim un drum care mergea paralel cu un mic pârâu. La un moment dat, asfaltul s-a terminat, drumul și pârâul s-au unit, lăsându-ne pe toți cu picioarele ude. Pe drum în josul pârâului/drumului am mai găsit două locuri unde gunoiul a fost aruncat la întâmplare în natură, dar în stânga noastră aveam o frumoasă vedere asupra verzilor și nepangăritelor de gunoi câmpuri și dealuri, așa că martiriul nostru nu a fost în van. Pârâul ne-a condus la Malu Vânăt, lăsându-ne cu o întoarcere destul de monotonă pe strada principală și pe lângă gară.
Ajungând la Curbă, o surpriză ne aștepta: proiecția unui documentar plănuit ca divertisment de după cină și pentru a încheia încă o zi bogată în evenimente.
Tim este în România pentru o perioadă de șapte luni, din mai 2018 până în noiembrie 2018, în cadrul proiectului Building Youth supportive Communities – Environment [2017-2-RO01-KA105-037748] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Two weeks in different colors – Două săptămâni în culori diferite
Our big family in Curba de Cultura got four more members in the 6th of August so the family grew from 14 to 18 people. Anthropology students Zenaida (Or how we call her Zena), Oana and Rareș stayed with us for 2 weeks but Daria only for one week.
Together with them we went to interview people in every village, we looked for places in villages where people dump their trash, we observed the places around recycling bins while playing board games. We had to wake up really early on Friday morning in the first week because at 7 a.m. we started our mission “follow the trash trucks” and for me it was really interesting because I had never in my life thought I will follow someone in car and I definitely didn’t think I would follow trash truck. Sadly we weren’t like ”Men in black” and didn’t follow them secretly. I had a lot of fun doing these activities because I could learn more about Romania from them and also by going to people’s houses. Thanks to these two weeks I discovered other villages of Izvoarele commune. We worked in different teams but for me it wasn’t so much working because I was enjoying all our activities and everything I did was a new experience for me.
I also enjoyed the free time that we spent together every day and we also partied after a well done job. Zena was really kind and gave me a new haircut because I’m too lazy to find a hairdresser and it turned out better than I thought. Oana and Zena were the sweetest human beings, from them I got a lot of hugs and love. With Rares story goes like this “Once he always had a hat on his head but then he met me who always borrowed his hat”.
So the question is what are the colors of the two weeks I spent together with them? The colors of a lot of love, good memories, new friendships and adventures.
Marea noastră familie de la Curba de Cultură a mai primit patru membri din 6 august, deci a crescut de la 14 la 18. Studenții la antropologie Zenaida (ori cum o numim noi, Zena), Oana și Rareș au stat cu noi două săptămâni, iar Daria doar una.
Împreună cu ei am mers să intervievăm oamenii din sat, am căutat locuri în care aceștia aruncă gunoiul și am ținut sub observație tomberoanele de reciclare în timp ce jucam boardgames. A trebuit să ne trezim foarte devreme vineri dimineața în prima săptămână căci la 7 a.m. ne-am început misiunea „urmărirea caminoanelor ce colectează gunoi” și pentru a mine asta a fost foarte interesant, căci nu am mai urmărit vreodată în viața mea o mașină și nu mă gândeam vreodată că voi urmări camioanele de gunoi. Din păcate nu am fost „Men in black” și nici nu le-am urmărit în secret. M-am distrat de minune și am putut să învăț mai multe despre România din activitățile astea și din vizitele în casele oamenilor. Mulțumită acestor două săptămâni am descoperit și celelalte sate ale comunei Izvoarele. Am lucrat în echipe diferite, dar pentru mine nu a fost muncă, căci m-am bucurat de toate activitățile și de tot ce am făcut, căci a fost o experiență nouă.
M-am bucurat și de timpul liber pe care l-am petrecut împreună și de petrecerile făcute după muncă. Zena a fost super de treabă și mi-a făcut o tunsoare nouă, căci mi-a fost lene să caut un coafor, și s-a dovedit a fi mai bine decât am crezut. Oana și Zena sunt cele mai dulci persoane pe care el știu și am primti de la ele doar îmbrățișări și iubire. Cu Rareș povestea să în felul următor „odatpă avea o pălărie pe cap, dar de când m-a întâlnit mi-a împrumutat-o mie întotdeauna.”
Întrebarea e acum, ce culoare au aut aceste două săptămâni petrecute cu ei? Culoarea dragostei, a amintirilor frumoase, a prieteniilor și a aventurilor.
Laura este în România pentru o perioadă de două luni, din iulie până în august 2018, în cadrul proiectului Community Volunteers 18/19 [2018-1-LV02-KA105-002120] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Comunicat de presă – Orientare photo / Photo orientation
Comunicat de presă
23 August 2018
Orientare photo / Photo orientation
Voluntarii de la Curba de Cultură au profitat de faptul că încă este vară pentru a organiza o vânătoare de fotografii numai bună pentru oricine a vrut să își exerseze spiritual explorator. Desfășurat în jurul satului Izvoarele, evenimentul a fost plin de tot felul de locuri interesante, obiecte fascinante și peisaje fermecătoare căutate special pentru acesta. Ziua a fost plină de aventură și distracție, iar câștigătorii vânătorii au primit chiar recompense!
Vânătoarea a avut o serie de sarcini de îndeplinit, de la a găsi locuri ascunse prin satul Izvoarele, la a aduna deșeuri, și de la a sta într-un picior până la a face fețe-fețe. Toate cu scopul de a explora satul și de a înțelege ce se întâmplă cu gunoaiele pe care le lasă trecătorii (fie ei localnici sau turiști) în urmă. Copiii s-au distrat și au învățat mai multe despre cât de simplu este de fapt să fii responsabil pentru curățenia locului în care trăiești. Mulțumim pentru orchestrarea evenimentului voluntarilor: Laura, Kristīne, Robert, Tim, Raimo, Adrianna, Baptiste, Thibaut, Anna, Robert și Călin.
(vizualizați mai multe aici).
———————————————————————————————————————
=== Această activitate face parte din proiectele SEV Building Youth Supportive Communities – Environment [2017-2-RO01-KA105-037748] și Community Volunteers 18/19 [2018-1-LV02-KA125-002120] proiecte axate pe educație pentru mediu și colectare selectivă a deșeurilor. Aceste proiecte sunt finanțate de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+ și implementate în România de Curba de Cultură. ===
Curba de Cultură este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit, dedicată învăţării nonformale, culturii şi oportunităţilor de participare ale tinerilor din mediul rural din România. Scopul asociaţiei este de a revitaliza mediul rural din România. Misiunea Curbei de Cultură este să contribuie la dezvoltarea adolescenţilor şi tinerilor ca parte integrantă din comunităţile în care trăiesc, folosind educaţia nonformală ca sistem complementar sistemului formal de educaţie.
Pentru orice informație sau dacă vreți să aflați mai multe despre activitatea noastră ne găsiți pe următoarele canale:
Social media:
Websites: www.curbadecultura.ro
http://evs.curbadecultura.ro/
Facebook pages: https://www.facebook.com/Curba-de-Cultur%C4%83-153846781406285/
https://www.facebook.com/evswcurbadecultura/
Instagram: https://www.instagram.com/curbadecultura/
Comunicat de presă – Jocuri de reciclare, cu prietenii
Comunicat de presă
20 August 2018
Jocuri de reciclare, cu prietenii
Pentru că la final de vară aceasta a devenit poate mai leneșă, voluntarii SEV ai Curbei de Cultură au organizat un eveniment sportiv de reciclare pentru copiii și tinerii locali!. Desfășurat la terenul de sport al Școlii din Izvoarele, evenimentul a avut ca obiective să creeze un cadru în care participanții să fie activi în aer curat, să aibă parte de activități de lucru în echipă și să învețe cum să folosească diverse materiale reciclabile pentru activități distractive!
Chiar dacă nu au fost mulți participanți din cauza vremii amenințătoare, cei ce au venit s-au distrat de minune la stațiile cu jocuri diverse sportive și legate de mediu pregătite și la sfârșit au primit premii. Tot ce au avut nevoie a fost o sticlă de apă și mult entuziasm – pe care l-au avut din plin de altfel!
Mulțumim voluntarilor internaționali, mai ales lui Kristine care s-a ocupat de cea mai mare parte din planificarea și organizarea evenimentului, dar și lui Thibaut, Raimo, Ada, Robert, Baptiste, Anna pentru promovare și ajutor la organizare și facilitare, cât și volunarilor locali Bea și Robert pentru traducere și nu numai.
———————————————————————————————————————
Curba de Cultură este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit, dedicată învăţării nonformale, culturii şi oportunităţilor de participare ale tinerilor din mediul rural din România. Scopul asociaţiei este de a revitaliza mediul rural din România. Misiunea Curbei de Cultură este să contribuie la dezvoltarea adolescenţilor şi tinerilor ca parte integrantă din comunităţile în care trăiesc, folosind educaţia nonformală ca sistem complementar sistemului formal de educaţie.
Pentru orice informație sau dacă vreți să aflați mai multe despre activitatea noastră ne găsiți pe următoarele canale:
Social media:
Websites: www.curbadecultura.ro
http://evs.curbadecultura.ro/
Facebook pages: https://www.facebook.com/Curba-de-Cultur%C4%83-153846781406285/
https://www.facebook.com/evswcurbadecultura/
Instagram: https://www.instagram.com/curbadecultura/