Portret de voluntar – Tim (Portugalia)
Boas! I’m 24 years old, I’m from the lovely Portuguese coastal city of Aveiro, and my name is Tim. You may think that this is not a very Portuguese name, and well, you’re right: my parents immigrated from Germany almost 30 years ago. Besides some travelling and a year of Erasmus exchange in Slovenia, I spent all my life in Portugal. There, I studied chemical engineering, finishing my master degree last year and working (very briefly) as a production engineer.
But something was missing.
I felt the weight of not having a concrete aim after leaving the university, and I was unable to build up enough motivation to work in a factory, producing some random goods that neither make people happier nor turn the world into a better place.
So, when the opportunity arose to be part of an environmental education project at Curba de Cultură, it didn’t take me long to pack my stuff and move further east than I’ve ever been before.
Besides some reforestation journeys back home, I have never really volunteered, and the only work with children I have done so far were some gymnastics lessons. So yes, I’m pretty much out of my comfort zone. And that’s great. It means that there is a lot for me to learn.
I love sports of almost any kind, and I already had the chance to practice a bunch of them, my latest passion being tennis. I’m also fond of everything that involves nature and being outdoor, such as hiking, cycling and gardening.
Sal’tare! Am 24 de ani, vin din adorabilul oraș Aveiro de pe coasta Portugaliei și mă numesc Tim. Probabil credeți că ăsta nu e un nume foarte portughez, ei bine, aveți dreptate: părinții mei au emigrat din Germania cu 30 de ani în urmă. Înafară de câteva călătorii și un an de studii Erasmus în Slovenia, mi-am petrecut restul vieții în Portugalia. Acolo am studiat Chimie Industrială, am terminat masteratul anul trecut și am lucrat (puțin) ca inginer de producție.
Dar ceva lipsea.
Am simțit apăsarea faptului că nu aveam un scop precis după terminarea facultății și nu eram capabil să mă motivez suficient cât să lucrez într-o fabrică, făcând niște obiecte care nu fac oamenii fericiți și nici nu fac lumea mai bună.
Prin urmare când a apărut ocazia de a deveni parte a unui proiect de educație pentru mediu la Curba de Cultură, nu mi-a luat mult să îmi împachetez lucrurile și să mă mut mai la est decât am fost vreodată.
Înafară de câteva acțiuni de împădurire, nu am făcut voluntariat, și singura muncă pe care am făcut-o cu copii au fost orele de gimnastică. Da, sunt înafara zonei mele de confort și asta e minunat. Și mai înseamnă că există multe pe care pot să le învăț.
Iubesc sporturile de orice fel și am avut șansa să practic câteva dintre ele, dar cea mai recentă pasiune a mea este tenisul. De asemenea orice implică natura și statul afară mă încântă, precum drumețiile, ciclismul și grădinăritul.
Tim este în România pentru o perioadă de șapte luni, din mai 2018 până în noiembrie 2018, în cadrul proiectului Building Youth supportive Communities – Environment [2017-2-RO01-KA105-037748] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Portret de voluntar – Anna (Polonia)
My name is Anna, I’m 28 years old and I come from Poland. For long time after I graduated from University ( pedagogy, social rehabilitation) I have worked with youth and children from dysfunctional families. I have also been a volunteer and coordinator in many projects in polish drug rehabilitation centres, which was a great practice for me. After years living in Poland I was tired and bored of the reality, so I decided to do something different. And that is how I ended up in EVS in Romania. I didn’t know much about this country, but I was very hungry for knowledge and new experiences. My first associations with Romania? Dracula (!), Transylvania and…Cristian Mungiu. The more I started to read about this country, the more I realized how fascinating this place is and how rich is a culture and the nature of Romania. I hope I will explore as much as it is possible. I also hope to improve my English, learn a little bit of Romanian and least, but not last to gain new professional experience, working with teenagers from different nationality than my own.
Privately I am very open-minded person, I love to meet new people, travel and discover beauty in every, even not so obvious places. I also love to read books, going to the cinema and especially to the theatre, which is my new passion. I would like to see some plays here also. I will do everything I can to spend an inspiring and productive time here. And come back with thousand of great memories and photos.
Numele meu este Anna, am 28 de ani și vin din Polonia. Pentru o bună bucată de vreme, după ce am terminat facultatea (pedagogie, reabilitare socială) am lucrat cu tineri și copii care proveneau din familii disfuncționale. Am fost voluntar și coordonator în proiecte desfășurate de centre de reabilitare poloneze, lucru care a constituit o bună practică. După atâția ani de trăit în Polonia am obosit și m-am plictisit de cotidian, prin urmare am decis să fac ceva diferit. Și așa am ajuns în acest SEV în România. Nu știam prea multe despre țara asta, dar sunt dornică de noi cunopștințe și experiențe. Ce îmi vine în minte legat de România? Dracula (!) Transilvania și… Cristian Mungiu. Cu cât citesc mai mult despre țara asta, cu atât mai mult descopăr căt de fascinant e acest loc și ce cultură și natură bigată are România. Sper să pot explora cât mai mult. De asemenea sper să îmi îmbunătățesc engleza, să învăț ceva română și nu în ultimul rând să acumulez experiență profesională muncind cu tineri de o altă naționalitate decât a mea.
Înafară de asta sunt o persoană deschisă, îmi place să întâlnesc noi oameni, să călătoresc și să descopăr frumusețe orice locuri, chiar și în cele mai puțin evidente. De asemenea iubesc să citesc, să merg la film și teatru, astea sunt pasiunile mele. Mi-ar place să văd niște piese și aici. Voi face tot posibilul sp am parte de un timp productiv și inspirațional. Și să mă întorc cu mii de amintiri și fotografii.
Anna este în România pentru o perioadă de șase luni, din martie 2018 până în august 2018, în cadrul proiectului Active Youth in Rural Settings [2017-1-PL01-KA105-035693] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Portret de Voluntar – Adrianna (Polonia)
Salut! I’m Adrianna and I’m 24 years old. I come from Poland but for the past 6 years I’ve been living in all kinds of different parts of the world. Throughout my nomad life I went to American High School, studied in the UK, did courses and internships in Vienna, Singapore, London, and Edinburgh, and most recently spent 3 months volunteering in Ghana. So of course I love travelling, learning about different cultures and ways of living, and getting to know people. But my main interest is in dance – I have a Bachelor’s degree in Dance and Culture and I’ve explored many different forms of movement – contemporary dance, contact improvisation, African contemporary, Kathak (traditional Indian dance), yoga, and others. I’m passionate about exploring how movement reflects on the culture, dancing with people, and being creative whilst moving. I have other passions too – reading books, going on nature trails, trying new food (!), listening to good music, and engaging in all kinds of story telling and discussions,
Saying that, my experience is a wild mix of different adventures – I have worked as assistant producer, choreographed my own pieces, co-directed a student dance company, danced with mixed-ability youth, and co-led scout troupe in Poland and teams of volunteers in Singapore and Ghana.
Now EVS in Curba de Cultura is my next adventure. I’m looking forward to learning about the Romanian culture, getting to know people, and exploring the beauty of this country (I’ve done some hikes already so I know that it is very beautiful here!). I’ll be looking out for opportunities to share and exchange ideas, movements and be creative together.
Salut! Eu sunt Adrianna, am 24 de ani și sunt din Polonia, dar în ultimii 6 ani am locuit în diferite părți ale lumii. În viața asta nomadă a mea am fost la liceu în America, am studiat în Regatul Unit, am urmat diferite cursuri în Viena, Singapore, Londra și Edinburgh, iar recent am făcut 3 luni de voluntariat in Ghana. Prin urmare iubesc să călătoresc, să învăț despre alte culturi și alte moduri de viață și să cunoasc oameni. Dar principalul meu interes este dansul – am o licență în Dans și Cultură și am explorat diferite tipuri de mișcare, de la dans contemporan, improvization contact, dans african contemporan, Kathak (dans tradițional indian), yoga și multe altele. Îmi place să explorez modul în care mișcarea reflectă cultura, modul în care oamenii dansează și cum să fii creativ în timp ce te miști. De asemenea sunt pasionată de lectură, plimbări în natură, să încerc noi feluri de mâncare, să ascult muzică bună și să mă implic în discuții și povești.
Prin urmare experiența mea este un amestec de aventuri – am lucrat ca asistent producător, mi-am coregrafiat propriile piese, am co-regizat un grup de dans studențesc, am dansat cu tineri cu diferite abilități și am condus un grup de cercetași în Polonia și o echipă de voluntari în Singapore și Ghana.
Acum un stagiu SEV la Curba de Cultură este noua mea aventură. Sunt curioasă să aflu mai multe despre cultura românească, să cunosc oameni și să explorez această țară frumoasă (am făcut deja scurte drumeții și știu că e frumos aici). De asemenea voi profita de șansele care apar pentru a împărtăși și schimba idei de mișcare și pentru a fi creativi împreună.
Adrianna este în România pentru o perioadă de șase luni, din martie 2018 până în august 2018, în cadrul proiectului Active Youth in Rural Settings [2017-1-PL01-KA105-035693] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Tradiții, obiceiuri și limbi diferite
E normal ca atunci când mergi în străinătate să vorbești o altă limbă, să vezi alte culturi și alte tradiții. De când am sosit în România, vorbesc în engleză zilnic. Pe lângă asta am observat diferite alte curlturi, no doar cea românească, ci și a altor țări deoarece în biroul nostru lucrează oameni din zece țări, ceea ce înseamnă zece culturi diferite, zece tradiții și obiceiuri diferite.
It’s normal when you go abroad that you will speak another language, see other cultures and traditions. Since I came to Romania I use English every day. Also I saw different cultures, not just the Romanian, other countries’ cultures as well. In our office work people from ten different countries, which means ten different cultures, ten different traditions and habits.
Să lucrez cu oameni de diferite feluri nu a fost niciodată o problemă, dar să împart camera și casa cu oameni necunoscuți, asta e ceva diferit. Să muncești și să locuiești, practic să îți petreci timpul cu oameni pe care nu îi știai dinainte și cu care nu vorbești limba maternă, este ceva nou și ceva cu care trebuie să te obișnuiești în SEV. Eu împart casa cu oameni din trei alte țări, toți avem obiceiurile noastre, felul nostru de a face lucruri. Dar găsim adesea lucruri în comun și ne bucurăm de timpul petrecut împreună, învățând unii de la alții. Împărtășim experiențele pe care le-am avut, gătim feluri tradiționale și încercăm unele noi, chiar dacă sunt neobișnuite.
Working with different type of people was never a problem, but sharing your room, your house with unknown people is a little bit different. Working and living, and spending your days with people you didn’t know before, and you can’t speak the same language, is something new for everyone and also something you need to get used to in EVS. I share the house with people from three different countries, we all have our own habits, our own way to do things. We also find some common things and we enjoy to spend time together, learning from each other. We enjoy sharing our experiences, cooking our traditional meals and trying new ones, even if some meals are unusual for us.
Cele mai amuzante momente rămân totuși cele în care nu știm anumite cuvinte în engleză și încercăm să le explicăm în limbile materne, sperând că vor fi similare sau la fel în engleză. Chiar dacă suntem diferiți am venit aici pentru același lucru, să ne descoperim și să îi descoperim pe ceilalți și să ne bucurăm de compania reciprocă.
The funniest moments come when we don’t know some word in English and we are trying to explain what we want to say and we say it in our languages, hopping that is similar or the same in English. Even if we are all different we came here for the same thing to discover ourselves and the others and we enjoy each other’s company.
Martina se află în România pentru o perioadă de 6 luni, din septembrie 2017 până în Februarie 2018 în cadrul proiectului Volunteer to Grow (ref nr 2017-1-HR01-KA105-035177), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură.
My favorite mentor! – Mentorul meu favorit!
The European Volunteer Service isn’t only about the project, the house, the other volunteers, the coordinators, the association… it’s also about the mentor. Who? What? When? Where? I will explain you a bit.
The mentor is an outside person of the association who takes care of the integration in your new environment and community, the evolution in your project, but in general he/she is the personal support during the EVS. You can meet as many time as you want and need during the project, in the association or another place that you decide together. But this is a short description, because in fact, he/she does more than we expect in terms of personal development and profesional evolution.
Serviciul European de Voluntariat nu este doar despre proiect, casă, alți voluntari, coordonator, asociație… este și despre mentor. Cine? Ce? Când? Unde? Vă voi explica puțin.
Mentorul este o persoană din afara organizației care este responsabilă pentru integrarea voluntarului în noul mediu și noua comunitate, pentru evoluția proiectului, dar in general el/ea reprezintă suportpe plan personal de-a lungul SEV. Poți să te întâlnești cu mentorul de câte ori dorești, la sediul asociației sau în alt loc pe care îl decideți împreună. Dar asta e doar o descriere scurtă, defapt el/ea face mai mult decât ne-am așteptat atât pentru evoluția pe plan personal cât și profesional.
Now, I will explain more about my super mentor! Her name is Elena but everybody calls her Tromppy (the reason will stay secret 😉 ).
I remember exactly our first meeting. I arrived on 10th of April in Romania and the day after I met her in Brașov. This day was tiring for many reasons, but it was the beginning of a wonderful adventure for me. With Sorin, we left Curba de Cultură to reach Brașov, a beautiful town 2 hours away from Izvoarele, passing through the mountains and beautiful landscapes. Then, I met Tromppy and after a welcoming hug, we went to drink a coffee in one of the student’s favorite bar in the town. And we talked, talked and talked with my poor English, searching my words and sentences, to get to know each other. Then, we came back late, and I was trying to don’t fall asleep during the 2 hours back by car. I will not forget this second day in Romania.
Acum vă voi spune mai multe despre super-mentorul meu! Numele ei este Elena, dar toți o strigă Tromppy (motivul va rămâne secret 😉 )
Îmi amintesc cu exactitate prima noastră întâlnire. Am sosit pe 10 aprilie în România și în ziua următoare am întâlnit-o în Brașov. Ziua a fost una obositoare din mai multe motive, dar a fost începutul unei aventuri frumoase pentru mine. Împreună cu Sorin am plecat de la Curba de Cultură spre Brașov, un oraș frumos la două ore distanță de Izvoarele, trecând prin munți și peisaje superbe. Apoi am întâlnit-o pe Tromppy și după o îmbrățișare de bun venit, am mers să bem o cafea într-unul din barurile studențești din oraș. Și am vorbit, vorbit și vorbit din nou cu engleza mea săracă, căutându-mi constant cuvintele și propozițiile, pentru a ne cunoaște mai bine. Apoi, târziu ne-am întors și pe drum m-am străduit să nu adorm în cele două ore de drum cu mașina. Nu voi uita această a doua zi în România.
After this first meeting, we met one or two times per month, in the office or in Brașov. Each time, it was about new adventures, feelings, stories that we shared together, during one, two or three hours sometimes. Because, the mentoring isn’t only about myself, it’s a sharing about personal experiences together. And with Tromppy, we have to force ourselves to stop talking at some point, to let time for my housemates. Since June I’m not the only volunteer anymore!
We have a really good feeling, she is my guide and my personal support, and thanks to her I discovered some part of myself that I didn’t know before. But it’s not only a story of talking, it’s also a story of discoveries. We organised some meetings in Brașov to visit the town and the areas. We were fascinated by the beautiful view of the town and landscapes around, when we hiked mount ” Tampa”. And recently, we visited the center of Brasov, the “Black and White Towers”, from where we discovered another view. In general, when it’s possible, we enjoy to be outside, walking in the park of Schiulești, or somewhere else, our interest for the nature being common.
In brief, having a mentor like mine is A-MA-ZING! And I’m very glad that I met her during this volunteering, to talk, to laugh, to hug, to discover… Even though my lovely housemates Isabella, Alba, Gabriel and Roman, complain because of the time I spend with her for the mentoring. It does not matter, I enjoy each minute :)!
Dear volunteers, I hope you will meet a mentor who helps you to see further than you expect!
După această primă întâlnire, ne-am văzut o dată sau de două ori pe lună, la birou ori în Brașov. Fiecare dintre aceste întâlniri a fost despre noi aventuri, sentimente, povești pe care le-am împărtășit de-a lung a una, două sau chiar trei ore câteodată. Deoarece mentoratul nu este doar despre mine este și despre împărtășirea experiențelor personale. Iar cu Tromppy trebuie să ne forțăm să ne oprim la un moment dat, să lăsăm timp și pentru colegii mei. Începând din iunie nu mai sunt singurul voluntar!
Ne simțim bine împreună, este ghidul și suportul meu personal și mulțumită ei am descoperit o parte din mine pe care nu o știam înainte. Dar nu este doar o poveste despre vorbit ci și despre descoperiri. Unele dintre întâlniri le-am organizat în Brașov pentru a vizita orașul și zona. Am fost fascinați de aspectul orașului și de peisajul dimprejur câmd am urcat pe Tâmpa. Recent am vizitat centrul Brașovului, Turnul Alb și Turnul Negru de unde am descoperit o nouă perspectivă. În general, când e posibil ne bucurăm de timpul petrecut afară, ne plimbăm prin parcul din Schiulești sau altundeva, interesul nostru pentru natură fiind comun.
Pe scurt să am un mentor ca ea este UI-MI-TOR! Și sunt foarte fericită că am întâlnit-o în timpul acestui stagiu de voluntariat pentru că am cu cine vorbi, râde, îmbrățișa și descoperi… Chiar dacă colegii mei dragi Isabella, Alba, Gabriel și Roman se plâng că petrec prea mult timp în ședințele de mentorat. Nu are importanță, mă bucur de fiecare minut :)!
Dragi voluntari, sper că veți avea și voi un mentor care să vă ajute să vedeți mai departe decât vă așteptați!
Estelle este în România pentru o perioadă de nouă luni, din aprilie până în decembrie 2017, în cadrul proiectului EVS20: Let’s Move and Change [2016-3-FR02-KA105-012345] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
My favorite place – Locul meu preferat
During the 2 months I visited many places but especially Brașov it was a nice place, I visited it with other EVS volunteers and our mentor Tromppy. Also we visited city Ploiești. The city is located 56 km north of Bucharest, there are many cultural and architectural monuments and you can see the Clock Museum or Oil Museum and also Art museum of Ploiești. Typical for the city are its communist buildings and also why we always visit this city is for the big shopping center. Also during On-Arrival Training I visited Bucharest, which has an amazing atmosphere and there is a lot of sightseeing.
But I spend most of my time in the village of Izvoarele, which has the amazing atmosphere because of the people who live there. On the streets, you can see a lot of cats, dogs, cows and especially horses with a trailers. Most horses pull hay or wood from the forest. Sometimes it’s crazy on the way home when we’re on the road and the cows are blocking us.
It’s hard to write what the best of all I’ve ever visited in Romania because I can say that Romania is really a beautiful country.
Locul meu preferat.
În cele două luni petrecute aici am vizitat multe locuri, dar Brașov e un loc minunat, pe care l-am vizitat împreună cu ceilalți voluntari și cu Tromppy, mentorul nostru. De asemenea am vizitat Ploiești, oraș situat la 56 de kilometri nord de București, care găzduiește monumente culturale și arhitecturale precum Muzeul Ceasului, muzeul Petrolului sau muzeul de artă al Ploieștiului. Tipic pentru oraș este arhitectura comunistă, dar un alt motiv pentru care îl vizităm adesea este centrul comercial. Pe lângă aceste orașe am vizitat și Bucureștiul în timpul trainingului de la sosire, oraș cu o atmosferă minunată și cu multe de văzut.
Cea mai mare parte a timpului mi-o petrec la Izvoarele care are o atmosferă minunată datorită oamenilor care locuiesc acolo. Pe ulițe vezi pisici, câini, vaci și căruțe trase de cai. Majoritatea acestor căruțe transportă fân ori lemne din pădure. Iar câteodată când ne întoarcem acasă drumul ne este blocat de câte o cireadă de vaci ce se întoarce de la pășune.
După cum vedeți, e greu să aleg cel mai frumos lucru pe care l-am văzut în România, dar țara în ansamblu este minunată.
But if I should choose, so is village Schiulesti and nature around this place. I love nature and above all mountains. That’s why village Schiulesti. Because when I need to be alone with my thoughts, I disappear from our house, take my own good walking shoes, book, water, biscuits and especially guitar and I try to find the right place to stay. When I find this place, I sit down and look at the beautiful nature and the beautiful view of the whole area of Prahova. Everything is quiet around and I just wonder if its two days or two months since I am in Romania.
I recommend this time for yourself to stop from the chaos of everyday day. Just find time!
Dacă aș fi obligat să aleg, aș alege satul Schiulești și natura ce-l înconjoară. Îmi place natura, munții în mod special. De asta aș alege satul Schiulești. Deoarece atunci când simt nevoia să fiu singur și să îmi ascult gândurile, dispar din casă, îmi iau încălțămintea de plimbare, cartea, apă și biscuiți și chitara și îmi găsesc un loc de stat. Apoi stau, admir peisajele magnifice ale Prahovei. Și cum e liniște așa, mă întreb dacă au trecut două zile, sau două luni de când sunt în România.
Recomand acest timp pentru tine pentru a ne mai opri din când în când din haosul zilnic. Găsiți puțin timp!
Roman este în România pentru o perioadă de 12 luni, din iulie 2017 până în iunie 2018, în cadrul proiectului Izvoarele Unveiled [2016-3-RO01-KA105-035584] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Portret de voluntar – Héloïse (Franța)
Hi! I’m Héloïse, I’m 22 years old and I just arrived in Romania from the North of France. I have a master’s degree in English and I specialized in English literature. So I’m interested in books of course, but also TV series and video games, and more serious subjects like gender equality or animals’ rights. I also love travelling and I’ve always known that I wanted to go abroad when I finish studying, and since I have worked as a volunteer in a school before, I turned to a local organisation, ADICE, to help me find an EVS project.
Buna! Ma numesc Héloïse, am 22 de ani si abia am ajuns in Romaina din Nordul Frantei. Am o diploma de masterat in limba engleza si sunt specializata in literatura engleza. Deci sunt interesata de carti, desigur, dar si de seriale si jocuri video, dar si subiecte mai seriose precum egalitatea intre genuri sau drepturile animalelor. De asemenea iubesc sa calatoresc si mereu am stiut ca vreau sa merg in strainatate dupa ce termin studiile, si de cand am lucrat ca voluntar intr-o scoala, m-am intors la o organizatie locala, ADICE, pentru a ma ajuta sa gasesc un proiect EVS.
When they told me about the project in Curba de Cultura I was very excited because it seems to be a perfect combination of learning new things, discovering a new culture and sharing knowledge and having fun, and it is exactly what I was looking for. So I agreed to the project and now here I am for 9 months!
Cand mi-au spus despre proiect in Curba de Cultura am fost incantata pentru ca parea a fi combinatia perfecta dintre a invata lucruri noi, a descoperi o cultura noua, a impartasi cunostinte si a te distra, iar asta era fix ceea ce cautam. Asa ca am fost de acord cu proiectul si acum sunt aici pentru 9 luni.
I can’t wait to meet everyone I am going to spend time with, the young people coming to Curba and my EVS colleagues in particular!
See you soon!
Abia astept sa cunosc pe toata lumea cu care voi petrece timpul, tinerii care vin la Curba si colegii mei EVS in particular.
Ne vedem în curand!
________________________________________________________________________________
Héloïse este în România pentru o perioadă de nouă luni, din septembrie 2017 până în mai 2018, în cadrul proiectului EVS20: Let’s Move and Change [2016-3-FR02-KA105-012345] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Portret de Voluntar – Melanie (Belgia)
Hello! 🙂 My name is Melanie and I’m 18 years old. I am German and Polish, but I live in Belgium, where I have spent nearly all my life. Now, I just finished my school but I didn’t know what I wanted to do – study? But what, how, where? All I knew was that I wanted to go out and see a new place, and most importantly meet new, wonderful people… so when finally I came here in Izovarele to Curba de Cultura, I knew that it was really the best decision to do this EVS. Even though at first I was a bit nervous because it was the first time I’m leaving my family and my home etc. for so long, every single person that I met was so welcoming and simply kind that soon I felt super comfortable in this beautiful place. Now I’m simply exited to live here, explore, get to know you, the locals – your culture, what you love, how you think and see the world – and together with the other volunteers do all kinds of activities where we can also share a bit of ourselves! So well I’m sure we will have plenty of time during these 6 months for all of this, and I’m already really looking foward to it. See you at Curba! Melanie
Bună! Eu sunt Melanie și am 18 ani. Sunt nemțoaică și poloneză, dar trăiesc în Belgia unde mi-am petrecut aproape întreaga viață. Acum, am terminat școala și nu știam ce vreau să fac – să învăț? Dar ce, cum, unde? Tot ce știam e că vreau să ies, să văd locuri noi și cel mai important, oameni minunați… prin urmare când am ajuns în cele din urmă la Curba de Cultură, am știut că a fost cea mai bună decizie să fac acest SEV. Chiar dacă la început eram puțin emoționată pentru că îmi părăseam familia și casa pentru prima dată, pentru o perioadă atât de lungă. Fiecare persoană pe care am întâlnit-o a fost atât primitoare și binevoitoare încât curând m-am simțit super confortabil în acest loc minunat. Acum sunt încântată să trăiesc aici, să explorez și să cunosc localnicii – cultura, ce iubesc, cum gândesc și să văd lumea – și împreună cu alți voluntari să facem activități în care putem împărtăși un pic din noi înșine! Sunt sigură că vom avea timp destul în aceste 6 luni și abia aștept.
Ne vedem la Curbă!
Melanie se află în România pentru o perioadă de 6 luni, din septembrie 2017 până în Februarie 2018 în cadrul proiectului Behind Borders (ref nr 2017-2-BE05-KA105-002181), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură.
First day of school – Prima zi de școală
Blessings, good wishes, bouquets of flowers and festive clothes – the first day of school is a celebration day in Romania. But is it like that all around the world? We asked our EVS volunteers to tell us how do they find the first Romanian school day comparing to their experience from home.
Urări de bine, binecuvântări, buchete de flori și haine festive – prima zi de școală în România e o zi de celebrări. Dar e la fel peste tot în lume? Noi i-am întrebat pe voluntarii noștri SEV cum li se pare prima zi de școală în România în comparație cu țările lor.
It was really interesting to discover this part of the culture that I’ve never seen before. I was impressed of the involvement of the parents during this first day of school. /…/ In France, it’s totally different. We don’t have a ceremony for the start of the school. (Estelle, France)
A fost foarte interesant să descopăr această parte a culturii pe care nu o mai văzusem. Sunt impresionată de implicarea părinților în această zi. /…/În Franța e complet diferit. Nu avem o ceremonie de început de an școlar. (Estelle, France)
In Croatia for the first day of school we go to buy new books and notebooks for new school year, new pencils, erasers, and other things we need. We go with our parents, mostly moms because dads are always working. We are excited as every kid is for their first day of school, dressed well, but not that fancy as Romanians. (Martina, Croatia)
În Croația pentru prima zi de școală mergem să cumpărăm cărți și caiete pentru noul an școlar, creioane, radiere și alte lucruri de care avem nevoie. Mergem cu părinții, de cele mai multe ori cu mamele, căci tații sunt mereu la muncă. Suntem entuziasmați ca orice copil în prima zi de școală, îmbrăcați frumos, dar nu atât de facy precum românii. (Martina, Croatia)
In Spain, they keep trying to separate the educational system from the politics, religion and Security Forces of the State (although they are connected in not a visible way). They will only attend to some educational event if they are invited – and in this case usually there are protests or riots, especially in Universities – or if they are directly related with the course. (Alba, Spain)
În Spania, se încearcă separarea sistemului educațional de politică, religie și de sistemul de securitate internă (chiar dacă ei sunt conectați într-un mod invizibil). Reprezentanții acestor categorii iau parte doar dacă sunt invitați – iar aceste contexte stârnesc de obicei proteste și revolte, în mod special în Universități – ori dacă au legătură directă cu studiile. (Alba, Spain)
We do not have such a big event as here in Romania. /…/ Children usually cry on the first day and spend only an hour in the classroom, then the teacher or the headmaster makes a little fun for the kids with music, dance or some games. (Roman, Czech Republic)
Nu avem un eveniment așa mare ca în România /…/ Copii plâng de obicei în prima zi și petrec doar o oră în sala de clasă, apoi profesorul ori directorul face ceva distractiv pentru copii, muzică, dans și ceva jocuri. (Roman, Czech Republic)
In Argentina /…/ all the students go to their schools, raise the Argentinian flag for the first time in the year, something we do every day during the school year, and then we all sing the Argentinian anthem. /…/ We bring flowers to the teachers at the end of the school year (and if the teacher deserves it). (Gabriel, Argentina).
În Argentina /…/ toți elevii merg la școală, se ridică steagul argentinian pentru prima dată în acel an școlar, lucru care se va face zilnic după aceea și cântăm cu toții imnul argentinian. /…/ Noi aducem flori profesorilor doar la finalul anului școlar (dacă profesorii le merită). (Gabriel, Argentina)
I wasn’t surprised to see the priest, even though in Italy it would also be weird. Italy is a very catholic country but it is more and more multicultural, especially in the cities, and the relationship between church and state is different from Romania. (Isabella, Italy)
Nu am fost surprinsă să văd preotul, chiar dacă acest lucru ar fi ciudat în Italia. Italia este o țară foarte catolică, dar e din ce în ce mai multiculturală, în orașe în mod special, și relația dintre stat și biserică e diferită de cea din România. (Isabella, Italy)
In comparison to the attended ceremonies, the pupils wear their daily clothes and meet their teacher in the classroom. Together with the teacher the classes go to the schoolyard or the school hall, where the ceremony takes place. Besides this, only the parents of the 1st grade kids are invited. Commonly the people sing a song with movements, which is the beginning of the ceremony. (Stefanie, Lichtenstein)
Prin comparație, elevii poartă hainele de fiecare zi și se întâlnesc cu profesorii în clase. Împreună cu profesorul clasele merg în curtea școlii sau în sala de sport unde are loc ceremonia. Pe lângă asta, doar părinții claselor 1 sunt invitați. De obicei se cântă ceva cântece cu mișcări, ca parte a ceremoniei de început. (Stefanie, Lichtenstein)
I noticed was that everybody had flowers or little bags with them to give as presents for their teachers. In my schools the teachers could only dream about something like this! (Melanie, Belgium)
Am observat că toți aveau flori ori plăsuțe cu cadouri pentru a fi dăruite profesorilor. În școala mea profesorii pot doar să viseze la așa ceva! (Melanie, Belgium)
From all those perspectives, we can understand better our own culture and its’ specifics. Things that seem normal to us, some might be incredible, weird, surprising to others. And that is one of the charms of interculturality that our dear EVS are bringing in the life of Izvoarele.
Urmărind aceste perspective ne putem înțelege mai bine cultura și specificitățile ei. Lucruri care par normale pentru noi, pot fi incredibile, ciudate sau surprinzătoare pentru alții. Și acestea este unul dintre farmecele interculturalității pe care dragii noștri voluntari SEV îl aduc comunității din Izvoarele.
Portret de voluntar – Gabriel (Argentina)
¡Hola! My name is Gabriel, I’m from Argentina and I’m 21 years old. I’ve been living in Spain since 2007 and I’ll be living in Romania for a year doing an EVS. I’m here to know as much as I can about the community of Izvoarele and share it with the World.
I love music, cinema and animation. I’ve studied art and last year I started a grade in Illustration but it wasn’t what I was looking for so when Curba de Cultură contacted me I was pretty sure that this is what I want to do and Izvoarele is the right place for me right now.
Salut! Eu sunt Gabriel, sunt din Argentina și am 21 de ani. Locuiesc în Spania din 2007 și voi sta în România pentru un an în cadrul unui SEV. Mă aflu aici pentru a învăța cât mai multe despre comunitatea din Izvoarele și pentru a împărtăși totul cu întreaga lume.
Am studiat arte, muzică romantică, cinema și animație. În ultimul an am studiat ilustrație dar nu a fost ceea ce îmi doream, prin urmare atunci când Curba de Cultură m-a contactat am fost destul de sigur că asta e ceea ce vreau să fac, iar Izvoarele este locul potrivit pentru mine, acum.
I want to learn as much as I can from this place and this country, is not only about the culture, the traditions, etc… but about the people, their stories and their day to day lifes. I also love the architecture and everything I’ve seen in the six days I’ve been here.
See you in Curba de Cultură!
Îmi doresc să învăț cât mai mult din acest loc și din această țară, nu doar despre cultură și tradiții ci și despre oameni, povești și viața lor de zi cu zi. Ador arhitectura și tot ce am văzut până acum în cele șase zile de când sunt aici.
Ne vedem la Curba de Cultură!
Gabriel se află în România pentru o perioadă de 12 luni, din iulie 2017 până în iunie 2018 în cadrul proiectului Izvoarele Unveiled (ref nr 2016-3-RO01-KA105-035584), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură.