Comunicat de presă
20 Decembrie 2017
Cu mândrie putem spune că voluntarii Curba de Cultură au intrat în finala Galei Naționale a Voluntarilor; și nu la una, ci la două categorii. Astfel, la categoria Echipa de Voluntari a Anului avem Izvoarele Unveiled, o echipă formată integral din voluntari internaționali în Serviciul European de Voluntariat: Isabella (Italia), Gabriel (Argentina), Alba (Spania), Roman (Cehia) și Estelle (Franța) ; iar la categoria Voluntarul Anului – Tineret îl avem pe Ionuț-Cosmin Frâncu, sau Cozo, cum îl știm noi.
Anul acesta Curba de Cultură a fost prezentă la Gala Națională a Voluntarilor nu doar ca membră a Federației VOLUM ci și prin intermediul finaliștilor. La categoria Echipa de Voluntari a Anului i-am avut pe cei cinci voluntari Izvoarele Unveiled (Isabella, Gabriel, Alba, Roman și Estelle) voluntari care de mai bine de șase luni adună și crează materiale de promovare a comunității din Izvoarele și care până la vara viitoare vor pune pe picioare o întreagă campanie destinată promovării comunei. La categoria Voluntarul Anului – domeniul Tineret l-am avut pe Cozo, unul dintre cei mai longevivi voluntari ai organizației, care a devenit practic parte din inventarul organizației, cum îi place lui să glumească. Deși nu am luat premii la nici una dintre cele două categorii, faptul că voluntarii noștri prin tot ceea ce ei fac îmbunătățesc comunitățile în care activează este deja o răsplată în sine. Suntem bucuroși că munca noastră este recunoscută și promitem să continuăm să depunem eforturi pentru sprijinirea tinerilor și a comunităților din care aceștia provin.
(vizualizați mai multe aici).
Apparently, my colleagues and I are finalists as Volunteers’ Team of the Year. That’s cool but I didn’t need the Volunteers’ Gala to tell me. I knew that already! I’ve been working and living in Schiuleşti with these guys for 6 months, so I know what I’m talking about.
If life were like the starting menu of a videogame, they would be the characters I would pick to build my perfect team. What’s amazing is that I didn’t choose any of them, I just happened to find them in my house.
Se pare că eu și colegii mei suntem finaliști la categoria Echipa de Voluntari a Anului, la Gala Natională a Voluntarilor. Ceea ce e super mișto, doar că nu aveam nevoie de Gală ca să îmi spună asta. Știam deja! Lucrez și locuiesc în Schiulești cu acești oameni de șase luni deja, așa că știu despre ce vorbesc.
Dacă ei ar fi parte dintr-un meniu de start al unui joc video, ei ar fi personajele pe care le-aș alege pentru a construi echipa perfectă. Ceea ce e mai minunat e că nu i-am ales, ci s-a întâmplat să îi găsesc în casă.
Ingredientele echipei perfecte:
Here are the ingredients for the Perfect Team:
Estelle, “Everyone’s Mom”
She is the one who makes sure everything is in order. Did you get out the trash? Did we unplug the boiler? Who has the keys of the house? We would be lost without her and she makes the house feel like we are one family.
Time management ★
Responsibility ★★★★★
Smile ★★★★
Estelle “Mama tuturor”
Ea este cea care se asigură că totul este în ordine. Ați scos gunoiul? Ați scos boilerul din priză? LA cine sunt cheile casei? Am fi pierduți fără ea și reușește cumva să facă întreaga casă să se simtă ca o mare familie.
Managementul timpului ★
Responsibilitate ★★★★★
Zâmbet ★★★★
Gabriel, “The Spoiled Kid”
He needs a lot of attention and sometimes screams just to remind everyone that he is in the house. Can dance better than anyone else in Schiulesti but don’t say that it’s because he’s from Argentina because that’s stereotyping.
Energy ★★★★★
Sarcasm ★★★★
Patience ★★
Gabriel, “Copilul răsfățat”
Are nevoie de multă atenție și câteodată țipă doar ca să ne reamintească că este în casă. Poate dansa mai bine decât oricine din Schiulești, dar să nu ziceți nimic despre asta, că el este din Argentina și e ca și cum ai aplica stereotipuri.
Energie ★★★★★
Sarcasm ★★★★
Răbdare ★★
Roman, “The Czech Guy”
He wants to be called Romeo but we don’t really know why and we’re not sure we want to know at this point. We love making fun of him, maybe a little too much. He’s extremely popular with old ladies and shopkeepers.
Fire powers ★★★★★
Math ★
Rock’n Roll ★★★★
Roman, “Tipul din Cehia”
Vrea să îl strigăm Romeo dar nu pre știm de ce și nu prea vrem să știm. Ne place să facem glume pe seama lui, poate un pic cam prea mult. Reușește să se înețeleagă bine cu doamnele mai în vârstă și cu vânzătoarele.
Putere de foc ★★★★★
Matematică ★
Rock’n Roll ★★★★
Alba, “The Cat Lady”
Alba just wants you to give her a break and let her live her life and pet some cats. Even better, all of the cats. Don’t be fooled, she might look small and nice but she could probably break your neck and steal all of your secrets. Also, never talk to her about Spain.
Intelligence ★★★★★
Agility ★★★★
Cooking ★
Alba, “Doamna cu pisici”
Alba vrea să o lăsăm să îți trăiască viața mângâind niște pisici. Ba chair toate pisicile dacă se poate. Nu vă lăsați păcăliți, poate părea ea mică și drăguță dar ar putea să vă rupă gâturile și să vă afle toate secretele. De asemenea să nu vorbiți cu ea despre Spania.
Inteligență ★★★★★
Agilitate ★★★★
Gătit ★
…and then there’s me!
Isabella, “The House Dictionary”
They say I am peaceful and smart and I just want everyone to be friends and not fight about stupid things. I know a lot of words in English and can translate for everyone.
Languages ★★★★★
Energy ★★
Love for my housemates ★★★★★★★★★
…și mai sunt eu!
Isabella, “Dicționarul casei”
Ei zic că sunt liniștită și isteață și că vreau ca toți să fie prieteni și să nu se certe de la lucruri prostești. Știu o multitudine de cuvinte în engleză și traduc pentru toată lumea .
Limbi străine ★★★★★
Energie ★★
Dragoste pentru colegii de casă ★★★★★★★★★
Working in a team is hard and I feel extremely lucky to have these guys with me. My advice to make it work is to learn to accept that nothing is ever going to be as you imagined it in your head. As Roman would say: “Open your mind, open your heart, just be happy!” and things will turn out okay.
Să lucrezi într-o echipă e greu și mă simt foarte norocoasă să am acești oameni alături de mine. Sfatul meu pentru a face ca totul să funcționeze e să accepți că nu totul va fi vreodată exact așa cum îți imaginezi. După cum Roman ar spune: “Deschide-ți mintea, deschideși sufletul, fii fericit!” și lucrurile vor merge bine.
Isabella este în România pentru o perioadă de 12 luni, din iunie 2017 până în mai 2018, în cadrul proiectului Izvoarele Unveiled [2016-3-RO01-KA105-035584] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Hello there, welcome back to ”Nu vorbesc româneşte” A.K.A. ”Romanian for dummies”. Today I had one of the most thrilling experiences a person can face in his life, going to the hairdresser in a different country. It may sound not that dangerous but if you fail you will have awful hair for the next months so you have to be very careful in every step you take, every word you say and every breath you take (Haha).
Salutare și bine v-am regăsit la “Nu vorbesc românește”, cunoscut deasemenea ca “Română pentru începători”. Astăzi am avut parte de cea mai tulburătoare experiență pe care o persoană o poate avea, și anume mersul la frizer într-o țară străină. S-ar putea să nu sune chiar așa de primejdioas, însă dacă dai greș vei avea păr nașpa pentru următoarele luni, așa că va trebui să ai grijă la fiecare pas pe care îl faci, fiecare cuvânt pe care îl spui și fiecare suflu pe care-l tragi în piept (Haha).
We are in Valenii de Munte because Mr. Sorin sends us to his favourite barber shop (I think he has discounts thanks to that). By the way ”Barber shop” in Romanian is ”Frizerie”. We enter the shop and we say ”Bună ziua” which means ”Hello”. Barber shops are really scary because people always want to talk but if you’re lucky they will be quiet, anyway if you aren’t lucky follow the instructions from the first ”Nu vorbesc româneşte”, when you think it’s your turn (They will look at you directly probably) you have to go to there and start with our favourite phrase in Romanian (The title), maybe you can say ”I vorbesc un pic de româneşte” but if you say that don’t blame me when they start talking to you in fast Romanian.
Ne aflăm în Vălenii de Munte pentru că dl. Sorin ne-a transmis la frizeria lui favorită (Cred că are parte de reudceri datorită acestui fapt). Apropo, în română se zice ”Frizerie” pentru Barber Shop. Intrăm acolo și spunem “Bună ziua”. Frizeriile sunt de-a dreptul terifiante, oamenii mereu vor să intre în vorbă cu tine. Dacă ai noroc, o să fie lume tăcută, însă dacă nu, urmărește instrucțiunile de la primul “Nu vorbesc românește”. Când ți-a venit rândul (Se vor uita fix la tine cel mai probabil) trebuie să mergi acolo și să începi cu fraza noastră preferată (Titlul), sau poate ” Vorbesc un pic de românește”, însă dacă faci asta, nu da vina pe mine când vor vorbi rapid în română.
A good trick for the frizerie is to write down whatever you want to do with your hair in Romanian before going there, for example the typical man cut (Short in the sides and a bit longer on the top) can be asked saying ”Vreau o tăietură cu mașină pe laterale și pe deasupra cu foarfece” (Sides with machine and top with scissors). The hairdresser starts the cut, now it’s all an adventure, you have no way to know if they understood you till he starts, hope you are lucky. During the cutting you sit down listening to the rest of the saloon conversations, watching yourself in the mirror and the struggling face of a person that is in the same trouble as you, I always think the hairdresser is thinking:
-Did he actually ask me for this? I hope yes. (But in Romanian probably)
Un truc bun la frizerie este să scrii pe o hârtie orice ai vrea să faci cu părul tău în română înainte să ajungi acolo, de exemplu frizura de bărbat clasică (Scurt pe laterale și ceva mai lung deasupra) poate fi cerută: “Vreau o tăietură cu mașina pe laterale și pe deasupra cu foarfece”. Frizerul se apucă de lucru, iar aventura începe și nu ai nici o cale să știi dacă ai fost înțeles, să sperăm că ești norocos. În timpul tunsorii stai pe scaun ascultând conversațiile din salon, privindu-te în oglindă pe tine și încă o față la fel de nedumerită, aflându-se în aceeași situație ca și tine. Mereu îmi imaginez ce gândește frizerul:
– Oare chiar mi-a cerut să fac asta? Sper că da. (În română cel mai probabil)
In the middle of the cut they may ask you something, don’t panic, you have been in these situations in your country too, just watch what they are doing with their hands, try to think what they mean and answer da or nu (A tip from me is to always answer da because I’m too afraid of them talking more Romanian, but that depends on how easily you get embarrassed).
Once the cut is done they will show you the back of your head with a mirror, you smile and ask ”Cât costă?” if you don’t understand what they say remember the tips from the first “nu vorbesc” post, once you paid you just need to say ”la revedere” (good bye).
Good job, you are now a functional romanian (at least in the frizerie).
See you in ”Nu vorbesc româneşte 3”.
În timpul tunsului s-ar putea să te întrebe ceva, nu te panica, ai mai fost în situații d-astea și la tine-n țară, așa că doar privește cum gesticulează cu mâinile și încearcă să-ți dai seama ce vor să zică, ca să răspunzi cu da sau nu (Un sfat de la mine ar fi să răspunzi întodeauna cu da, deoarece mi-e frică să vorbesc și mai multă română, dar asta depinde de cât de ușor te rușinezi). Odată ce tunsoarea este gata, o să-ți arate spatele capului cu o oglindă, apoi tu zâmbești și întrebi cât costă. Dacă nu înțelgi, doar adu-ți aminte sfaturile de la primul “Nu vorbesc românește”. Odată ce ai plătit, trebuie doar să spui ”la revedere”.
Bine lucrat, acum ești un român funcțional (cel puțin în frizerie).
Ne auzim în ‘Nu vorbesc româneşte 3”!
Gabriel este în România pentru o perioadă de 12 luni, din iulie 2017 până în iunie 2018, în cadrul proiectului Izvoarele Unveiled [2016-3-RO01-KA105-035584] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
De data asta o să vorbesc despre ploaia de aici, căci plouă mult. Nu am fost niciodată într-un loc cu adevărat ploios. În Madrid avem în jur de 70 de zile ploioase într-un an întreg. Vremea de acolo e foarte uscată.
Când vin furtunile mari, cu tunete si fulgere, grădina noastră devine o piscină, fiind un pic cam dificil de traversat dacă vrem să ajungem de la casă la bucătărie. Însă este o situație destul de amuzantă. Când am avut parte de prima furtună adevărată a verii, Estelle m-a filmat să mă arate surorii ei, pentru că rămăsesem blocată în bucătărie! Partea bună a fost că măcar aveam de mâncare.
Desemenea, aici poate ploua încontinuu, nonstop, o situație extraordinară pentru mine. Și odată, o furtună normală s-a transformat într-una cu grindină! Ne făceam griji pentru mașină. Am observat că vecinii noștrii își acoperă mașinile cu cu covoare ca să-și protejeze mașinile de gheață (bună idee!).
Zilele ploaise de aici sunt relaxante, oferindu-ne o scuză bună să rămânem în casă la căldură. Mă fac să mă simt somnoroasă într-un fel, ca și cum aș simți nevoia să hibernez, mai ales acum că a venit iarna, pentru că e foarte frig și se întunecă devreme.
This time I will talk about the rain here, because it rains a lot. I have never been in a really rainy place. In Madrid we can have around 70 days of rain in a whole year. It is a really dry weather. But here, in Izvoarele, it is at least the double! So much rain!
When we have big storms, thunders included, our yard becomes a swimming pool, being a bit difficult to cross it if we want to go from the house to the kitchen. But it is quite a funny situation. When we had our very first big storm in summer, even Estelle recorded me to show it to her sister because I got stuck in the outside kitchen! Well, at least I had food.
Also, here it can rain for some days in a row, nonstop, an amazing situation for me. And once, one big storm suddenly transformed into a hail storm! We were worried about the car. But we saw that our neighbours cover their cars with carpets to protect their cars from the ice (good idea!).
These rainy days are relaxing and they make a good excuse to stay warm and dry at home. It makes me feel kind of sleepy, like I need to hibernate, especially now that is winter, because it is super cold outside and it gets dark very early.
__________________________________________________________________________________
Alba este în România pentru o perioadă de 12 luni, din iunie 2017 până în mai 2018, în cadrul proiectului Izvoarele Unveiled [2016-3-RO01-KA105-035584] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
I came to Romania on the first of July of the year 2017. I came from the best country of the world, Czech Republic, and I had everything there: Best friends, Best beer, Best house! But there was one thing missing in my life – love. One day I was feeling particularly hungry, lonely and confused so I decided to visit the shop in front of Curba. I stayed in front of the shop, choosing my drink. I couldn’t decide, because there were so many options: Should I take Sprite? Schweppes? Fanta? Orange or Strawberry juice? Water with Bubbles or without?
Am ajuns în România pe 1 iulie 2017. Am venit din cea mai bună țară din lume, Cehia unde aveam de toate: cei mai buni prieteni, cea mai bună bere, cea mai bună casă! Dar îmi lipsea un lucru, iubirea. Într-una din zile mă simțeam înfometat, singur și confuz și am decis să trec pe la magazinul din fața Curbei de Cultură. Am stat în fața magazinului alegându-mi băutura. Nu puteam decide căci erau prea multe variante: Să iau sprite? Schwepps? Fanta? Suc de portocale ori de căpșuni? Apă cu bule sau fără?
In the moment I took my decision suddenly I saw the shopkeeper through the window, she was standing behind the counter looking at me. Then she came outside and asked in Romanian “de ce aveți nevoie?” and I looked at her and I said “Nu vrebesycsb romanuescke” (nu vorbesc românește – I do not speak Romanian). In this moment, I saw a funny spark in her eyes and I knew that she would be my saleswoman friend forever. From this moment every time, I had the chance I went to the shop to see her. In Izvoarele there are so many shops, but every time when I want to buy something, I choose her shop. She knows already what I usually buy. Sometimes she tries to speak English to me and I try to speak Romanian.
Când m-am decis într-un final am văzut vânzătoarea prin geam, că mă privea din spatele tejghelei. Apoi a venit afară și m-a întrebat în română “de ce aveți nevoie?” și am privit-o și am spus “Nu vrebesycsb romanuescke” (nu vorbesc românește). În momentul ăla i-am văzut amuzamentul în ochi și am știu că va fi vânzătoarea mea prietenă pentru totdeauna. De atunci oricând aveam ocazia am mers să o văd. În Izvoarele sunt multe magazine, dar când am nevoie să fac cumpărături merg la ea, căci ea știe ce cumpăr de obicei. Câteodată chiar încearcă să vorbească engleză, iar eu română.
So now I feel more comfortable in the community knowing that there are carrying people around.
Acum mă simt mai confortabil în comunitate, știind că oamenii în jur sunt grijulii.
Roman este în România pentru o perioadă de 12 luni, din iulie 2017 până în iunie 2018, în cadrul proiectului Izvoarele Unveiled [2016-3-RO01-KA105-035584] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Comunicat de presă
06 Decembrie 2017
5 Decembrie marchează Ziua Internațională a Voluntarilor, iar cu această ocazie Asociația Curba de Cultură alături de voluntarii SEV din cadrul proiectului Izvoarele Unveiled și voluntari locali au organizat o Bibliotecă Vie la Art Pub în Vălenii de Munte. Scopul acestei activități a fost aceea de a facilita un dialog între voluntari și cei ce au vrut să le afle poveștile, experiențele și aventurile, toate într-un cadru relaxat și confortabil.
În timp ce au savurat un ceai ori o cafea cititorii au putut afla povești de voluntariat din Cehia, Spania, Italia, Franța, Belgia, Liechtenstein, Croația ori România. Au fost patru ore de experiențe și aventuri împărtășite. Curba de Cultură mulțumește pe această cale cititorilor care au trecut pragul bibliotecii, voluntarilor organizatori cât și celor dispuși să își deschidă sufletul și să își spună poveștile. De asemenea mulțumim gazdelor noastre pentru al doilea an consecutiv, Art Pub. Iar de vreți să vedeți cum a ieșit totul ieri, avem și cîteva mărturii fotografice – mulțumim Laura și Estelle!
Proiectul Izvoarele Unveiled are ca scop documentarea stilului de viață autohton și promovarea acestuia. De ce cu voluntari străini? Deoarece ne dorim ca această promovare a comunității să aibă loc și la nivel internațional, iar pentru acest lucru o perspectivă străină a fost necesară. În plus tinerii străini implicați oferă și un model de urmat tinerilor din comunitate în ceea ce privește implicarea civică și spiritul de inițiată, acești tineri fiind absolvenți de liceu sau facultate, aflați ca și tinerii din comunitate în căutarea unui drum de urmat în viață și dornici de a deprinde o serie de abilități și cunoștințe.
(vizualizați mai multe aici).
Growing up, I never had to make a fire. When I came to Romania, (Sat Homoraciu) I knew that this would change. Here there are ovens, and in the winter it is necessary to make a fire, otherwise we would freeze to death. In order to avoid this, one day Sorin, accompanied by Gabriel, came to the Homorâciu house to show us how to make one. After he showed us, he asked who wants to try. I felt nervous and confused because I have never ever tried to make it before. It was a challenge for me but when I managed to make the first spark it was a life changing experience. From then on, every night when it was cold, I made a fire in Heloise’s and my room and sometimes also in Stefanie’s and Martina’s room, and sometimes even also in the living AND bathroom. Soon I was known by the name of fire-master. I was so good, that in every corner of the house it was warm when I made the fire. The wood and the flames were listening to me and I could control them with a gasp. One day however I understood that this talent was given by the heaven and it’s unfair that not everybody has this gift. So I decided to share my knowledge so that everybody can make a perfect fire. Here are the eight steps:
Până acum nu a fost nevoie să fac foc. Când am venit în România (în satul Homorâciu) am știut că asta se va schimba. Aici sunt sobe, iar iarna e nevoie să facem foc, altfel înghețăm. Pentru a evita asta într-o zi Sorin a venit împreună cu Gabriel la casa noastră din Homorâciu să ne arate cum să facem foc. După ce ne-a arătat ne-a cerut să încercăm și noi. Mă simțeam emoționată și dezorientată căci nu mai făcusem așa ceva înainte. A fost o provocare pentru mine, dar când am reușit să scot primele scântei a fost o experiență ce mi-a schimbat viața. Din acel moment, în fiecare seară când a fost frig am făcut foc în camera mea și a lui Heloise și câteodată în camera Martinei și a lui Stefanie și câteodată în camera de zi și în baie. În curând am devenit cunoscută sub numele de Maestra Focului. Sunt atât de pricepută și devine cald în fiecare colț al casei atunci când fac eu focul. Se pare că lemnul și flăcările mă ascultă și le pot controla cu o suflare. Astfel am înțeles că acest talent mi-a fost dat din ceruri și este foarte incorect că nu toți îl au. Dar am decis să îmi împărtășesc experiența astfel încât toată lumea să poată face un foc perfect. Aceștia sunt cei opt pași de urmat:
Melanie se află în România pentru o perioadă de 6 luni, din septembrie 2017 până în Februarie 2018 în cadrul proiectului Behind Borders (ref nr 2017-2-BE05-KA105-002181), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură.
Once upon a time, there was a white blue-eyed cat called Octopus Peña Sweetiepie, who also answered to the lovely name of Mutz. On the 7th of September of the year 2017, she was found homeless, hungry and desperate on the dirty streets of Schiulești. After a long and tiring journey with Gabriel Marimon, the kind hearted young man who rescued her from her misery, she arrived safe and sound in Curba de Cultura as a birthday present for Melanie. The moment she entered through the door of Curba, she lit up the library and everybody was enchanted by her beauty. But this wasn’t the end of her voyage, and after a wild car ride in which Octopus Peña Sweetiepie nearly killed Martina, she finally arrived in outlandish Homorâciu.
A fost o dată ca niciodată o pisică albă cu ochi albaștri numită Octopus Peña Sweetiepie, dar care răspundea și la numele de Muț. Pe 7 septembrie 2017 a fost găsită fără adăpost, înfometată și disperată pe ulițele murdare ale Schiuleștiului. După o lungă și obositoare călătorie împreună cu Gabriel Marimon, tânărul bun la suflet care a salvat-o din traiul mizer, a ajuns în siguranță la Curba de Cultură, drept cadou pentru ziua de naștere a Melaniei. În momentul în care ea a intrat pe ușă, încăperea s-a luminat parcă și toată lumea a fost fermecată de frumusețea ei. Dar ăsta nu era finalul călătoriei ei; și după o tură cu mașina în care Octopus Peña Sweetiepie aproape a ucis-o pe Martina, a ajuns în cele din urmă în îndepărtatul Homorâciu.
Mutz lived the life of a queen, she got delicious food, a carefully crafted toy and a warm place in my bed. At one moment, however, she felt so confortable that she pooped in the biblical bed. But we still loved her, even though she was suspected to have brought fleas in Homorâciu House. Due to this, she was brought to the vet to check if she did have flees and to give her a vaccine. Coincidentally, the vet found out that the she was actually a he. We didn’t mind and not only us but also a local cat-girl, who shall remain anonymous, was entranced by Octopus Peña Sweetiepie. Cat-girl observed Mutz in her royal territory and sometimes appeared all of a sudden, running fanatically after her and trying to drown her in the water bowl.
Muț a dus o viață de regină, a primit mâncare delicioasă, jucării prelucrate cu grijă și un loc cald în patul meu. La un moment dat, s-a simțit stât de confortabil încât chiar s-a ușurat în pat. Dar am iubit-o în continuare, chiar dacă a fost suspectată că a adus purici în casa din Homorâciu. Din acest motiv a fost dusă la veterinar la control și pentru a fi vaccinată. Așa am aflat că ea era de fapt un el. Nu ne-am întristat și nu doar noi dar și o pisică din vecini, a cărei identitate va rămâne anonimă, a fost fermecată de Octopus Peña Sweetiepie. Pisica a observat-o pe Muț în teritoriul ei regal și din când în când apărea subit alergând după ea și încerând s-o înnece în vasul cu apă.
When we left to Bucharest and came back one week after, Octopus Peña Sweetiepie was gone. It’s suspicious that since then we haven’t seen either Gabriel Marimon or cat-girl. Either she left with her saviour Gabriel Marimon to Spain and lived happily ever after or was stolen by naughty cat-girl and lived miserably ever after.
Când am plecat la București și ne-am întors după o săptămână, Octopus Peña Sweetiepie dispăruse. E suspicios faptul că de atunci nu l-am mai văzut nici pe Gabriel Marimon și nici pisica. Ori ea a plecat cu salvatorul ei, Gabriel MArimon în Spania și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți ori a fost răpită de pisica răutăcioasă și au trăit mizerabil până la adânci bătrâneți.
Note: această poveste scrisă de Stefanie este un pamflet bazat pe viața de voluntar SEV într-o zonă rurală și trebuie tratată ca atare.
Stefanie se află în România pentru o perioadă de 9 luni, din septembrie 2017 până în mai 2018 în cadrul proiectului Volunteer for Rural Communities (ref nr 2017-2-LI02-KA105-000049), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură.
E normal ca atunci când mergi în străinătate să vorbești o altă limbă, să vezi alte culturi și alte tradiții. De când am sosit în România, vorbesc în engleză zilnic. Pe lângă asta am observat diferite alte curlturi, no doar cea românească, ci și a altor țări deoarece în biroul nostru lucrează oameni din zece țări, ceea ce înseamnă zece culturi diferite, zece tradiții și obiceiuri diferite.
It’s normal when you go abroad that you will speak another language, see other cultures and traditions. Since I came to Romania I use English every day. Also I saw different cultures, not just the Romanian, other countries’ cultures as well. In our office work people from ten different countries, which means ten different cultures, ten different traditions and habits.
Să lucrez cu oameni de diferite feluri nu a fost niciodată o problemă, dar să împart camera și casa cu oameni necunoscuți, asta e ceva diferit. Să muncești și să locuiești, practic să îți petreci timpul cu oameni pe care nu îi știai dinainte și cu care nu vorbești limba maternă, este ceva nou și ceva cu care trebuie să te obișnuiești în SEV. Eu împart casa cu oameni din trei alte țări, toți avem obiceiurile noastre, felul nostru de a face lucruri. Dar găsim adesea lucruri în comun și ne bucurăm de timpul petrecut împreună, învățând unii de la alții. Împărtășim experiențele pe care le-am avut, gătim feluri tradiționale și încercăm unele noi, chiar dacă sunt neobișnuite.
Working with different type of people was never a problem, but sharing your room, your house with unknown people is a little bit different. Working and living, and spending your days with people you didn’t know before, and you can’t speak the same language, is something new for everyone and also something you need to get used to in EVS. I share the house with people from three different countries, we all have our own habits, our own way to do things. We also find some common things and we enjoy to spend time together, learning from each other. We enjoy sharing our experiences, cooking our traditional meals and trying new ones, even if some meals are unusual for us.
Cele mai amuzante momente rămân totuși cele în care nu știm anumite cuvinte în engleză și încercăm să le explicăm în limbile materne, sperând că vor fi similare sau la fel în engleză. Chiar dacă suntem diferiți am venit aici pentru același lucru, să ne descoperim și să îi descoperim pe ceilalți și să ne bucurăm de compania reciprocă.
The funniest moments come when we don’t know some word in English and we are trying to explain what we want to say and we say it in our languages, hopping that is similar or the same in English. Even if we are all different we came here for the same thing to discover ourselves and the others and we enjoy each other’s company.
Martina se află în România pentru o perioadă de 6 luni, din septembrie 2017 până în Februarie 2018 în cadrul proiectului Volunteer to Grow (ref nr 2017-1-HR01-KA105-035177), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură.
The European Volunteer Service isn’t only about the project, the house, the other volunteers, the coordinators, the association… it’s also about the mentor. Who? What? When? Where? I will explain you a bit.
The mentor is an outside person of the association who takes care of the integration in your new environment and community, the evolution in your project, but in general he/she is the personal support during the EVS. You can meet as many time as you want and need during the project, in the association or another place that you decide together. But this is a short description, because in fact, he/she does more than we expect in terms of personal development and profesional evolution.
Serviciul European de Voluntariat nu este doar despre proiect, casă, alți voluntari, coordonator, asociație… este și despre mentor. Cine? Ce? Când? Unde? Vă voi explica puțin.
Mentorul este o persoană din afara organizației care este responsabilă pentru integrarea voluntarului în noul mediu și noua comunitate, pentru evoluția proiectului, dar in general el/ea reprezintă suportpe plan personal de-a lungul SEV. Poți să te întâlnești cu mentorul de câte ori dorești, la sediul asociației sau în alt loc pe care îl decideți împreună. Dar asta e doar o descriere scurtă, defapt el/ea face mai mult decât ne-am așteptat atât pentru evoluția pe plan personal cât și profesional.
Now, I will explain more about my super mentor! Her name is Elena but everybody calls her Tromppy (the reason will stay secret 😉 ).
I remember exactly our first meeting. I arrived on 10th of April in Romania and the day after I met her in Brașov. This day was tiring for many reasons, but it was the beginning of a wonderful adventure for me. With Sorin, we left Curba de Cultură to reach Brașov, a beautiful town 2 hours away from Izvoarele, passing through the mountains and beautiful landscapes. Then, I met Tromppy and after a welcoming hug, we went to drink a coffee in one of the student’s favorite bar in the town. And we talked, talked and talked with my poor English, searching my words and sentences, to get to know each other. Then, we came back late, and I was trying to don’t fall asleep during the 2 hours back by car. I will not forget this second day in Romania.
Acum vă voi spune mai multe despre super-mentorul meu! Numele ei este Elena, dar toți o strigă Tromppy (motivul va rămâne secret 😉 )
Îmi amintesc cu exactitate prima noastră întâlnire. Am sosit pe 10 aprilie în România și în ziua următoare am întâlnit-o în Brașov. Ziua a fost una obositoare din mai multe motive, dar a fost începutul unei aventuri frumoase pentru mine. Împreună cu Sorin am plecat de la Curba de Cultură spre Brașov, un oraș frumos la două ore distanță de Izvoarele, trecând prin munți și peisaje superbe. Apoi am întâlnit-o pe Tromppy și după o îmbrățișare de bun venit, am mers să bem o cafea într-unul din barurile studențești din oraș. Și am vorbit, vorbit și vorbit din nou cu engleza mea săracă, căutându-mi constant cuvintele și propozițiile, pentru a ne cunoaște mai bine. Apoi, târziu ne-am întors și pe drum m-am străduit să nu adorm în cele două ore de drum cu mașina. Nu voi uita această a doua zi în România.
After this first meeting, we met one or two times per month, in the office or in Brașov. Each time, it was about new adventures, feelings, stories that we shared together, during one, two or three hours sometimes. Because, the mentoring isn’t only about myself, it’s a sharing about personal experiences together. And with Tromppy, we have to force ourselves to stop talking at some point, to let time for my housemates. Since June I’m not the only volunteer anymore!
We have a really good feeling, she is my guide and my personal support, and thanks to her I discovered some part of myself that I didn’t know before. But it’s not only a story of talking, it’s also a story of discoveries. We organised some meetings in Brașov to visit the town and the areas. We were fascinated by the beautiful view of the town and landscapes around, when we hiked mount ” Tampa”. And recently, we visited the center of Brasov, the “Black and White Towers”, from where we discovered another view. In general, when it’s possible, we enjoy to be outside, walking in the park of Schiulești, or somewhere else, our interest for the nature being common.
In brief, having a mentor like mine is A-MA-ZING! And I’m very glad that I met her during this volunteering, to talk, to laugh, to hug, to discover… Even though my lovely housemates Isabella, Alba, Gabriel and Roman, complain because of the time I spend with her for the mentoring. It does not matter, I enjoy each minute :)!
Dear volunteers, I hope you will meet a mentor who helps you to see further than you expect!
După această primă întâlnire, ne-am văzut o dată sau de două ori pe lună, la birou ori în Brașov. Fiecare dintre aceste întâlniri a fost despre noi aventuri, sentimente, povești pe care le-am împărtășit de-a lung a una, două sau chiar trei ore câteodată. Deoarece mentoratul nu este doar despre mine este și despre împărtășirea experiențelor personale. Iar cu Tromppy trebuie să ne forțăm să ne oprim la un moment dat, să lăsăm timp și pentru colegii mei. Începând din iunie nu mai sunt singurul voluntar!
Ne simțim bine împreună, este ghidul și suportul meu personal și mulțumită ei am descoperit o parte din mine pe care nu o știam înainte. Dar nu este doar o poveste despre vorbit ci și despre descoperiri. Unele dintre întâlniri le-am organizat în Brașov pentru a vizita orașul și zona. Am fost fascinați de aspectul orașului și de peisajul dimprejur câmd am urcat pe Tâmpa. Recent am vizitat centrul Brașovului, Turnul Alb și Turnul Negru de unde am descoperit o nouă perspectivă. În general, când e posibil ne bucurăm de timpul petrecut afară, ne plimbăm prin parcul din Schiulești sau altundeva, interesul nostru pentru natură fiind comun.
Pe scurt să am un mentor ca ea este UI-MI-TOR! Și sunt foarte fericită că am întâlnit-o în timpul acestui stagiu de voluntariat pentru că am cu cine vorbi, râde, îmbrățișa și descoperi… Chiar dacă colegii mei dragi Isabella, Alba, Gabriel și Roman se plâng că petrec prea mult timp în ședințele de mentorat. Nu are importanță, mă bucur de fiecare minut :)!
Dragi voluntari, sper că veți avea și voi un mentor care să vă ajute să vedeți mai departe decât vă așteptați!
Estelle este în România pentru o perioadă de nouă luni, din aprilie până în decembrie 2017, în cadrul proiectului EVS20: Let’s Move and Change [2016-3-FR02-KA105-012345] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.