Yearly Archive 2019

ByKristina

Schimb de Tineri în Sicilia / testimoniale participanților

În prima săptămână a lunii septembrie, o echipă formată din 5 tineri din Curba de Cultura s-a alăturat unui schimb de tineret Erasmus + la Polizzi Generosa, în inima Siciliei. HeritAge, un schimb dedicat împărtășirii de practici despre construcția naturală a fost organizat de noii noștri parteneri sicilieni, Porto di Terra. Iată cum au descris tinerii noștri această experiență specială în inima naturii:

“Despre această nouă experiență pot spune că a fost unică cu noi oameni cu caractere diferite. Am trăit experiența de a construi acoperișul unei “paglaio” folosind doar materiale naturale “cannedda” și “tisa”, și de a consolida pereții unei alte “paiaio” folosind din nou doar materiale naturale, lut nisip apă fan pământ galben”. Pentru mulți dintre noi a fost o experiență nouă în care am interacționat direct cu locul cu materialele absolut cu toată natură, iar cu siguranță pentru mine a fost prima dată când am interacționat direct doar cu materiale naturale chiar dacă știam de existența și folosirea lor. Am experimentat un nou stil de viață în care am dormit toată perioada proiectului în cort, am experimentat mâncărurile tradiționale dar într-o varianta vegetariană descoperind posibilitatea de a adopta un nou stil de alimentație. După o drumeție de aproape 5 ore în munții sicilieni am rămas cu imaginea unei familii de căprioare care conviețuiau împreună cu o familie de porci mistreți și bineînțeles cu imagini ale peisajului de neuitat. După vizita celui mai apropiat orășel de camping-ul nostru am rămas cu detalii despre istoria orășelului cum a fost construit, cum majoritatea persoanelor tinere l-au părăsit treptat, cum majoritatea bisericilor au fost transformate în case. În ultima seară a proiectului ne-am luat rămas bun de la loc de la toți noii noștri prieteni făcuți pe parcursul schimbului, pe ritmuri de muzică tradițională cântate de invitații noștri locali pentru a celebra noul acoperiș și noua imagine a pereților din casele naturale.” – Alex

“Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestui schimb de tineri a implicat bucuria și vibe-ul pozitiv pe care îl pot produce lucrurile simple. Într-o societate care pune accent pe ideea de a aprecia cât mai mult partea materială, am întâlnit aici, la Porto di Terra comuniunea perfectă între om și natură. O adevărată atmosfera relaxată și relaxantă, oameni mereu zâmbitori și înțelegători. Împreună cu tinerii din Spania, Italia, Portugalia, Slovacia și Grecia am adunat și pregătit materialele necesare, am reconstruit două dintre casele tradiționale, denumite Pagliaio și am explorat frumusețile parcului național Maddona printr-o vizită în orașul Polizzi Generossa și în special printr-o drumeție pe munte. Schimbul de tineri s-a încheiat cu dans, muzică live tradițională și multă bucurie pe fețele tuturor.” – Simina

“Heritage”…un Youth Exchange într-o altă lume,un schimb care m-a rupt de realitate și care mi-a dat o bună lecție de viață. Subiectul acestui schimb a fost despre construcțiile din materiale naturale. Campingul a fost într-o pădurice, mâncarea a fost vegetariană,din produse naturale crescute în grădina organizatorilor. Am învățat să construim pagliaio, o căsuța pe care foarte puțini oameni mai știu să o facă. Acoperișul constă din mănunchiuri de disa și cannedda, iar pereții dintr-un amestec făcut din paie,pământ galben și nisip cu calcar. Într-una din zile am vizitat satul Polizzi Generosa căruia i-am descoperit istoria și un atelier de lucru în lut unde am fost lăsăți să experimentăm tainele lutului. O altă zi a fost dedicată urcatului pe munte. Până în vârf am întâlnit căprioare și porci mistreți. În ultima zi am celebrat terminarea construirii casei “pagliao”. Subiectul schimbului și-a atins scopul foarte bine și pe lângă acesta ne-am distrat în timp ce munceam, am învățat să lucrăm în echipa și am învățat să apreciem natura,să ii vedem frumusețea în toată splendoarea ei. Mi-am înfrânt multe temeri peste care nu mă așteptăm sa trec. Din acel stil natural de viață am primit niște lecții care mă vor ajută în viață de zi cu zi.” – Andreea

“Probabil primul Schimb de Tineri din experiența mea când am făcut cu adevărat un schimb. Am învățat mult prin lucrări practice, luând informații și povești și, de asemenea, de la modelele pe care le-am găsit între oamenii cu care am petrecut săptămâna aceasta. Am lăsat acolo mica mea contribuție la pagliaio (casele tradiționale siciliene) și am primit atât de multe: cunoștințe despre natură și puterea ei, noi prietenii, „cea mai bună mâncare pe care o vei mânca vreodată” și prima mea reprezentație live, am cântat singura jumătate dintr-un cântec pe care îl pot cânta la chitară și a însemnat foarte mult pentru mine. Sunt recunoscătoare pentru această săptămână diferită din viața mea și pentru toate ființele uimitoare pe care le-am cunoscut, inclusiv câinii și țânțarii. ”(Citiți în timp ce ascultați https://youtu.be/Op0dN_U4L5s) – Laura

ByVLF volunteer

Ruralympics, the first youth festival in Prahova | Ruralympics – primul festival de tineret din Prahova

Things are moving in Prahova! With the help of local youngsters, a cosmopolitan group of young volunteers is working hard on the ambitious undertaking to organize the first rural youth festival of the county: the Ruralympics.

Lucrurile se mișcă în Prahova! Cu ajutorul tinerilor din zonă, un grup cosmopolit de tineri voluntari lucrează din greu la organizarea unui ambițios și prim festival rural de tineret din județ: Ruralympics.

Coming from 19 different countries, they’re taking part in this Romanian project thanks to the European Solidarity Corps, which supports European mobility and encourages volunteering actions. Motivated and willing to put their skills at the service of the region’s development, they’re working with the non-governmental organization Curba de Cultură. It focusses on improving education levels and on the community engagement for the young people living in rural environm  ent, but also on the personal and professional development of the volunteers. Either in charge of budget, logistic, promotion or coordination and hosting, they have the opportunity to improve their skill and to learn new competences by organizing this big event.

Venind din 19 țări diferite, ei sunt parte din acest proiect mulțumită Corpului European de Solidaritate, programul care sprijină mobilitățile europene și încurajează acțiunile de voluntariat. Movitați și dornici să își pună abilitățile în serviciului dezvoltării regiunii, ei lucrează împreună cu organizația neguvernamentală Curba de Cultură. Focusul lor este îmbunătățirea nivelului educațional în ce privește implicarea comunității pentru a sprijinii tinerii din mediul rural, dar și dezvoltarea personală și profesională a voluntarilor. Fie că e vorba de buget, logistică, promovare, coordonare și găzduire, aceștia au ocazia să îți îmbunătățească abilitățile și să adune noi competențe organizând acest eveniment.

Taking place in the lovely park of Schiulești, among the trees and the hills, it will start the 2nd of august, at 10:00 am, and finish the 4th, at 23:00. Open to everyone, the aim is to promote rural life and its good sides. For this, you will be able to take in typical everyday activities of the region, such as milking a cow or participating in a woodcutting contest with Stihl Timbersports®.

Ruralympics are loc în frumosul parc din Schiulești, printre arbori și dealuri și va începe de la 10.00 dimineața pe 2 august și se va încheia la 23.00 pe 4 august. Este deschis pentru toată lumea, iar scopul festivalului este să promoveze viața la țară și avantajele ei. Pentru acestea participanții vor putea participa la activități de zi cu zi din regiune, precum mulsul vacii ori să ia parte la o competiție de tăiat lemne împreună cu Stihl Timbersports®.

In the program, a lot of fun; mini-games, sport activities, face painting, treasure hunt, dance workshop, open mic, mamaliga Master Chef, opportunity fair and much more!  So if you want to spend good time in a very friendly atmosphere, among wonderful surroundings, and have a glimpse or rural life, this is the place to be!

În program avem multă distracție, mini-jocuri, activități sportive, vânătoare de comori, desene pe față, ateleir de dans, microfon la liber, mămăliga Master Chef, târg de oportunități și încă multe altele! Deci, dacă vrei să te simți bine într-o atmosferă prietenoasă, într-o zonă frumoasă și să guști măcar un pic din viața la țară, acesta e locul unde trebuie să fii!

ByOana Ungureanu

Comunicat de presă – RURALYMPICS

Comunicat de presă
29 Iulie 2019

RURALYMPICS

 

Ruralympics, primul festival rural pentru tineret din România, este în curs de pregătire!

Ruralympics (Rural Olympics) este un eveniment de trei zile plin de provocări creative în diverse discipline bazate pe cultura rurală și a luat naștere în inima județului Prahova, fiind co-creat cu ajutorul unei echipe interculturale de tineri.

Festivalul a fost gândit cu scopul de a prezenta și recompensa abilități ce derivă din viața satului, și de a scoate în evidență partea distractivă a mediului rural. Ne dorim să creăm un context pentru localnici să se întâlnească și să petreacă timp de calitate împreună, construind astfel un sentiment de comunitate. Vrem să arătăm așadar potențialul acestui tip de activități pentru dezvoltarea comunitară, ele fiind benefice prin crearea unui cadru ce stimulează cooperarea, convivialitatea și inovația.

 

Trailer promo AICI.

Pe tot parcursul celor trei zile de festival vor decurge în paralel o serie de activități ce se vor afla în continuă desfășurare precum jocuri tradiționale, ateliere, jocuri sportive, concert cu muzicieni locali și spectacole de dans, schimb de obiecte, concursuri și multe altele! Deși focusul evenimentelor este pe tineri, vom avea câte ceva pentru toată lumea, indiferent de vârstă, așa că nu ezitați să veniți cu toată familia sau grupul de prieteni și să participați la jocuri, să vă uitați la cinema în aer liber sau să petreceți niște timp în locurile special amenajate unde puteți bea ceva rece și vă puteți relaxa.

Dintre activitățile pe care inițiativa le va pune la dispoziție putem enumera: competiție de tăiat lemne, de gătit, de dat cu sapa și de curățat legume; jocuri de evadare și vânătoare de comori; karaoke; diverse jocuri individuale și de echipă, mini-jocuri, jocuri de masă, jocuri cu hârtie, precum dixit, oina, concurs de avioane de hârtie, ȚOMAPANT și muulte altele. Avem și multe premii pregătite!

Sâmbătă vom avea și un târg de oportunități, acesta constând într-un stand cu materiale informative pentru tineri unde aceștia pot afla diverse opțiuni privind programe de voluntariat, formare, training, internship și alte modalități de dezvoltare personală și profesională, atât la nivel național cât și internațional.

Duminică, în cea de-a treia zi de festival, vom avea o scenă deschisă oricui (open mic), așa că dacă vă place să cântați sau dansați, să spuneți bancuri, să faceți stand-up, sau aveți alte talente sau abilități pe care ați vrea să le împărtășiți cu ceilalți, vă așteptăm (la fața locului sau printr-un mesaj în care vă manifestați interesul pentru activitate)!

Festivalul va avea loc în Parcul Schiulești al comunei Izvoarele și se va desfășura între 2 și 4 august, începând cu ora 10 și până în jurul orelor 22 – 23.    Intrarea este liberă!

Detaliile și programul sunt în curs de actualizare, așa că fiți cu ochii în patru pe pagina evenimentului, AICI!

Ruralympics este un eveniment organizat de echipa de inițiativă a proiectului SUS (Suit ‘Ur Summer), cofinanțat prin programul Corpul European de Solidaritate, fiind un proiect de solidaritate la nivel local, care sprijină activitățile gestionate de tineri pentru tineri. Acest eveniment și multe altele care vor urma pe parcursul verii, sunt pregătite de Ion, Andreea, Simina, Oana, Diana, Kristina și Sorin cu ajutorul echipei de voluntari internaționali și locali.

 


 

Curba de Cultură este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit, dedicată învăţării nonformale, culturii şi oportunităţilor de participare ale tinerilor din mediul rural din România. Scopul asociaţiei este de a revitaliza mediul rural din România. Misiunea Curbei de Cultură este să contribuie la dezvoltarea adolescenţilor şi tinerilor ca parte integrantă din comunităţile în care trăiesc, folosind educaţia nonformală ca sistem complementar sistemului formal de educaţie.

ByTea Jukic

Interactive lessons on animal protection / Lecții interactive privind protecția animalelor

Although situation concerning animal rights in my homeland, (Croatia), is far from an exemplary one, the number of street dogs and cats in Romania as well as the number of dogs that could be seen kept on very short chains in backyards left me in an unpleasant surprise. After an initial shock the easiest thing would be to let anger and prejudice shape one’s attitude towards the situations. It is also very easy to forget that people’s behaviors are influenced by their environments and that most of the time they do bad things not out of cruelty but because the lack of knowledge. Hence, in situations like this one it is much more useful to approach the problem with patience and openness to a dialogue.

Having been given the privilege and the responsibility to participate in shaping some young minds in Romania, I decided to spend a couple of school hours dedicated to the topic of animal protection. I also decided to broaden the topic on animals in different industries. My first lesson on the topic was with the ninth grade in Maneciu and, honestly, before the class even started I was worried it would turn out to a disaster. How do I get an average teenager think about cruelty of meet farms and animal testing in cosmetics industry? In the worst case scenario the students would see me as a militant vegetarian enforcing her propaganda.

When the class started, my fears faded away. The students approached the topic with curiosity. Their ideas and opinions showed empathy, humor and honesty. “I feel very sad for the chicken but I also love to eat them.”, a sentence that actually in a very simple and unpretentious way sums up all the problematic. At the end of the lesson I didn’t leave the classroom full of new animal rights activist, of course, but I did leave this young people with many new questions and information that by their own words were completely unfamiliar to them before the class. I am not so naïve to think that talking 50 minutes about animal rights will fully change their attitudes but I am very happy to at least scratch the surface.

With six graders I concentrated mostly on talking about stray animals and pets. During the debate they were supposed to move over the line placed in the middle of the classroom floor according to their level of agreeing with a certain statement and then elaborate why and how they chose their position. I have to say that I was very surprised how they listened to each other and treated each other’s opinions with respect. Most of them agreed that animals deserve shelter, that it is not right to physically harm animals and that it is necessary to take sick animal to a vet. However, when the topic of neutering came up, children were very indecisive. Some of them have witnessed horrible scenes like people burning alive newborn kittens and yet they believed that it is really important for an animal to have offspring even if that includes such tragic outcomes. Their view on that matter couldn’t be more different than mine but in the world where many adults remain indifferent to the environment surrounding them, taking sort of “whatever” attitude towards everything, it’s refreshing to see children who think and readily voice their opinions.

Before finishing my story, there’s just one little thing I’d like to mention. Sometime just one specific act of kindness can serve as more positive examples than all the theoretical discussion. That is the reason I would like to thank the former volunteers of Curba de Cultura who have adopted Fifty. Fifty is a former street dog who has been happily sharing home with the volunteers of Schiulesti for more than three years now. To avoid ending the article with some corny phrase, (and when speaking about a dogs it’s difficult for me not to), I’m offering you a photo of Fifty:


Deși situația privind drepturile animalelor din țara mea (Croația) este departe de a fi una exemplară, numărul câinilor și pisicilor străzii din România, precum și numărul de câini care pe care îi putem vedea ținuți legați cu lanțuri foarte scurte în curțile din spate, mi-au adus o surpriză neplăcută. După un șoc inițial, cel mai ușor lucru ar fi să lași furia și prejudecata să-ți modeleze atitudinea față de situații. Este, de asemenea, foarte ușor să uităm că și comportamentele oamenilor sunt influențate de mediile lor și că, de cele mai multe ori, fac lucruri rele, nu din cruzime ci din cauza lipsei de cunoștințe. Prin urmare, în situații ca aceasta este mult mai util să abordăm problema cu răbdare și deschidere către un dialog.

Având privilegiul și responsabilitatea de a participa la modelarea unor minți tinere în România, am decis să petrec câteva ore de școală dedicate temei protecției animalelor. De asemenea, am decis să extind subiectul asupra animalelor în diferite industrii. Prima mea lecție despre acest subiect a fost cu clasa a IX-a la Maneciu și, sincer, înainte ca lecția să înceapă, am fost îngrijorată că se va ajunge la un dezastru. Cum fac ca un adolescent obișnuit să se gândească la cruzimea fermelor de carne și la testarea pe animale în industria cosmetică? În cel mai rău scenariu, studenții mă vor vedea ca un vegetarian militant care își impune propaganda.

Când a început ora, temerile mele au dispărut. Studenții au abordat cu curiozitate subiectul. Ideile și opiniile lor au arătat empatie, umor și onestitate. “Mă simt foarte trist pentru pui, dar îmi place și să îi mănânc”, o propoziție care, într-adevăr, într-un mod foarte simplu și nepretențios, rezumă toate problemele. La sfârșitul lecției, nu am părăsit sala de clasă plină de activiști noi pentru drepturile animalelor, desigur, dar am lăsat acești tineri cu multe întrebări și informații noi care, prin propriile lor cuvinte, erau complet necunoscute înaintea orei. Nu sunt atât de naivă să cred că vorbind 50 de minute despre drepturile animalelor ei își vor schimba pe deplin atitudinea, dar sunt foarte fericită că cel puțin am atins subiectul.

M-am concentrat alături de 6 elevi vorbind despre animalele fără stăpân și animalele de companie. În timpul dezbaterii, ei trebuiau să se deplaseze peste linia aflată în mijlocul sălii de clasă, în funcție de nivelul lor de acord cu o anumită declarație și apoi să explice de ce și cum și-au ales poziția. Trebuie să spun că am fost foarte surprinsă de cum s-au ascultat unul pe celălalt și s-au tratat reciproc cu puncte de vedere. Mulți dintre ei au fost de acord că animalele merită adăpost, că nu este corect să se facă rău fizic animalelor și că este necesar să se ia animalul bolnav la un veterinar. Cu toate acestea, când a apărut tema castrării, copiii au fost foarte indeciși. Unii dintre ei au fost martorii unor scene oribile cum ar fi oameni care ard puii nou-născuți vii și totuși ei au crezut că este cu adevărat important ca un animal să aibă descendenți, chiar dacă acesta include asemenea rezultate tragice. Opinia lor în această chestiune nu ar putea fi mai diferită decât a mea, dar în lumea în care mulți adulți rămân indiferenți față de mediul înconjurător, luând o atitudine “indiferentă” față de tot, este răcoritor să vezi copiii care gândesc și își exprimă ușor opiniile .

Înainte de a încheia povestea mea, este doar un mic lucru pe care aș vrea să-l menționez. Uneori, doar un singur act de bunătate poate servi drept exemple mai pozitive decât toată discuția teoretică. Acesta este motivul pentru care aș dori să mulțumesc foștilor voluntari ai Curba de Cultura care au adopta-o pe Fifty. Fifty este un fost câine de stradă care a împărțit fericit această casă cu voluntarii lui Schiulești de mai bine de trei ani. Pentru a evita sfârșitul articolului cu o anumită frază (și când vorbim despre un câine este dificil pentru mine să nu), vă ofer o fotografie cu Fifty.

 


Tea este în România pentru o perioadă de șase luni, din decembrie 2018 până în mai 2019, în cadrul proiectului Volunteer to Grow [2017-1-HR01-KA105-035177] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură. 

BySorin Berbecar

Aventură de 11 luni în Spania

Partenerul nostru Copedeco , din Spania, caută un tânăr sau o tânără pentru un proiect de voluntariat internațional ce începe în septembrie 2019 (pentru 11 luni de zile). Voluntarii vor organiza activități concentrate pe incluziunea socială a copiilor și tinerilor vulnerabili și pe dezvoltarea propriilor abilități și competențe. De asemenea ei vor lua parte la planificarea de evenimente, comunicarea și promovarea online și vor avea și posibilitatea de a-și pune în aplicare propriile idei.

Prin urmare, dacă:

  • ai între 18 și 30 de ani
  • îți place să înveți și ești curios
  • ești activ, lucrezi cu entuziasm și responsabilitate
  • ești sociabil și te poți organiza și singur când e cazul
  • ești creativ și dornic să îți pui ideile în practică
  • ești interesat să lucrezi cu grupuri defavorizate (economic, social etc)
  • înțelegi și vorbești engleză acceptabil
  • ești dornic/ă să înveți spaniolă

ești potrivit pentru proiectul nostru de voluntariat.

Partenerii noștri din Spania îți vor asigura cazarea într-o casă împreună cu alți voluntari, o alocație pentru masă, bani de buzunar și transport local. Pe lângă asta, primești asigurare medicală și rambursarea transportului până acolo și înapoi.

Ce altceva mai primești?

  • cunoștințe și abilități de planificare, organizare și implementare de activități educative și sociale
  • posibilitatea de a-ți transforma ideile în proiecte și de a avea o influență pozitivă
  • experiență de muncă în lucrul cu copii și organizarea de evenimente
  • traiul independent și într-o altă țară
  • posibilitatea de a învăța spaniolă și de a-ți extinde cercul de prieteni.

Mai multe detalii despre proiect, aici.

Acum că știi cu ce se mănâncă proiectul ăsta, pune mâna și scrie-ne un email cu CV și scrisoare de intenție (ambele în engleză) atașate în care ne spui  de ce crezi că tu ești potrivit pentru acest proiect, cât mai repede la sorin@curbadecultura.ro.

Tot acolo trimiți și întrebările și nelămuririle dacă ai vreounele.


Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană prin programul European Solidarity Corps.

 

ByRoman Studer

The “fun” of learning Romanian – Cât de „distractiv” este să înveți română

If one believes the psychiatrist and communication scientist Paul Watzlawick, one cannot not communicate. Conversely, this means that communication can take place on levels other than language. With gestures, facial expressions, the verbalization of sounds, etc.

I have now been in Romania for three months within the framework of my EVS. I have already had all these experiences of the “other” forms of communication. When my decision was made and it was foreseeable that I would go to Romania, I decided (still in Germany) to learn at least some Romanian beforehand. I bought a dictionary, downloaded an app and wanted to inform myself on the internet.

Of course I didn’t use any of this and didn’t learn a single word of Romanian!

There are two ways (there is more but I concentrate on these two) to learn a language. In the context of a curricular lesson or the one of communicating with locals and learning the language through learning by doing.
I have the opportunity to do both.
In our curricular lessons I get to know the different sexes of the nouns or the different forms of adjectives. Of course I also learn the time and how to introduce myself to strangers. I try to find a structure and fathom why this noun is male or why this noun is female. I was told there is no rule. So learn. But if I want to buy sausage in a butcher’s shop, I have to know how this or that verb is conjugated? I don’t think so. This leads me to a funny story that is a good example for the ways of communication.

When I wanted to buy sausage for the first time in the butcher’s shop, I had a very amusing experience.
I wanted to buy two sausages to try them. I tried to make the saleswoman understand that I would like to have these sausages. That was simple. I pointed with my finger at the corresponding sausage. Easy. Then the challenge appeared. I had to make her understand that I would like to have two pieces . So I showed the number two with my fingers. I also said something in English, I was sure it would work. The saleswoman replied, of course, in Romanian. I was able to find out from the phonetics that it was a question. So I nodded my head and said “da”. That means “yes”. In Romanian!
So she began to pack the sausage. Only she didn’t stop after two. She went on and on and I looked very surprised. At some point I realized that my communication had failed. So instead of two sausages I got two kilos! Well, of course I didn’t have enough money with me and had to ask my roommate for the money. My roommates then had the pleasure to eat sausages with me the whole week. Thank God they were excellent sausages. God saves the misunderstandings!

If I had learned some Romanian before or asked my teacher this would certainly not have happened to me. But this story shows how important communication can be. Even if it’s just sausage.

I have never been good at learning foreign languages. I had four years of French at school and can hardly speak a few sentences.
And now I have to learn a language that is so very different from my mother tongue? That means fun!
But of course it is (for me) important to communicate with people in their mother tongue. Even if it is more difficult than I thought before. Some words are very similar to my mother tongue, which I can remember immediately. Important words like potatoes or slippers. Other words sound so abstract to me that I can’t remember them. What I have remembered are the colours. That has the simple reason that I now get the right tobacco and the right papers at the gas station. Nice!
I cannot not communicate. Even if the communication does not always fulfill the purpose I hope for. But that is exactly what gaining experience means. I am sure that nobody will ask me to use the right forms of verbs. But please, I should be able to communicate in the butcher’s shop!
I have another six months to deal with the language and to limit the communication to a verbal one.
The misunderstandings are the real fun. And as long as people still have something to laugh about, it’s totally OK for me.

But just wait and see, one day I will write an article in Romanian!

Dacă ne luăm după psihiatrul și specialistul în comunicare Paul Watzlawick, o persoană nu poate să nu comunice. Așadar acest lucru înseamnă că comunicarea poate avea loc și pe alte nivele decât cel al limbajului. Cu gesturi, expresii faciale, verbalizarea unor sunete etc. Sunt în România de 3 luni în cadrul proeictului meu SEV. Am experimentat deja „alte” forme de comunicare. Când decizia mea de a veni în România a fost luată, am zis (când încă eram în Germania) că voi învăța câteva cuvinte în Română înainte. Am cumpărat un dicționar, am descărcat o aplicație și am vrut să mă informez de pe internet. Bineînțeles că nu am folosit niciuna din astea și nu am învățat nici un cuvânt în Română.

Sunt două docuri (există mai mult de două dar eu mă voi concentra doar pe acestea) de a învăța o limbă. În contextul unei lecții pe baza unei curicule ori comunicândcu localnicii și învățând limba vorbind. Am ocazia de a le face pe amândouă.

Pe parcursul lecțiilor am aflat genurile substantivelor și diferitele forme ale adjectivelor. Desigur am învățat și timpul și cum să mă prezint strănilor. Încerc să găsesc o structură și să înțeleg de ce un anumit substantiv este masculin și altul este feminin. Mi s-a spus că nu există o regulă. Prin urmare învață. Dar dacă vreau să cumpăr cârnați de la măcelărie, trebuie să știu cum un anume verb se conjugă? Nu prea cred. Și asta îmi amintește de o întâmplare amuzantă, care este un exemplu bun pentru diferite canale de comunicare.

Când am vrut să cumpăr cârnați pentru prima dată de la măcelărie, am trăit o experiență amuzantă. Am vrut să iau 2 cârnați pentru a-i încerca. Am încercat să o fac pe vânzătoare să înțeleagă că vreau doi cârnați. A fost simplu. Am arătat spre cârnații pe care îi voiam. Ușor. Apoi a apărut provocarea. Trebui să îi explic că vreu 2 bucăți. Și i-am arătat numărul 2 cu degetele. Am zis și ceva în engleză, eram sigur că va funcționa. Vânzătoarea mi-a răspuns în română, bineînțeles. Mi-am dat seama că e o întrebare. Așa că am dat din cap și am zis „da”. Așa se zice „da” în română!

Așa că ea a început să împacheteze cârnații. Doar că nu s-a oprit după doi. A continuat și am fost foarte surprins. Atunci am realizat că comunicarea mea a eșuat. În loc de doi cârnați am primit două kilograme! Ei bine, nu aveam suficienți bani cu mine și a trebui să cer colegului de cameră. Colegii mei de casă au avut plăcerea să mănânce cârnați pentru toată săptămâna. Bine că erau excelenți. Dumnezeu salvează neințelegerile!

Dacă învățam mai multă română ori dacă îmi întrebam profesorul, asta nu s-ar fi întâmplat. Dar această întâmplare ne arată cât de importantă este comunicarea. Chiar și când e vorba de nite cârnați.

Nu am fost niciodată bun la limbi străine. Am avut patru ani de fraceză la școală și abia pot spune câteva propoziții. Iar acum trebuie să învăț o nouă limbă care este atât de diferită de limba mea maternă? Asta înseamnă distracție! Pentru mine însă este important să comunic cu oamenii în limba lor maternă. Chiar dacă e mai dificil decât am crezut înainte. Unele cuvinte sunt similare cu limba mea maternă și mi le amintesc imediat. Cuvinte importante precum cartofi ori șlapi. Altele sună foarte abstract și nu mi le pot aminti sub nici o formă. Ce îmi amintesc sunt culorile. Și asta pentru simplul motiv că am nevoie să cumpăr tutunul și foițele corespunzătoare la benzinărie. Mișto!

Nu pot să nu comunic. Chiar dacă comunicarea nu își atinge scopul la care sper. Dar tocmai asta este ceea ce înseamnă să aduni experiență. Sunt sigur că nimeni nu îmi va cere să folosesc formele corecte ale verbelor. Dar cu siguranță trebuie să fiu capabil să comunic la măcelărie!

Mai am șase luni să învăț limba și să comunic doar verbal. Neințelegerile sunt cele mai distractive. Atâta timp cât oamenii ai de ce să râdă, e perfect OK pentru mine. Aveți puțină răbdare, într-o zi voi scrie un articol în română!

 


Roman este în România pentru o perioadă de opt luni, din ianuarie 2019 până în septembrie 2019, în cadrul proiectului Building Youth Supportive Communities – Environment [2017-2-RO01-KA105-037748] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură. 

BySorin Berbecar

Aventura de 12 luni în Portugalia

Partenerul nostru Portuguese Red Cross – Youth Department , din Portugalia, caută un tânăr sau o tânără pentru un proiect de voluntariat internațional ce începe în iunie 2019 (pentru un an de zile). Voluntarii vor organiza activități concentrate pe incluziunea socială a copiilor și tinerilor vulnerabili și pe dezvoltarea propriilor abilități și competențe. De asemenea ei vor lua parte la planificarea de evenimente, comunicarea și promovarea online și vor avea și posibilitatea de a-și pune în aplicare propriile idei.

Prin urmare, dacă:

  • ai între 18 și 30 de ani
  • îți place să înveți și ești curios
  • ești activ, lucrezi cu entuziasm și responsabilitate
  • ești sociabil și te poți organiza și singur când e cazul
  • ești creativ și dornic să îți pui ideile în practică
  • înțelegi și vorbești engleză acceptabil
  • ești dornic/ă să înveți portugheză

ești potrivit pentru proiectul nostru de voluntariat.

Partenerii noștri din Portugalia îți vor asigura cazarea într-o casă împreună cu alți voluntari, o alocație pentru masă, bani de buzunar și transport local. Pe lângă asta, primești asigurare medicală și rambursarea transportului până acolo și înapoi, în limita a 360 euro.

Ce altceva mai primești?

  • cunoștințe și abilități de planificare, organizare și implementare de activități educative și sociale
  • posibilitatea de a-ți transforma ideile în proiecte și de a avea o influență pozitivă
  • experiență de muncă în lucrul cu copii și organizarea de evenimente
  • traiul independent și într-o altă țară
  • posibilitatea de a învăța portugheză și de a-ți extinde cercul de prieteni.

Mai multe detalii despre activitățile organizației gazdă, aici.

Acum că știi cu ce se mănâncă proiectul ăsta, pune mâna și scrie-ne un email cu CV și scrisoare de intenție (ambele în engleză) atașate în care ne spui  de ce crezi că tu ești potrivit pentru acest proiect, cât mai repede la sorin@curbadecultura.ro.

Tot acolo trimiți și întrebările și nelămuririle dacă ai vreounele.


Acesta este un proiect finanțat e Uniunea Europeană prin programul European Solidarity Corps.

BySorin Berbecar

Testimonial Mihaela Maxim

Salutări și raze de soare din Letonia!

Acum 6 luni, fiind în căutare de o aventură, am ales să candidez pentru un stagiu de voluntariat (EVS), și cu ajutorul Curbei de Cultură m-am pomenit într-o țară necunoscută mie, dar în care de la început m-am simțit ca acasă. Timpul a zburat fără să-mi dau seama, însă deja am reușit să adun multe momente frumoase, călătorii interesante, alături de oameni dragi de aici.

Locuiesc într-un orășel liniștit, Valmiera, într-un apartament cu alți patru voluntari din Germania, Cehia și Turcia – și deși suntem diferiți, am devenit încet ca și o mică familie. După o iarnă lungă și friguroasă, în sfârșit ne-am dezghețat toți, gata să explorăm și să încercăm cât mai multe lucruri noi!

Am ales un proiect drag mie, organizez evenimente pentru tinerii din oraș, iar ce-mi place cel mai mult e că am posibilitatea să aleg ce anume vreau să pun la cale, orice idee am se poate împlini! Pe lângă asta, am decis să colaborez cu câteva școli și o grădiniță pentru copii cu dizabilități, unde îi ajut pe profesori, pregătesc activități și petrec timpul cu elevii – la rândul meu învăț și eu de la ei, prind câte un cuvânt în letonă, aflu despre obiceiurile și cultura lor. În plus, aici găsesc timp atât pentru muncă, cât și pentru mine și hobby-urile mele, în fiecare zi încerc ceva nou.

Letonia e o țară liniștită și frumoasă, plină de păduri, un micuț colțișor de rai pentru toți cei care caută un refugiu. Țărmul Mării Baltice așteaptă să fie descoperit, mai ales în perioada asta, iar în orășelele de aici poți mereu să te pierzi și să te bucuri de tot ceea ce vezi.

Voluntariatul e o experiență din care înveți în continuu, ajutând pe ceilalți te ajuți și pe tine, ajungi să apreciezi din plin viața și oamenii de lângă tine. E o șansă de a deveni mai bun, mai independent, mai deschis spre schimbări și aventuri!


Mihaela este în Letonia pentru o perioadă de 350 zile (aproape 12 luni), găzduită de partenerii noștri Valmieras Novada Fonds în cadrul proiectului Community Volunteers 2018/2019 [2018-1-LV02-KA125-002120], proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+.

 

Dacă și tu vrei să experimentezi voluntariatul internațional și nu știi de unde să începi scrie-ne un email la sorin@curbadecultura.ro și te ghidăm noi.

BySorin Berbecar

Call for short term volunteers for the summer of 2019

Izvoarele village holds the title of European Youth Village in 2019! What does this mean?

That this summer Izvoarele (Romania) is the place to be and it is going to be the coolest summer ever.

Why? Because Curba de Cultură prepared a series of cultural, educational, fun and youthful activities.

Can we count you in to bring an international perspective to all these?

We are looking for 20 volunteers from all over European Union to join the team for 7 weeks from 1st July to 20th August 2019!

If you have:

  • age between 18-30
  • motivation to live and work in rural area for 7 weeks
  • motivation to work with and for youngsters
  • motivation to do international volunteering
  • basic knowledge of English both in writing and speaking
  • interest in learning a different European language

The activities you would do, as part of the team, are:

  • interactive activities, presentations, simulation games, role-plays with  youngsters in the area
  • organizing treasure hunts and other intercultural events
  • organizing outdoor cinema nights
  • creating promotional materials and making promotion on the big summer events (Ruralympics, International Youth Day)
  • creating a brochure of the project
  • attending trainings (nonformal education methods, event management, communication)
  • planning, implementing, reporting and evaluating activities
  • preparing a dissemination event to be done after return to home country

Being an European Solidarity Corps project the volunteers receive:

  • accommodation in a traditional Romanian house
  • pocket money and budget for food
  • phone sim cards and monthly credit for it
  • international travel costs reimbursed in the end of the stay
  • Romanian language classes
  • mentor support for personal development and personal learning plans
  • coordinator support for implementing activities
  • medical insurance through Cigna Insurrance Plan
  • Youthpass certificate
  • internal trainings on nonformal education methods, event management, communication, etc
  • smiles and hugs 😉

Other details about the project:

  • Name: Village Life and Fun [2019-1-RO01-ESC11-062938]
  • Length: 7 weeks (50 days) July-August 2019
  • Location: Izvoarele, Prahova County, Romania (the historical region of Walachia)
  • Hosting/ Coordinating Organization: Curba de Cultură

If we caught your attention send us a CV and motivation letter by 07.06.19 at sorin@curbadecultura.ro

Also if you want to know more do not hesitate to ask using the same e-mail.

 

Curba de Cultură focuses on teenagers and youth development. Our mission is to use non-formal education as a complementary method to the formal educational system for young people. We want to create the premises for a better development of the young people and their more suited integration within their respective communities. We want to make young people aware that they actively belong to their local and national culture.

P.S. Explore this webpage to find out more about the community, the work and the volunteers we host.

BySorin Berbecar

Testimonial Loredana Gamurari

Am aflat despre SEV acum cinci ani. Eram anul doi la facultate și credeam că nu voi găsi momentul potrivit pentru a aplica la program. După ce am finisat atât studiile de licență cât și cele de master, am decis să iau o pauză, însă nu una oarecare, ci una productivă atât pentru mine cât și pentru societate.

Timp de un an am fost voluntară în Ljubljana, Slovenia, la Zavod Voluntariat. Privind în retrospectivă acest an, nu îmi pare rău de decizia luată. Au fost atât momente pozitive cât și negative. Ar fi fals să spun că SEV-ul mi-a schimbat viața sau a avut un impact global în modul în care privesc lucrurile. Nici nu cred că m-am așteptat la un astfel de efect, considerând experiența vastă de proiecte internaționale și viața mea pe valize din ultimii 11 ani. În Ljubljana, mi-am realizat scopurile și m-am cunoscut dintr-o altă perspectivă. Mi-a fost destul de ușor să mă acomodez în Slovenia, iar faptul că majoritatea oamenilor posedă o engleză bună a fost de ajutor.

De fiecare dată, într-o țară nouă, caut contactul cu localnicii de la care pot afla cultura și obiceiurile locului. Cu toate astea, nu mi-a reușit să mă integrez și în Slovenia. Cea mai mare parte a timpului am petrecut-o cu străini ca mine, iar pe sloveni i-am găsit mai rezervați și relațiile cu colegii, din păcate, nu au ieșit din limitele oficiului. SEV-ul mi-a oferit unele experiențe ce puțin probabil le-aș fi avut în alte circumstanțe. Spre exemplu cazarea într-o casă care urmează principiul sustenabilității. De asemenea, fiind din oraș și neavând rude la țară, chiar și strânsul roșiilor a fost o experiență nouă și cu siguranță de neuitat pentru mine.

 

Voluntarii pe care i-am cunoscut au contribuit în mod deosebit ca această experiență să fie una deosebită. De o lună am plecat din Slovenia și sunt gata să cuceresc lumea muncii și să las valiza mare să se odihnească pe o perioadă mai lungă. Ce îmi va lipsi cel mai mult? Modul sănătos de viață pe care îl duc majoritatea slovenilor, aerul curat, cea mai bună apă potabilă din Europa și grija față de mediul înconjurător.


Loredana a făcut 12 luni de Serviciu European de Voluntariat găzduită de Zavod Voluntariat, în Slovenia în cadrul proiectului Itchy Feet? Learn about international volunteering [2017-2-SI02-KA135-014305], proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+.