Hi, my name is Josué and I´m from Andalucia, Spain. However I also have my Mexican side – I was born there and all my family is Mexican. I am 20 years old and I have officially been studying technological and scientific stuff. Nevertheless, I love to learn and study other disciplines in my free time, such as history, languages, music or even audiovisuals; I also spend a lot of time playing videogames (more than I would like to admit). I’ve been living in the Iberian peninsula since I was six years old and I never had the chance to travel to the rest of Europe until now – through European solidarity corps. I spent two months working on the new Teișani youth centre and it was a very good experience, so I decided to spent more time here and keep improving the skills that I think I need in order to become the person I want to be.
As for my future plans, I would really like to keep traveling, learning languages and know the cultures behind them. And also at some point resume my studies and go to univerity to study engineering.
If you ask me, I would say I’m not the kind of guy who cheers up the place, but I love to follow and keep the good vibes around me, so we all could be cool with each other.
Bună, numele meu este Josué și sunt din Andalucia, Spania. Cu toate acestea, am și o parte mexicană, având în vedere că m-am născut acolo și toată familia mea este mexicană. Am 20 de ani și, oficial, am studiat lucruri tehnologice și științifice. Pe lângă acestea, îmi place să învăț și să studiez cât mai multe discipline în timpul meu liber cum ar fi historia, limbile străine, muzica sau chiar domeniul autovizual; deasemenea, petrec foarte mult timp jucându-mă jocuri video. În ciuda faptului că am trăit în Peninsula Iberică de când aveam 6 ani, n-am avut niciodată ocazia să călătoresc în restul Europei până acum, prin intermediul Corpului European de Solidaritate. Mi-am petrecut două luni lucrând la noul centru de tineret din Teișani și a fost o experiență foarte plăcută, așa că am decis să petrec mai mult timp aici și să îmi dezvolt abilitățile de care eu consider că am nevoie pentru a deveni persoana care vreau să fiu.
În ceea ce privește planurile mele de viitor, mi-aș dori să continui să călătoresc, să învăț limbi străine și să știu culturile din spatele lor. Bineînțeles, la un moment dat, să îmi reiau studiile și să merg la universitate pentru a studia ingineria.
Dacă mă întrebați pe mine, aș spune că nu sunt genul de băiat care să binedispună oamenii din jurul lui din proprie inițiativă, ci mai degrabă genul care să mențină o atmosfera plăcută în jurul lui pentru că toată lumea să se înțeleagă bine cu toată lumea.
My name is Gertrudis, I am 28 years old and I come from a small town near the sea in Catalonia, Spain. I have studied Audiovisual Communication and Investigative Journalism, so I am very keen on these topics. I love being creative, communicating and I am very curious and interested in knowing more about different cultures and history, especially European history. Furthermore, I am interested in social change based on ecologism, gender issues and municipalism focus. Therefore, I have been participating and working with associations related to these issues in the last few years.
Nowadays, after residing in my quiet town all my life, I wanted to experience life in a foreign country and meet people from other cultures. The European Solidarity Corps allows me to get involved in a multicultural atmosphere, so I have been looking for projects and for the chance to enjoy some of them. When I read about the Discover Teișani project, I knew it was perfect for me. It is an opportunity to know in depth about Romanian culture which is quite unknown for me even though it has strong cultural connections with my country of origin, as the Latin language. Of course, I am excited also about the idea to live in a rural area, surrounded by nature that I would love to discover, photograph and just enjoy. For the moment I need to be patient and cautious due to the lockdown we need in these times, but these measures will be worthwhile.
Numele meu este Gertrudis, am 28 de ani și provin dintr-un oraș mic de lângă mare în Catalonia, Spania. Am studiat Comunicare Audiovizuală și Jurnalism Investigativ, deci sunt foarte pasionată de aceste subiecte. Iubesc să fiu creativă în comunicare și sunt foarte curioasă și interesată în a cunoaște mai multe despre diferite culturi și despre istorie, mai ales istorie europneană. De asemenea, sunt interesată de schimbare socială bazată pe ecologism, pe probleme de gen și centrare pe municipalism. Așadar, am participat și am lucrat cu asociații legate de aceste probleme în ultimii ani.
În prezent, după ce am locuit în orașul meu liniștit toată viața, am vrut să experimentez viața într-o țară străină și să întâlnesc oameni din alte culturi. Corpul Europnean de Solidaritate îmi dă voie să mă implic într-o atmosferă multiculturală, deci am fost în căutare a proiectelor și a șansei de a mă bucura de unele dintre ele. Când am citit despre proiectul Discover Teișani, am știut că este perfect pentru mine. Este o oportunitate de a cunoaște în profunzime lucruri despre cultura română, care îmi este destul de necunoscută chiar dacă se află în strânsă legătură cu cultura țării mele originare, precum limbile romanice. Desigur, sunt entuziasmată de asemenea de ideea de a trăi în mediul rural, înconjurată de natura pe care mi-ar plăcea să o descopăr, fotografiez și de care pur și simplu să mă bucur. Pentru moment trebuie să am răbdare și să fiu precaută din cauza carantinei de care avem nevoie în aceste momente, dar aceste măsuri vor merita.
Hi, my name is Andrea, I’m from Italy and for this year I’m one of the volunteers for Curba de Cultură here in Romania.
During the summer I was really confused about what to do about my life, to continue my studies in another country or find something new to develop and build my experience?When I saw the project Discover of Teisani I thought: ‘’Finally something that goes in the same direction in which I want to go’’. Covid 19 was and certainly still is a particular issue that can arrest people from having any kind of personal experiences in other countries, but in that moment I felt a sensation that strongly pushed me in to the project. I think that I made the right choice. There are a lot of people that, like me, are feeling disoriented after they complete their studies, especially in sociological or anthropological fields. I think that this can be the perfect place for people that share this type of passion and objectives.
Apart from this, I’m 24 and, as I said, I recently finished my bachelor in intercultural communication in Turin, Italy. My dream is to make documentaries, write articles and monographs around the world to any kind of association that works to promote the territory, the people and the local culture.About the place I am in, I really suggest it for those who love nature and for those who want an unconventional life experience despite the standard and the comfort that city offers. Being warm is wonderful, but being warm thanks to your own fire has completely another taste.
Bună, numele meu este Andrea, sunt din Italia și pentru anul acesta sunt unul dintre voluntarii Curbei de Cultură, aici în România.
Pe timpul verii am fost foarte confuz când vine vorba de ce să fac cu viața mea, să îmi continui studiile într-o altă țară sau să găsesc ceva nou pentru a îmi dezvolta și construi experiența?Când am văzut proiectul Discover Teișani m-am gândit: ”În sfârșit ceva care merge în aceeași direcție în care îmi doresc și eu să mă duc”. Covid 19 a fost și cu siguranță încă este o problemă specifică ce poate să oprească oamenii din a avea orice fel de experiențe personale în alte țări, dar în acel moment am simțit o senzație care m-a împins puternic spre proiect. Cred că am făcut alegerea corectă. Sunt multe persoane care ca și mine se simt dezorientate după ce își termină studiile, mai ales în domeniul sociologiei sau antropologiei. Consider că acesta poate fi locul perfect pentru persoanele care împărtășesc astfel de pasiuni și obiective.
Pe lângă asta, am 24 de ani și, așa cum am menționat, mi-am terminat de curând licența în comunicare interculturală în Turin, Italia. Visul meu este să fac documentare, să scriu articole și să monografiez în jurul lumii pentru orice fel de asociație care lucrează la promovarea teritoriului, a oamenilor și a culturii locale. În ceea ce privește locul în care mă aflu, îl recomand celor care iubesc natura și celor ce își doresc o experiență de viață neconvențională în pofida standardelor și confortului pe care orașul le oferă. E minunat să ai căldură, dar să ai căldură mulțumită propriului tău foc are cu totul alt gust.
Buna! My name is Danelle Sciberras. I am 19 years old. I am from a small island in the Mediterranean sea called Malta. I am from a town called Kalkara but I live in Żabbar.
One of my passions is travelling to different countries, exploring new places, meeting new people, learning about their culture and maybe some words in their language. I also love food as you can see in my picture. I like trying out new things and learning something new along the way. I am always looking for a new adventure. I like reading and watching movies, nature, animals and mountains which are a lot here so that’s cool.
I was already volunteering with Curba de Cultura but then Covid-19 hit so I had to go back to Malta. I was really sad because I was enjoying myself here in Romania and I was learning some Romanian. But then 6 months later, I had the opportunity to come back which obviously I took.
I am looking forward to seeing you again! Pa 🙂
Bună! Numele meu e Danelle Sciberras. Am 19 ani. Vin de pe o mică insulă din Marea Mediterană numită Malta. M-am născut într-un oraș numit Kalkara, dar locuiesc în Żabbar.
Una dintre pasiunile mele este călătoritul în diferite țări, explorarea de noi locuri, întâlnitul de noi oameni, învățatul despre culturile lor și poate a câtorva cuvinte în limba lor. Iubesc de asemenea mâncarea, așa cum puteți observa în poza mea. Îmi place să încerc lucruri noi și să învăț ceva nou pe parcurs. Sunt întotdeauna în căutarea unei noi aventuri. Îmi place să citesc și să vizionez filme, natura, animalele și munți, de care sunt mulți alți ceea ce e super.
Deja voluntariat la Curba de Cultură, dar apoi Covid-19 a lovit așa că a trebuit să mă întorc în Malta. Am fost foarte tristă deoarece mă simțeam bine aici în România. Dar apoi, șase luni mai târziu, am avut oportunitatea de a mă reîntoarce, oportunitate de care bineînțeles că am profitat.
Abia aștept să ne revedem! Pa 🙂
Hi, my name is Sara Lil-Jane Pedersen. I am 19 years old, and from the northern part of Denmark. This is my first time being a part of a European Solidarity Corps project, and I am very excited. I love travelling so that I can explore new cultures and meet new people.
I have always wanted to do volunteer work in another country, and this year I planned to have a gap year, so when I got the mail from the ESC to go 10 months to Romania, I of course accepted it.
In my free time I love to listen to music, photography and exploring the nature around me. Nature has always been a part of me. Back home in Denmark I grew up on a small farm, and I have been a scout for 11 years, which have given me some experience in making activities for young people.
That’s why I’m very excited to start creating activities for the youngsters in the area and learning the language.
Can’t wait to meet all of you.
Bună, mă numesc Sara Lil-Jane Pederson. Am 19 ani și sunt din partea din nord din Danemarca. Este prima dată când particip la un proiect prin Corpul European de Solidaritate și sunt foarte entuziasmată. Îmi place foarte mult să călătoresc pentru a explora noi culturi și să întâlnesc oameni noi.
Mereu mi-am dorit sa fac voluntariat într-o altă țară decât a mea și anul acesta mi-am propus fac o pauză de la activitățile mele așa că atunci când am primit un email de la Corpul European de Solidaritate să vin în România pentru 10 luni, bineînțeles că am acceptat.
În timpul liber îmi place să ascult muzică, să fac poze și să explorez natura din jurul meu. Natura a fost mereu o parte importantă a vieții mele. Acasă, în Danemarca, am crescut la o fermă și am fost la cercetași timp de 11 ani, ceea ce mi-a oferit experiența de a face activități pentru tineri.
De aceea sunt foarte entuziasmată de a crea activități pentru tinerii și copii din zonă și să învăț limba romană.
Abia aștept să vă cunosc.
Hi! My name is Carlos and I am 22 years old. I am from Barcelona, Spain and in addition to eating “tortilla de patata” and drinking “sangria”, I have studied Social and Cultural Animation for two years and have worked as a social educator for three years. I wanted to dedicate myself to the whole world of non-formal education when I started as a volunteer in an association in my neighborhood that is dedicated to improving the quality of life in the community. At that moment I learned to see what are the strengths and weaknesses of my neighborhood and how doing activities, events and support can help to improve everything, both for our neighborhood and internationally.
Apart from working on that, I also play Korfball, a sport that is not very well known but that has many values behind that it teaches such as gender equality, non-violence in sport, equal opportunities … A way of seeing sport as an educational tool in many ways.
I consider myself a cheerful and funny person who always tries to infect other people with a pleasant and calm environment. I am very curious and I like to investigate almost everything to understand its meaning, why, its origin and much more. I also like to connect with people because I think that each person is a book with a story to tell, and reading books is a very good tool for learning about history and culture at the same time, right?
Salut! Mă numesc Carlos și am 22 de ani. Sunt din Barcelona, Spania și pe lângă că mănânc ”tortilla de patata” și beau ”sangria”, am studiat ”Animație Socială și Culturală” timp de doi ani și am lucrat ca educator social timp de trei ani. Am vrut să mă dedic lumii educației non-formale încă de când am început să fac voluntariat în cartierul în care locuiam, într-o organizație care se dedică îmbunătățirii vieții comunității. Atunci am învățat să observ care sunt plusurile și minusurile comunității mele și cum să fac activități, evenimente și să ofer sprijin în a îmbunătăți lucrurile, atât pentru cartier cât și la nivel internațional.
Pe lângă a lucra pentru asta, joc Korfball, un sport care nu este foarte cunoscut, dar care are multe beneficii pe lânga a educa despre egalitatea de gen, lipsa violenței în sport, oportunități egale… Sportul poate fi o unealtă educațională în multe feluri.
Mă consider o persoană veselă și amuzantă, care încearcă întotdeauna să molipsească alte persoane cu un ambient plăcut și calm. Sunt foarte curios și îmi place să investighez aproape totul pentru a înțelege sensul, motivul, originea și multe altele. De asemenea, îmi place să mă conectez cu oamenii fiindcă fiecare persoană este o carte cu o poveste de spus, iar citirea cărților este o metodă foarte bună de a învăța de asemenea despre istorie și cultură, nu?
Hello! I’m Rebecca, I am 18 years old and I come from Italy. I am here thanks to Curba de Cultură and – with other volunteers – we are going to promote activities to lead young people. I recently graduated from the secondary High school and next year I’m going to study Anthropology. After the end of the school I decided that I would like to take a year for me, for doing what I like: so I decided to take part to this project, to know some new people and to understand the culture of another country. I am young so I didn’t have a lot of this experiences; I have just an experience as a student abroad and then another experience as a volunteer in a community that takes care of old people. I’m interested in taking part in a lot of activities because I like working in a team, sharing our thoughts and taking decisions together.
I felt totally in love with the landscape and with nature, because its something that -living in a big city- I can’t see every day. Here the nature is something really relaxing and I really like animals, especially dogs. The goal that I would like to reach during this year is the capacity to understand better people that have other points of view, different from mines. My goal is to learn more about the local traditions and to learn Romanian, that is seems so interesting to me.
🙂 Rebecca
—
Bună! Sunt Rebecca, am 18 ani și sunt din Italia. Sunt aici datorită Curbei de Cultură și – alături de alți voluntari – vom promova activități dedicate tinerilor. De curând am absolvit liceul secundar și anul viitor voi studia antropologie. După terminarea școlii am decis să iau un an pentru mine, pentru a face ceea ce îmi place: așa că am decis să mă înscriu în acest proiect, să cunosc oameni noi și să înțeleg cultura unei alte țări. Sunt tânără, așa că nu am avut parte de multe experiențe ca aceasta. Am doar o experiență ca student în străinătate și apoi o altă experiență ca voluntar într-o comunitate care are grijă de bătrâni. Sunt interesată să iau parte la o mulțime de activități, deoarece îmi place să lucrez în echipă, să îmi împărtășesc gândurile și să iau decizii împreună cu alții.
M-am îndrăgostit total de peisaj și de natură pentru că este ceva ce-trăind într-un oraș mare- nu-l pot vedea în fiecare zi. Aici natura este ceva cu adevărat relaxant și îmi plac foarte mult animalele, în special câinii. Scopul pe care aș dori să-l ating în acest an este capacitatea de a înțelege mai bine oameni care au alte puncte de vedere, diferite de ale mele. Îmi doresc să învăț mai multe despre tradițiile locale și să învăț limba română, care mi se pare atât de interesantă.
🙂 Rebecca
Hello everyone!
My name is Juliette and I come from the North of France. I’m a new volunteer in Curba de Cultura and I’m so excited to begin activities with young people! I’m here to do an EVS for 7 months and I think that I will change my life.
I decide to come in Romania because my sending organization which is called Adice proposed me this mission in Curba de Cultura and I very enjoy the objectives of this NGO! Moreover, I wanted to discover a foreign country that I never visit before and Romania appears to me like a new country! I like travelling and meeting new people with an other culture than mine 🙂
Currently, me and the other new volunteers are in isolation by prevention for the Covid. The isolation enables me to know better the other volunteers and to learn some words in Romanian like “Buna Ziua” or “multumesc”. After it, I hope to discover Romania and its beautiful landscapes and also to begin my EVS with Curba de Cultura 🙂
Thanks you for reading my portrait!
—
Bună tuturor!
Numele meu este Juliette și vin din nordul Franței. Sunt un nou voluntar al Curbei de Cultură și sunt așa de entuziasmată să încep desfășurarea de activități cu tineri! Sunt aici să fac un CES (adică un stagiu de voluntariat în cadrul programului Corpului European de Solidaritate) pentru șapte luni și consider că acesta îmi va schimba viața. Momentan este puțin complicat, pentru că îmi este dor de casă, dar cred că este normal și sunt foarte fericită să mă aflu aici!
Am decis să vin în România pentru că organizația care m-a trimis aici, numită ”Adice”, mi-a propus această misiune în cadrul Curbei de Cultură și mi-au plăcut foarte mult obiecivele acestui ONG!
Mai mult de atât, am vrut să descopăr o țară străină pe care nu am vizitat-o niciodată înainte, iar România a părut pentru mine o țară nouă!
Îmi place să călătoresc și să cunosc oameni noi din culturi diferite de a mea 🙂
La momentul actual, eu și ceilalți voluntari ne aflăm în izolare cu scopul prevenirii virusului Covid. Izolarea îmi dă ocazia de a cunoaște mai bine ceilalți voluntari și de a învăța niște cuvinte în limba Română, precum ” Bună ziua” sau ”mulțumesc”.
După asta, sper să descopăr România și frumoasele sale peisaje, precum și să îmi încep CESul alături de Curba de Cultură 🙂
Mulțumesc că mi-ați citit portretul!
Why it is important to keep the environment and why you can read so much about this in daily news. Does not really people around the world realise the seriousness of the problem or do they just think that what they individually can do and so they try not to pay as much attention to it as they could.
Over the next few years, this topic has become increasingly popular and the consequences of its impact have been brought to the fore in more ways than before. A great many climate activists have come out and have led to many climate strikes. Climate strikes have already achieved something crucial – young people – who really can imagine a different social order have become a platform to fight for their lives. They are not taken very seriously yet, but it has been noticed, that they have the perseverance to continue as long as something finally gets better or they are taken seriously by the others people.
But what each person can do individually to keep the environment a little better off for future generations. Firstly, the small steps you can make in your daily life, namely significantly reducing the use of plastic, by using alternative options, the easiest way to avoid plastic bags, is to own one, or better yet, to make yourself a fabric shopping bag that you can always carry with you. You don’t always have to put all the vegetables and fruits in the plastic, all the while the delicate plastic bags offered in supermarkets have no use for later, you don’t always know if they will last when you get home, so why use them, only burden the environment.
There are annual cleaning days, both worldwide and nationally, but the problem of nature pollution, is still here. A lot of people think, what it can change, if they, individually protect environment and recycle trash. But the change begins with everyone’s initiative. You don’t have to think about how much it will benefit the environment if you recycle and care about the environment but the rest of the world looks like they don’t care.
Since the re-educate people mostly do not succeed, you must correctly change the behavior of an inevitable comfortably.
What if we do not want to leave the goals of sustainable development and active citizenship dependent on people’s random choices?
Moving towards re-educating a person’s environment and relationships rather than re-educating them. For example, active participation needs to be integrated as part of the “real life” organisation. We should probably move towards an environment where some things are “inevitable” for young people but only for young people, for everybody. In the field of environmental sustainability, it is clear that choices that have been made inevitably have the potential to attract people who do not think in terms of environmental sustainability themselves. Waste is also sorted by those who have multiple bins in place of one bin – convenient and inevitable.
Despite the fact that people already have a high level of environmental knowledge and they keep going on the way to be more awareness to moving towards a more sustainable environment. Only the collective awareness of all countries and strong public pressure on our policymakers and businesses will help to make the planet cleaner.
Being working in an environmental project the past 9 months and now approaching to end of it got me comparing the waste management and recycling system between Portugal and Romania.
For what the colors go it is the same blue for paper and carton, yellow Plastic/Metal, green for glass and brown for organic waste/food leftovers. In Portugal in every recycling container spot there usually a small red one for the electronic such as batteries and here I didn’t saw a lot if any of those.
By the Paris agreement majority of EU countries set a 50% mark. This basically means that half of their trash should be recycled and both Portugal and Romania are not really following this.
Romania statistics say that only 14% of all the trash made is recycled while Portugal has 39% which is better but still not the goal that they’ve set for 2020 and asked to the EU for two extra years to achieve this goal which was denied.
While my EVS we had one truck passing every Friday for the non-recyclable trash and for the recyclable trash was passing every 2 weeks. Back in Portugal as far as I remember the truck for the non-recyclable passes twice a week while the recyclable passes once per week. In this field I think it isn’t that bad since I come from an average city with way more population than the village that I was living during my EVS.
I had the opportunity to visit both a landfill in Romania and in Portugal and I can see that there’s a big difference. In Romania I visited a landfill from Valeni de Munte and It was a big difference. In here they did almost all the things by hand without help of machinery which is probably one of the causes of the different percentage in recycling rate. While In Portugal there’s a big use of heavy machinery and probably a bigger budget going into this field and having machines helping is good since they can accelerate all the process and having more recyclable trash coming and therefore recycle more.