Category Archive News

Aventură în Polonia 2.0

Partenerul nostru FRSP, din Polonia, caută doi tineri pentru un proiect de voluntariat internațional de 12 luni!

Cultural House MOK placement: https://volo.frsp.eu/en/2021/10/27/mok-empowering-regions-through-volunteering-2/  

Voluntarul/a va da o mână de ajutor la organizarea de activități, va propune și organiza activități și chiar va avea ocazia să participe în diferite activități. Prin urmare dacă:

  • ai între 18 și 30 de ani
  • îți place să înveți și ești curios
  • ești activ, lucrezi cu entuziasm și responsabilitate
  • ești sociabil și te poți organiza și singur când e cazul
  • ești creativ și dornic să îți pui ideile în practică
  • înțelegi și vorbești engleză acceptabil
  • ești dornic să înveți poloneză

Partenerii noștri îți vor asigura cazarea într-un apartament împreună cu alți voluntari, o alocație pentru masă, bani de buzunar și transport local. Pe lângă asta, primești asigurare medicală și rambursarea transportului până acolo și înapoi în limita a 275EUR.
Ce altceva mai primești?

  • cunoștințe și abilități de planificare, organizare și implementare de activități educative, culturale și de tineret
  • posibilitatea de a-ți transforma ideile în proiecte și de a avea o influență pozitivă
  • experiență de muncă în lucrul cu tinerii și organizarea de evenimente
  • traiul independent și într-o altă țară
  • posibilitatea de a învăța poloneză și de a-ți extinde cercul de prieteni.

Acum că știi cu ce se mănâncă proiectul ăsta, pune mâna și scrie-ne un email cu CV și completează formularele de pe site-ul partenerilor (din linkurile de la începutul acestui articol) și trimite-l, cât mai repede la sorin@curbadecultura.ro. Tot acolo trimiți și întrebările și nelămuririle dacă ai vreounele.


Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană prin programul Corpul European de Solidaritate

Echipa proiectului F5

În urmă cu trei săptămâni, o nouă echipă de voluntari internaționali și români s-a alăturat pentru a începe proiectul F5. Toți împreună,  înnoiesc și renovează centrul nostru de tineret din Izvoarele, după 8 ani a servit activități și evenimente pentru comunitatea rurală de aici. Puteți citi câteva cuvinte despre ei mai jos, dar dacă doriți să aflați mai multe, îi puteți întâlni în Centrul nostru Internațional de Tineret Teisani, sau în Curba de Cultura din Izvoarele.

Bună ziua, eu sunt Elia din Italia și este o plăcere să vă cunosc. Am 26 de ani și tocmai am obținut un master în biotehnologie. Mă aflu aici pentru că această pandemie m-a obosit foarte tare și vreau să fac ceva complet nou și, sper, interesant.

Buna ziua! Numele meu este Bruno, sunt din Portugalia si am 20 de ani. Am decis sa particip la acest proiect pentru a descoperi o noua cultura si un nou mod de viata. Mi-am dorit sa cunosc oameni noi si sa aflu mai multe despre altii. De asemenea am fost curios despre acest proiect pentru ca imi place sa ma ingrijesc de cladiri.

Sunt Jasmin din Germania și tocmai am absolvit liceul. Particip la proiectul Curba de Culturas pentru că este o ocazie minunată de a cunoaște o altă țară și de a face o diferență într-o comunitate locală.

Numele meu este Asia și sunt din Polonia. În această vară am vrut să fac parte din programul care influențează viețile altor oameni. Sunt foarte entuziasmată să lucrez cu alți voluntari și să cunosc comunitatea locală.

Bună, sunt Urban din Slovenia. Un poet, dansator și un om în general leneș. Am aflat despre proiect în timpul unui training asociat cu Curba și am fost inspirat de misiunea lor, așa că m-am întors să ajut cu renovările!

Numele meu  este Andrés, am decis să mă alătur proiectului F5 și să lucrez cu Curba pentru că am vrut să trăiesc experiența de voluntariat de mult timp și am găsit în sfârșit ocazia. În timpul liber sunt cântăreț, percuționist, iubitor de muzică,basist și, mai presus de toate, îmi place să călătoresc și să întâlnesc oameni noi.

Numele meu este Edgar și sunt din Barcelona. Am venit la Curba de Cultura pentru a lua o pauză de la stresul și ritmul rapid al orașului mare, pentru a învăța despre stilul de viață rural din România și despre comunitatea sa și, nu în ultimul rând, pentru a lua parte la un proiect cultural al unei comunități rurale și a fi parte din el ca voluntar.

Buna! Numele meu este Roberto. Eu sunt din Spania. Am douazeci si unu de ani. Eu sunt în Romania într-un proiect de voluntariat timp de doua luni. Eu studiez pentru a fi profesor și imi plac copii,  sa citesc si sa învăț despre tot.

Bună! Numele meu este Andrea și eu sunt din Spania. Îmi place să trăiesc aventuri și să întâlnesc oameni noi. Sunt aici pentru că trebuia să schimb ceva și să mă găsesc. Vreau să trăiesc, să zâmbesc și să învăț ceva în fiecare zi.

Bună, numele meu este Ciupercă-Mirea Valentina-Iordana . Ciupercă în engleză înseamnă mushroom . Am 20 de ani, sunt din România. Mai precis din Constanța. Eu locuiesc în Fantanele unde este cel  mai mare parc eolian din Europa. Studiez afacerile internaționale și fac, de asemenea, un modul pentru a preda. Și eu sunt o persoană emotiva , încăpățânată și timidă.

Buna, ma numesc Mihai sunt din Constanta si studiez ingineria civila, imi place sa pictez si alte lucruri creative.

Culture is a dilemma to be solved

Running and implementing a volunteering project with EU financing in an organization for young people in rural areas is not an easy job, but to do this during pandemics, it is more than one could imagine. The ”Schrodinger’s Culture(al) Dilemma” project was meant to be a special one even from before receiving financing, cuz it was submitted just few seconds before the deadline and we did not think it will succeed.

Yet, some months later we got the opportunity to start a long and complicated project with the aim of finding out what culture is for youngsters in rural areas and how can culture be brought closer to them.

In the autumn of 2019 when we started the project we had a series de candidates, but few of them actually made the final step and came to Romania to volunteer in a project with a weird name, in a village on Teleajen Valley. Out of the 6 volunteers we planned to host, we started with only 4 and hoping we could find other 2 to join later.

Two boys (Janis from Latvia and Jan from Norway) and two girls (Danelle from Malta and Ana from Spain) started with lots of energy and courage to unravel the Romanian rural reality and to discover what means culture when you live in countryside. And step by step in the same rhythm with the autumn that was passing and the winter that was coming, the four volunteers visited schools and libraries, interacted with youngsters, prepared cultural and educational activities at the Youth Centre in Izvoarele and they even helped local teachers to improve their abilities of communicating in English.

And when we thought the things were going on the right path, COVID-19 pandemics paralyzed the world and made us close everything, let volunteers return home and stay inside. Thus the SCD project that already started with less men than expected, had less and less until everyone went home. And we thought that we will never be able to restart it, to close it and fulfill the objectives beautifully set in 2018 when we hopped it will contribute to the development of the community in Izvoarele.

Hope was regained in September 2020, when 4 youngsters decided to join their forces and finish the good work started in this project. So Danelle (Malta), Sara (Denmark), Rebecca (Italy) and Carlos (Spain) restarted the engines of the project and with the help of Curba de Cultură crew they made activities, created a tiktok account for the organization, made podcasts, widegames, competitions and opened to pubic the Youth Centre in Teișani, fresh and ready to receive young locals.

Therefore, after 28 months of work, uncertainty, constant adaptation and stress we started cultural activities in the community and we tested to see if they are catchy for local youngsters, and yes they are, so many more are to come.

Thank you to all 7 volunteers involved in the project and to the local volunteers and as well to all the partners that made this project possible.


Să duci la capăt un proiect de voluntariat cu finanțare europeană într-o organizație pentru tineret în mediul rural nu e o muncă ușoară, dar să faci asta în timp de pandemie, e mai mult decât orice ți-ai putea imagina. Proiectul Schroedinger’s Culture(al) Dilemma a fost sortit să fie mai special încă dinainte de a fi finanțat. A fost depus chiar cu câteva secunde înainte de închiderea termenului limită și nu i-am dat prea mari șanse de izbândă.

Însă câteva luni mai târziu am avut ocazia să începem munca la un proiect lung și cu un parcurs complicat, un proiect care își propunea să afle ce înseamnă cultura pentru tinerii din mediul rural și mai ales cum poate și ea adusă mai aproape și mai la îndemână pentru ei.

În toamna lui 2019 când am dat startul, deși am avut mulți candidați puțini dintre ei au făcut pasul final să vină în România și să fie voluntari într-un proiect cu nume ciudat într-un sat pe Valea Teleajenului, așa că din șase voluntari cât ne-am dorit, am început doar cu 4, urmând să mai găsim încă 2 pe parcurs.

Doi băieți (Janis din Letonia și Jan din Norvegia) și două fete (Ana din Spania și Danelle din Malta) au pornit cu multă energie și curaj să înfrunte realitatea rurală românească și să descopere ce înseamnă cultură când locuiești la țară. Și încet-încet odată cu toamna care se sfârșea și cu iarna tot mai apropiată, cei 4 au vizitat școli și biblioteci și au interacționat cu tineri, au pregătit activități cultural educative la Centrul de Tineret din Izvoarele și au sprijinit chiar profesorii în dezvoltarea abilităților de comunicare în limba engleză.

Însă când credeam că lucrurile merg pe un făgaș cât de cât normal, pandemia COVID-19 a cuprins lumea și ne-a determinat să închidem, să lăsăm voluntarii să se întoarcă acasă și să stăm în case. Și astfel proiectul SCD care începuse doar cu 4 oameni în loc de 6, a rămas treptat-treptat fără nici un voluntar. Iar noi ne-am luat gândul că am mai fi putut să îl recuperăm, să îl ducem la bun sfârșit și să ne îndeplinim obiectivele frumos propuse în toamna lui 2018 când ni-l imaginam cu va ajuta la dezvoltarea comunității din Izvoarele.

Speranța a revenit din septembrie 2020, când 4 tineri au decis să își unească forțele și să ducă la bun sfârșit munca din acest proiect, astfel că Danelle (Malta), Sara (Danemarca), Rebecca (Italia) și Carlos (Spania) au repornit motoarele proiectului și cu ajutorul nostru au dat drumul la activități, au creat un cont de tiktok pentru organizație, au făcut podcasturi și au deschis centrul de tineret din Teișani, proaspăt amenajat și gata să primească tinerii localnici.

Și astfel, după 28 de luni de muncă, nesiguranță, adaptare și stres, am pus bazele unor activități culturale în comunitate și am testat să vedem dacă asemenea activități prind la tineri și da, prind, astfel că vom continua cât mai multe astfel de proiecte.

Mulțumim celor 7 voluntari implicați în proiect pentru dedicare, energie și creativitate, precum și numeroșilor voluntari locali și instituțiilor partenere.

What is (youth) hosteling?

At the moment of writing, Maria and I have been volunteering with Curba de Cultură for almost two months. During this time, we have been researching multiple subjects for our project ‘Youth Hosteling for Local Development’. One of the goals of our project will be to promote the future Teişani Youth Hostel, which is located in Olteni. The plan is to open the building for tourists later this year. The hostel will be one out of many youth hostels in the world, but the first in this area of Romania. Therefore, I would like to tell you something more about the concept of hosteling in general.

It all started in 1907, when a German teacher called Richard Schirrmann came up with the idea of creating a youth hostel. During an excursion with his class that involved camping, they were caught by a thunderstorm. Instead of having to stay outside, they were allowed to take shelter in a school building. After this experience, he decided to open his own school for all young hikers that came to the area. However, this was only possible during the summer holidays, since the building was still used as a school for the rest of the year. In order to accommodate travelers all year long, he opened the first official youth hostel of the world five years later. This was located in a castle in his German town Altena



Jugendherberge Burg Altena, Germany

Basically, a youth hostel is a supervised, inexpensive accommodation where travelers can rent a bed in a dormitory for one or more nights. People can come alone or in a group. In a hostel, all spaces are shared. This means that for example you can sleep in a dormitory with Italian travelers, brush your teeth in the bathroom next to an Indian guest, play Uno in the living room with a Spanish girl and cook your dinner in the same kitchen as a student from Poland. Because you have no private place, you will meet a lot of other travelers. They can tell you about their countries and cultures and share their experiences with you.

As you already might have noticed, the concept of hostels is different from the concept of hotels. In a hotel, guests book a full room which includes a bathroom. In hostels, guests don’t need to book a full room but can just rent a bed. This means that they don’t have the same amount of privacy that people have in hotels, since all spaces in hostels are shared. On the other hand, this gives the guests more opportunities to meet other travelers. Furthermore, in most hotels it is not allowed to bring your own food. In hostels, however, guests can bring, prepare and store their own food without any problem. And last but not least, hostels are usually cheaper than hotels.

Schirrmann originally created his concept for young people, so he called the place a ‘youth hostel’. Similar accommodations took on to that name as well. In the beginning, hostels were indeed only used by young people. This has changed over time, because nowadays travelers from all ages can stay in youth hostels. The majority of hostels welcome people from all different ages, cultures and genders. Some youth hostels have a minimum age policy for young solo travelers, but often children are welcome when their parents come with them and book a private room. 

Usually, a lot of things are possible in hostels, and staff members are usually willing to help you with all kinds of things. Most hostels have a good and close relationship with the local community and environment. For example, the hostel can have employees that grew up in the area or employees that have a lot of experience with traveling know the area well. These staff members can advise the guests on things to do and places where they can go. This way, they can also promote local producers, institutions and businesses.

The total number of Romanian hostels is not very large yet, but more hostels are opening here every year. Almost all of them are located in cities, for example in Bucharest, Cluj-Napoca, Braşov and Timişoara. However, as long as people go out and explore, outside of the cities are many things to see and do as well. Like Schirrmann himself once said: “It is impossible to squeeze the limitless world into a crowded classroom.” (or in this case, a couple of cities) “So the school must go out into the world.” And using hostels is just one way to do that…

  • RO –

În momentul scrierii acestui articol, Maria și cu mine suntem voluntari la Curba de Cultură de aproape două luni. În acest timp, am cercetat mai multe subiecte pentru proiectul nostru „Youth Hosteling for Local Development”. Unul dintre scopurile proiectului nostru va fi promovarea viitorului hostel pentru tineret din comuna Teişani, care se află în Olteni. Planul este de a deschide clădirea pentru turiști la sfârșitul acestui an. Hostelul va fi unul dintre multele hosteluri de tineret din lume, dar primul din această zonă a României. Prin urmare, aș dori să vă spun ceva mai multe despre conceptul de hosteling în general.

Totul a început în 1907, când un profesor de germană pe nume Richard Schirrmann a venit cu ideea de a crea un hostel pentru tineret. În timpul unei excursii cu clasa sa, care implica camping, au fost prinși de o furtună. În loc să fie nevoiți să rămână afară, li s-a permis să se adăpostească într-o clădire din școală. După această experiență, a decis să-și deschidă propria școală pentru toți tinerii drumeți veniți în zonă. Totuși, acest lucru a fost posibil doar în timpul vacanței de vară, deoarece clădirea a fost încă folosită ca școală pentru restul anului. Pentru a găzdui călătorii pe tot parcursul anului, cinci ani mai târziu a deschis primul hostel pentru tineret oficial din lume. Acesta a fost situat într-un castel din orașul său german Altena.

Practic, un hostel pentru tineret este o cazare supravegheată, ieftină, unde călătorii pot închiria un pat într-un cămin pentru una sau mai multe nopți. Oamenii pot veni singuri sau în grup. Într-un hostel, toate spațiile sunt comune. Aceasta înseamnă că, de exemplu, poți dormi într-un cămin cu călători italieni, poți să te speli pe dinți în baie lângă un oaspete indian, să te joci Uno în camera de zi cu un spaniol și să gătești cina în aceeași bucătărie cu un student din Polonia. Pentru că nu aveți un loc privat, veți întâlni o mulțime de alți călători. Ei vă pot spune despre țările și culturile lor și vă pot împărtăși experiențele lor.

După cum probabil ați observat deja, conceptul de hostel este diferit de conceptul de hoteluri. Într-un hotel, oaspeții rezervă o cameră completă, care include o baie. În hostel, oaspeții nu trebuie să rezerve o cameră completă, ci pot doar închiria un pat. Aceasta înseamnă că nu au aceeași confidențialitate pe care o au oamenii în hoteluri, deoarece toate spațiile din hostelului sunt comune. Pe de altă parte, acest lucru oferă oaspeților mai multe oportunități de a întâlni alți călători. În plus, în majoritatea hotelurilor nu este permis să vă aduceți propria mâncare. În hosteluri, totuși, oaspeții își pot aduce, pregăti și păstra singuri mâncarea fără nicio problemă. Și nu în ultimul rând, hostelurile sunt de obicei mai ieftine decât hotelurile.

Schirrmann și-a creat inițial conceptul pentru tineri, așa că a numit locul „youth hostel”. Unități de cazare similare au luat și acest nume. La început, hostelurile erau într-adevăr folosite doar de tineri. Acest lucru s-a schimbat de-a lungul timpului, pentru că în zilele noastre călătorii de toate vârstele pot sta în “hosteluri pentru tineret”. Majoritatea hostelurilor primesc oameni de toate vârstele, culturile și genurile diferite. Unele hosteluri pentru tineret au o politică de vârstă minimă pentru tinerii care călătoresc singuri, dar adesea copiii sunt bineveniți atunci când părinții lor vin cu ei și își rezervă o cameră privată.

De obicei, în hosteluri sunt posibile o mulțime de lucruri, iar membrii personalului sunt de obicei dispuși să te ajute cu tot felul de lucruri. Cele mai multe pensiuni au o relație bună și strânsă cu comunitatea locală și mediul. De exemplu, pensiunea poate avea angajați care au crescut în zonă sau angajați cu multă experiență în călătorii care cunosc bine zona. Acești membri ai personalului pot sfătui oaspeții despre lucruri de făcut și locurile în care pot merge. Astfel, ei pot promova și producătorii locali, instituțiile și afacerile.

Numărul total de hosteluri din România nu este încă foarte mare, dar aici se deschid în fiecare an mai multe pensiuni. Aproape toate sunt situate în orașe, de exemplu în București, Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara. Cu toate acestea, atâta timp cât oamenii ies și explorează, în afara orașelor sunt multe lucruri de văzut și de făcut. Așa cum însuși Schirrmann a spus odată: „Este imposibil să stoarceți nelimitata lume într-o sală de clasă aglomerată”. (sau în acest caz, câteva orașe) „Deci școala trebuie să iasă în lume.” Și folosirea hostelurilor este doar o modalitate de a face asta…

Turism Sustenabil

În ianuarie 2020 am decis ca pe tot parcursul anului voi căuta oportunități de a călători. Evident că nu s-a întâmplat, iar timpul petrecut în schimb citind și urmărind filme în interiorul casei m-a făcut să mă gândesc la călătoriile anterioare și la cât de mult îmi plăcea să văd locuri noi, să încerc diferite mâncăruri și să mă bucur de frumusețea arhitectonică, culturală și naturală.

În timp ce călătoria poate fi o modalitate de a câștiga noi experiențe și de a lua o pauză de la grijile de zi cu zi, această experiență este complet diferită pentru cei care locuiesc în acel loc. Turiștii pot simți că ceea ce fac departe de casă nu are efecte, trăind momentan într-o lume distinctă care există doar pentru ei în acel moment, până când își părăsesc locul de vacanță și se întorc acasă, cu viața și preocupările lor reale – o distincție care nu există pentru toți cei cărora acel loc îl reprezintă “acasă”. Locurile în care oamenii călătoresc existau înainte și continuă să existe și după vacanțe, iar ceea ce fac turiștii acolo continuă să aibă efect asupra zonei, naturii și populației acesteia.

Așadar, deși ne dorim ca vacanțele și călătoriile noastre să fie cât mai relaxante posibil, este important să vedem că nu vom avea din neatenție un efect negativ asupra locurilor pe care le vizităm – și de aceea este important să vorbim despre turism durabil.

Turismul durabil este definit de Organizația Mondială a Turismului ca „Turism care ține seama pe deplin de impacturile sale economice, sociale și de mediu actuale și viitoare, răspunzând nevoilor vizitatorilor, industriei, mediului și comunităților gazdă”.

În timp ce turismul poate avea unele efecte economice foarte pozitive și poate crea locuri de muncă, el necesită o cantitate mare de resurse, iar dezvoltarea turismului fără a se concentra pe interesele pe termen lung poate duce la un impact dăunător în mai multe domenii. Pe măsură ce numărul de turiști într-o anumită zonă crește, crește și presiunea asupra acelei zone, care are nevoie de mai multe resurse pentru a-i primi pe acești turiști – mai multe clădiri, mai multe activități. Aceasta înseamnă că, pe măsură ce mai mulți oameni călătoresc, devine mai important să ne gândim la modalități noi și mai durabile de a face asta, pentru a minimiza problemele legate de turismul tradițional.

Cei trei piloni ai turismului durabil sunt pilonul economic, pilonul de mediu și pilonul social. În loc să folosim prea multe resurse naturale și să facem activități care dăunează speciilor și habitatelor locale, putem folosi resursele în mod responsabil și conservam biodiversitatea. Putem ajuta economia locală prin sprijinirea afacerilor locale care tratează și plătesc angajații locali în mod echitabil. Și putem respecta, de asemenea, comunitățile și tradițiile locale, susținând un contact respectuos între culturi.

Turismul durabil nu este ceva ce poate fi realizat doar cu efortul turiștilor responsabili – acesta este ceva care implică întreaga industrie a turismului și necesită acțiuni economice și politice mari. Chiar și așa, dacă vom călători și ne bucurăm să petrecem timp într-un anumit loc, ar trebui să vedem totuși ce putem face pentru a ne asigura că impactul nostru în acel loc nu va lăsa mai rău decât a fost.

Câteva lucruri care pot fi făcute pentru a călători mai sustenabil:

-Evitați călătoriile cu avionul

-La destinație, folosiți mijloacele de transport în comun sau mergeți pe jos

– Cazare la o unitate de cazare certificată verde

-Cumpărați produse locale și susțineți economia locală

– Respectați diferențele culturale

– Limitați cantitatea de deșeuri pe care o produceți în timpul călătoriilor

-Cercetați și planificați înainte de a călători

Tema turismului durabil poate fi deosebit de relevantă în cazul României: până acum, România nu a fost la fel de populară ca destinațiile turistice majore și, din această cauză, nu s-a pus un accent mare pe turismul durabil. Cu toate acestea, România este o țară cu mult potențial pentru turism și devine din ce în ce mai populară ca destinație turistică. Aceasta înseamnă că este necesar să se profite de beneficiile aduse de turism fără a compromite durabilitatea. Lipsa oportunităților economice și emigrarea tinerilor lasă singure generațiile mai în vârstă în sate mici, tradiționale, riscând pierderea culturii și istoriei zonei. Turismul în aceste zone poate oferi oportunități economice, poate ajuta la dezvoltarea acestor zone și poate împărtăși cultura și natura cu alți oameni – atâta timp cât există un efort de a gândi sustenabi

··· English ···

In January of 2020 I had decided that throughout the year I was going to seek opportunities to travel. Obviously that didn’t happen, and the time that I spent instead reading and watching movies inside the house made me think about previous travels and how much I enjoyed seeing new places, trying different food, and enjoying the architectonic, cultural and natural beauty.

While traveling can be a way of gaining new experiences and taking a break from day-to-day worries, this experience is completely different for those that live in that place. Tourists can feel that there are no effects to what they do away from home, living momentarily in a distinct world that only exists for them in that moment until they leave their vacation spot and return to their home, with their real life and concerns – a distinction that doesn’t exist to everyone for whom that place is home. The places to where people travel existed before and continue existing after the holidays, and what tourists do there continues having an effect on the area and its nature and population.

So, while we want our holidays and travels to be as relaxing as possible, it is important to see that we won’t inadvertently have a negative effect in the places we visit – and that is why it’s important to talk about sustainable tourism.

Sustainable tourism is defined by the World Tourism Organization as “Tourism that takes full account of its current and future economic, social and environmental impacts, addressing the needs of visitors, the industry, the environment and host communities”.

While tourism can have some very positive economic effects and create employment, it requires a big amount of resources, and the development of tourism without a focus on long-term concerns can lead to a damaging impact in multiple areas. As the number of tourists in a certain area increases, so does the pressure on that area, which needs more resources to welcome these tourists – more buildings, more activities. This means that as more people are travelling it becomes more important to think of new, more sustainable ways of doing that, to minimize the issues with traditional tourism.

The three pillars of sustainable tourism are the economic pillar, the environmental pillar and the social pillar. Instead of using too many natural resources and doing activities that harm local species and habitats, we can use resources responsibly and conserve biodiversity. We can help the local economy by supporting local businesses that treat and pay local employees fairly. And we can also respect the local communities and traditions, supporting a respectful contact between cultures.

Sustainable tourism isn’t something that can be achieved only with the effort of responsible tourists – this is something that involves the entire tourism industry and requires big economic and political action. Even so, if we are going to travel and enjoy spending time in a certain place we should still see what we can do to make sure that our impact in that place will not leave it worse than it was.

Some things that can be done to travel more sustainably:

-Avoid air travel

-At your destination, use public transports or walk

-Stay at a green-certified accommodation

-Buy local products and support the local economy

-Respect cultural differences

-Limit the amount of waste you produce while traveling

-Research and plan before you travel

The topic of sustainable tourism can be particularly relevant in the case of Romania: so far, Romania hasn’t been as popular as the major tourist destinations, and because of this, there hasn’t been a big focus on sustainable tourism. However, Romania is a country with a lot of potential for tourism, and is becoming more popular as a tourist destination. This means that there is a need to take advantage of the benefits brought on by tourism without compromising sustainability. The lack of economic opportunities and the emigration of young people leaves older generations alone in small, traditional villages, risking the preservation of culture and history. Tourism in these areas can provide economic opportunities, help develop these areas and share nature and culture with other people – as long as there is an effort to think sustainably.

Portret de Voluntar – Maria (Portugalia)

My name is Maria Pimentel, I’m a portuguese illustrator with a bachelor in Fine Arts (in the field of Painting) and a master degree in Animation and Illustration. Because of the pandemic and the completion of my master degree back in may 2020, I spent a lot of time not doing much, which motivated me to work and look for ways to be useful.

I’m very interested in volunteering because I can simultaneously develop as a person and help other people, which is something that I consider important.

Numele meu este Maria Pimentel, sunt ilustratoare portugheză, cu o licență în Arte Plastice (în domeniul picturii) și o diplomă de master în animație și ilustrație. Din cauza pandemiei și a finalizării masterului în mai 2020, am petrecut mult timp fără a face prea multe, ceea ce m-a motivat să lucrez și să caut modalități de a fi utilă.

Sunt foarte interesat de voluntariat, deoarece mă pot dezvolta simultan ca persoană și pot ajuta alți oameni, lucru pe care îl consider important.

Portret de voluntar – Lucia (Olanda)

Hallo everyone,

It is so nice to meet you! My name is Lucia and I am 21 years old. In January I finished my Bachelor’s degree of the Dutch language, which also happens to be the official language of my home country The Netherlands (or Holland, as you might know it). Afterwards, I suddenly got 7 months of free time before starting a Master’s degree. So why not do something special with it instead of staying home?

Ever since the age of 15, I have been dreaming about living in another country for a while. Not just going there on a two weeks holiday and running from tourist attraction to tourist attraction, but actually living and studying or working there for months. My dream was to get to know a different culture from the inside out by becoming one of the inhabitants of the country and learning the language. I wanted to actually dó something instead of traveling around, which is why I signed up for the European Solidarity Corps. On their website was a message about a project of Curba de Cultura, with the goal of promoting the local Youth Hostel and local development. Since I have done a minor in Communication and Information Sciences, it seemed like a good fit.

So here I am now, isolated in a country that is completely new to me. I don’t know the language, the area, the culture, and the people. But I can’t wait to find out and learn all about it in the months to come!

Hallo tuturor!

Îmi face plăcere să vă cunosc! Numele meu este Lucia și am 21 de ani. In ianuarie am terminat facultatea de limbă olandeză, care se întâmplă să fie și limba oficială a țării (Olanda – după cum i se spune aici). După aceea, dintr-o dată m-am trezit cu 7 luni de timp liber până îmi încep masteratul. Deci, de ce să nu fac ceva special decât să stau acasă?

Încă de când aveam 15 ani, am visat sa trăiesc într-o altă țară. Nu doar să merg în vacanță acolo temporar și să dau peste tot felul de atracții turistice, ci să trăiesc, să studiez și să lucrez acolo pentru câteva luni. Am vrut să pot cunoaște o nouă cultură, devenind unul din cetățenii țării și să învăț o limbă diferită. Am vrut să fac și puține călătorii, deaceea m-am înscris la Corpul European de Solidaritate. Pe siteul lor am dat de un mesaj despre un proiect la Curba de Cultură, care avea ca scop promovarea unui Hostel de tineri și dezvoltare locală. Din moment ce am făcut cursuri în comunicare și știință informațională, părea să fie o potrivire perfectă.

Deci, aici sunt, în izolare într-o țară complet nouă mie. Nu cunosc limba, zona, cultura, nici oamenii. Însă deabia aștept sa descopăr și să învăț totul în lunile ce vor urma!

Portret de voluntar – Margot (Franța)

Hi!

I’m Margot ! I’m 24 years old and I come from Cambrai, a small town in the north of France
I love nature, animals, cultural exchange and different ways of life! I hod a master’s degree in sociology, anthropology and education sciences and I’m here to exchange as much as possible with everyone !

See you soon ! A bientôt Margot ! 😊 😊

Salut!
Sunt Margot! Am 24 de ani si vin din Cambrai, un oraș mic din nordul franței.
Iubesc natura, animalele, schimburile culturale și diferite moduri de a trai! Dețin o diploma de master in sociologie, antropologie și științe ale educației și sunt aici pentru a împărtăși din experiențele mele cu toții! 😊

Portret de voluntar – Emma (Franța)

Hello everyone !

I’m Emma from Nancy (a city in the east of France) and I arrived at Schiulesti a few days ago for my quarantine time. Can’t wait to start more with Curba and meet you! By the way, I’m 23 years old, currently on a gap year break  from my food science studies. I wanted to have other experiences, more at the human / social level, so before arriving here I had a civic service with an interfaith association whose aim is to make people from different convictions meet, I also started learning spanish 🙂 I’m into hiking, climbing and cooking as well (and eating afterwards) so it’s very likely that I’ll ask you for some recipes! So here I’m in Romania, it’s my first time in this country and I will be there for a volunteering of 2 months. I’ll get to do activities with young people at the youth center and with the tina mobile among the other activities I’ll do here.

See you soon! A bientôt!

Bună tuturor!

Sunt Emma din Nancy (un oraș din estul Franței) și am ajuns în Schiulești acum câteva zile pe timp de carantină. Deabia aștept să incep mai multe activități la Curba și să vă cunosc! Am 23 ani, momentan într-un an liber de la Facultatea de Științe Alimentare. Am vrut ca să am și alte experiențe, mai mult orientate spre social așa încat înainte să ajung aici am fost voluntară la un serviciu civic ce este o asociație interreligioasă a cărui scop este sa facă oamenii din diferite confesiuni să se întâlnească. Deasemenea vorbesc spaniolă 🙂 Îmi place de asemenea să merg în drumeții, cățărari și să gătesc (dar și să mănânc) deci este foarte posibil să vă cer rețete! Așadar, aici sunt, în România, este prima mea dată în această țară și voi fi aici pentru 2 luni. Voi avea ocazia să lucrez cu tineri la Centrul de tineret și să merg cu autorulota printre alte activități ce vor fii aici.

Ne vedem curand! A bientôt!

Portret de voluntar – Ravaka (Franţa)


Hello ! My name is Ravaka. I am 25 years old and I come from France. I love listening to music so this is what I do most of the time when I’m by myself. I am passionate about South Korea and some other countries in Asia such as Japan and Thaïland… I am curious about History and Cultures of the world in general. I like speaking and learning foreign languages. I also very much enjoy learning about the different ways of living and the customs there are in the world. This is one of the reasons I love traveling. Another reason is that I am a bit adventurous.

Being able to live and grow in an unknown environment is the main reason I decided to involve myself in a volunteering project abroad. It is a way of challenging myself which I felt I needed to do. Then I find it very motivating to be working with other young people on a project that would benefit many people. Since I have never done anything like this before, except from some volunteering work as a student, I found that a 2 months volunteering project was right for me to start my volunteering journey. Also, I heard we could go hiking and I can’t wait to do that !


I hope this experience will be positive and I feel grateful to be here in this year of 2021.

Buna ! Numele meu este Ravaka. Am 25 de ani și vin din Franța. Îmi place să ascult muzică, așa că fac asta de cele mai multe ori când sunt singur. Sunt pasionat de Coreea de Sud și de alte țări din Asia, cum ar fi Japonia și Thailanda … Sunt curios de Istoria și Culturile lumii în general. Îmi place să vorbesc și să învăț limbi străine. De asemenea, îmi place foarte mult să învăț despre diferitele moduri de viață și obiceiurile care există în lume. Acesta este unul dintre motivele pentru care îmi place să călătoresc. Un alt motiv este că sunt un pic aventuros.

A putea trăi și crește într-un mediu necunoscut este principalul motiv pentru care am decis să mă implic într-un proiect de voluntariat în străinătate. Este un mod de a mă provoca pe mine, pe care am simțit că trebuie să îl fac. Apoi mi se pare foarte motivant să lucrez cu alți tineri la un proiect care ar aduce beneficii multor oameni. Din moment ce nu am mai făcut așa ceva, cu excepția unor activități de voluntariat ca student, am constatat că un proiect de voluntariat de 2 luni mi-a fost potrivit pentru a-mi începe călătoria de voluntariat. De asemenea, am auzit că putem face drumeții și abia aștept să fac asta!


Sper că această experiență va fi pozitivă și sunt recunoscător să fiu aici în acest an din 2021.