ByEstelle
5 Decembrie: Ziua Internațională a Voluntariatului – Internațional Volunteering Day
Am adunat o serie de mărturii de la voluntarii noștri cu ocazia acestei zi de sărbătoare. Voluntariatul este important în viața noastră de zi cu zi și ne mândrim cu impactul pe care îl avem asupra tinerilor români și străini.
Citiți mai departe să aflați cum voluntariatul în contexte diferite poate schimba vieți.
Lucia din Olanda
“Decizia mea de a deveni voluntar a venit din dorința de a mă face utilă și de a contribui cu ceva la lumea din jurul meu. În loc să învăț lucruri noi și să păstrez acele cunoștințe și acele abilități pentru mine, am vrut să fac ceva cu ele și să mă fac utilă. În ultimii ani, am fost implicat în diferite proiecte și servicii de voluntariat, de exemplu babysitting, strângerea de fonduri sau prepararea unor mancaruri pentru organizații de caritate dar, și traducerea și verificarea textelor. Făcând acest lucru, am întâlnit o mulțime de oameni grozavi, m-a ajutat să câștig mai multă experiență și să-mi construiesc încrederea.
Când am văzut anunțul de la Curba de Cultură de a promova zona Teișanului într-un proiect de voluntariat, am știut că aici pot pune în practică ce am învățat la universitate pentru o cauză bună. Mă bucur atât de mult că am luat decizia de a veni în România și de a mă alătura acestui proiect, pentru că pentru mine voluntariatul nu înseamnă doar să lucrez fără să fiu plătit. înseamnă să împărtășești și să dobândești abilități, dar și să dobândești experiențe, să te faci util, să fii înconjurat de oameni cu gânduri similare și să lucrezi împreună pentru același scop. Am învățat mai multe despre lume, despre diversele medii sociale și culturale și despre diferențe și inegalități.
Acțiunile voluntare nu trebuie să fie mari sau dificile, chiar și cele mai mici acțiuni pot fi importante!”
Flavie din Franța
“Bună ziua tuturor! Numele meu este Flavie, am 19 ani și vin din Franța. Am ajuns la Curba acum o luna și stau în România pana la jumătatea lunii iulie. Îmi doresc să fac voluntariat încp de când eram la liceu. În septembrie anul acesta am început o specializare în economie. Destul de curând mi-am dat seama că nu va funcționa din multe motive. Unul dintre ele era că îmi doream să mă simt utilă și activă. De aceea am început să fac cercetări despre cum și unde aș putea face voluntariat. O prietenă de-a mea auzise printr-o prietenă de-a ei că un program european, Corpul European de Solidaritate, permitea tinerilor din țările europene să facă voluntariat în străinătate. Mi-am creat un cont, mi-am actualizat CV-ul în engleză și am început să aplic la unele proiecte. Curba de Cultura a răspuns foarte repede și m-am gândit „Asta e, chiar se întâmplă!”. M-am simțit foarte recunoscătoare că o asociație mi-a dat în sfârșit șansa de a face ceea ce îmi doream de atâta timp. De când am ajuns, am descoperit o mulțime de lucruri. Trecând de la sortarea alfabetică a cărților și punerea la loc a unei biblioteci, la crearea de etichete pe care să le pună pe borcanele cu miere un apicultor local, la crearea unei pinata pentru un eveniment. A fost, de asemenea, foarte dificil, trebuie să recunosc. Trebuie să înveți să lucrezi cu oameni noi, să trăiești cu oameni noi, în timp ce descoperi o țară cu totul diferită, cu propria sa limbă, culturi și obiceiuri. Dar consider asta un lucru foarte pozitiv, deoarece mă împinge și îmi permite să-mi lucrez abilitățile, răbdarea și să păstrez mintea deschisă. De asemenea, cred cu tărie că toate provocările cu care mă confrunt acum sunt un antrenament uimitor pentru orice se va întâmpla în continuare în viața mea. Sper să ne vedem curând! La revedere!”
Clémentine din Franța
“Mă numesc Clémentine, am 20 de ani, vin din Franța și am decis să fac voluntariat ca o pauză de la studii.
Am fost întotdeauna atrasa să ajut oamenii, să fiu utilă și să particip la un proiect semnificativ, iar voluntariatul a reunit toate aceste lucruri.
Deoarece sunt voluntară, îmi place foarte mult timpul petrecut în aceste proiecte. De fapt, învăț o mulțime de lucruri și îmi permite să-mi îmbunătățesc abilitățile, cum ar fi cum să folosesc rețelele sociale, să pregătesc activități și să lucrez în echipă.
În plus, a fi voluntar înseamnă a fi în mod constant în procesul de a te cunoaște pe tine și pe ceilalți. Într-adevăr, învăț multe de la alții, din experiențele lor, culturile și energia lor și sunt foarte recunoscătoare pentru asta.”
Andrés din Spania
“După prima mea experiență ca voluntar pe termen scurt cu Curba în F5 timp de 2 luni pentru a renova sediul Curbei a fost atât de infloritoare: am învățat mai multe lucruri când a fost vorba de reabilitarea unui spațiu în care să lucrăm și să petrecem ceva timp; În care am putut să cunosc mai mulți voluntari și să-mi fac prieteni foarte buni. Am decis să aplic pentru următorul proiect de un an, mai mult sau mai puțin, numit Tinemobilul – Fury Road. De ce? Foarte simplu, să mă bucur din nou de experiență, să țin legătura cu toți oamenii pe care i-am întâlnit și să continui să învăț și să explorez această țară frumoasă și mai ales zonele rurale prin care ne vom plimba..
Sunt cu siguranță foarte încântat să încep această nouă etapă cu ei.”
Sara din Franța
“Am început să fac voluntariat datorită liceului meu. În 2014, am participat la ziua patrimoniului local, pentru a explica istoria și a arătat rămășițele din Amfiteatrul din Arles. A fost și prima dată când am vorbit în fața unui grup mare (cam patruzeci de oameni) . Această experiență a fost utilă pentru a-mi învinge timiditatea. Am făcut și voluntariat pentru o galerie temporală din Montpellier. În timpul zilei zonelor umede, această asociație organizează în fiecare an un festival de artă despre ecologie și arta stradală. Am făcut o mulțime de activități precum controlul sălilor de artă sau, de asemenea, pregătirea mesei și am preluat comenzile clienților la o gustare. Și când am participat în al doilea an, am pregătit comunicarea digitală a artiștilor pe site. Am avut conversații cu artiștii pentru a crea un text despre ei și lucrările lor. Acele prime experiențe mi-au permis să cunosc oameni din țări noi și, de asemenea, să descopăr noi tradiții, culturi sau mod de viață, iar asta mi-a dat dorința de a călători și de a urmări acest lucru.
Așa că, după studii, m-am hotărât să călătoresc și mi-a dat timp să cunosc localnici, mulțumită programului workaway. Este una dintre cele mai bune experiențe ale mele, m-am putut descoperi în aceste câteva luni. Am învățat noi lucruri în timp ce credeam că nu sunt capabilă să fac asta (cum ar fi renovarea sau tăiatul lemnelor) sau, de asemenea, să vorbesc o altă limbă decât franceza. Nu a fost o sarcină ușoară ahah!
Deci, pentru mine, voluntariatul te ajută să te descoperi pe tine însuți!”
Roberto din Spania
“Ca voluntar, am început la 16 ani, vârsta minimă în Spania pentru a face voluntariat, așa că am fost implicat toată viața în voluntariat. Primul voluntariat pe care l-am făcut a fost la un fel de evenimente sportive pentru persoanele cu sindromul Down. Am fost acolo un an ca voluntar și a fost foarte frumos pentru că am învățat multe lucruri cu ei, organizând evenimentele și, de asemenea, cu alți voluntari. Apoi, am început să lucrez în cadrul unor proiecte de voluntariat în liceul meu, unde, ca voluntari, trebuia să organizăm activități pentru copii.
În prezent, sunt voluntar în orașul meu la o asociație care organizează activități și tabere pentru copii și care oferă și ajutor pentru familiile care au nevoie. Sunt acolo ca voluntar de 3 ani și am făcut multe lucruri, cum ar fi evenimente, tabere, campanii de colectare de alimente pentru familiile cu dificultăți economice sau organizarea unor zile pentru noi, voluntarii, pentru a cunoaște alți oameni și a învăța între noi.
În cele din urmă, am experiența mea ca voluntar internațional în România, și au fost 2 proiecte în care am cunoscut o mulțime de oameni, am învățat limbi străine, mi-am îmbunătățit engleza și de asemenea româna, am învățat despre alți oameni și am făcut lucruri cu Curba de Cultură.
Categoric, voluntariatul pentru mine face parte din viața mea, face parte din personalitatea mea și am putut să mă perfecționez datorită acestui lucru.”
We gathered a series of testimonials from our volunteers for the occasion of this celebration day. Volunteering is important in our daily life, and we are proud of the impact we have on international and Romanian youngsters.
Let’s read more and discover how volunteering in different context is a life changing.
Lucia from Netherlands
“My decision to become a volunteer came forth out of the wish to make myself useful and contribute something to the world around me. Instead of just learning new things and keeping that knowledge and those skills to myself, I wanted to do something with it and make myself useful. Over the last years I have been involved in different voluntary projects and services, for example baby-sitting, collecting money or baking food for charities, and translating and checking texts. By doing this I met a lot of great people, and it helped me gain more experience and build up my confidence. When I saw Curba’s call to promote the area of Teişani in a voluntary project, I knew that here I could put my lessons from university into practice for a good cause. I am so glad that I made the decision to come to Romania and join this project, because for me volunteering is not just working without being paid. It is sharing and gaining skills, sharing and gaining experiences, making yourself useful, being surrounded by similar-minded people and working together towards the same goal. I learned more about the world, about diverse social and cultural backgrounds and about differences and inequality. And the voluntary actions don’t have to be big or difficult, even the smallest actions can be important!”
Flavie from France
“Hello everyone !
My name is Flavie, I am 19 years old, and I come from France.
I arrived at Curba a month ago and I am staying in Romania until the middle of July. I have been wanting to do volunteering since I was in High School. In September this year I was actually starting a new degree, an economics degree. Soon enough I realized it wasn’t going to work out for so many reasons. One of them was that I was yearning to feel useful and active. That is why I started to do my research about how and where I could do some volunteering. A friend of mine had heard through a friend of hers that a European program, the European Solidarity Corps, allowed young people from European countries to volunteer abroad. I created myself an account, updated my CV in English and started to apply to some missions. Curba de Cultura answered very quickly and I thought “This is it, it’s happening!”. I felt very grateful that an association finally gave me a chance to do what I had wanted to do for so long. Since I arrived, I have discovered loads of things. Going from sorting alphabetically books and putting a library back together, to creating labels to put on honey jars for a local beekeeper, to creating a pinata for an event. It has also been very challenging I have to admit. You have to learn to work with new people, to live with new people, while at the same time discover a whole different country with its own language, cultures and habits. But I consider this a very positive thing as it is pushing me and allowing me to work on my skills, my patience and to keep an open mind. I also strongly believe that all the challenges I am facing now are an amazing training for whatever is going to happen next in my life. Hoping to see you soon! La revedere.”
Clémentine from France
“My name is Clémentine, I’m 20 years old, I come from France, and I decided to volunteer for a break in my studies. I was always attracted to helping people, being useful and participating in a meaningful project and volunteering brought all these things together.
Since I’m a volunteer, I really enjoy my time on my project. In fact, I learn a lot of things and it allows me to improve my skills like how to use social media, preparing activities and working together.
Furthermore, to be a volunteer is to be constantly in the process of getting to know yourself and others. Indeed, I learn a lot from others, from their experiences, their cultures and their energy and I’m really grateful for that.”
Andrés from Spain
“After my first experience as a short-term volunteer with Curba in F5 for 2 months to renovate Curba’s headquarters was so enriching: we learned several skills when it came to rehabilitating a space where we can work and spend some time; In which I was able to meet more volunteers and make very good friends, I decided to apply for the next project of a year, more or less, called Tinemobilul – Fury Road. Why? Very simple, to enjoy the experience again, keep in touch with all the people I met and keep learning and exploring this beautiful country and especially the rural areas where we will be moving.
I’m definitely very excited to start this new stage with them.”
Sara from France
“I started volunteering thanks to my high school. In 2014, I participated in the local heritage day, to explain the history and show the remains in the Amphitheatre of Arles. It was also my first time that I talked in front of a big group (about forty people all together ). This experience was useful to beat my shyness. I also volunteered for the ephemeral gallery at Montpellier. During the wetlands day, this association organizes an art festival on ecology and street art. I did a lot of activities like controlling the art rooms or also preparing the meal and taked the commands of clients in a snack. And when I participated in my second year, I prepared the digital communication of the artists on the website. I had good conversations with the artists for creating a text on them and their works. Those first experiences allowed me to meet people of new countries and also to discover new traditions, cultures or way of life, and that gave me the desire to travel and to pursue this.
So after my studies, I decided to travel and it gave me time to meet local people thanks to workaway . It is one of my best experiences, I could discover myself during these few months. I learnt new skills while I thought I was not able to do that ( like renovations or cutting the woods ) or also speak one other language than French, that it wasn’t an easy task ahah !
So for me, volunteering helps you discover yourself.”
Roberto from Spain
“As a volunteer, I started with 16 years, the minimum age in Spain for do volunteering, so I was all my life involved in volunteering. The first volunteering that I made was with a kind of sport events for people with Down’s Syndrome. I was there one year like a volunteer, and was so really nice because I learnt a lot of things with them, organizing the events and also with other volunteers. After, I started in some projects of volunteer in my high school, where like a volunteers we had to organize activities for kids.
Actually, I’m a volunteer in my city with an association that makes activities and camps for children and they offer also help for families that need it. I’m there like a volunteer since 3 years, and we made a lot of things, like events, camps, campaigns for take food for the families with economic difficulties or organize also some days for us, for the volunteers, for meet other people and learn between us.
Finally, I have my experience like an international volunteer in Romania, and it was 2 projects where I met a lot of people, I learn languages, improve my English and also Romanian, learn about other people and doing things with Curba de Cultura.
Definitely, the volunteering for me is part of my life, is part of my personality and I could improve myself thanks to that.”
Portret de voluntar – Flavie
Bună, mă numesc Flavie, am 19 ani si vin din Lyon, in Franta. Sunt aici pentru opt luni și jumătate pentru a lucra la programul “Youth Hosteling for Local Development”. Prin urmare, rolul meu va fi să ajut la promovarea turismului în zonă. De exemplu, întâlnirea cu producătorii locali pentru a le oferi idei care să-i ajute să ajungă la un public mai larg, explorarea (și apoi promovarea) traseelor de drumeții din jur, precum biserici, vizitând pensiuni pentru tineri din țară pentru a prezenta aceste locuri și, la o scară mai mare , uitați-vă la ce se poate face pentru a dezvolta un mod de călătorie mai bun și mai durabil.
Pe o notă mai personală, am studiat Psihologia anul trecut cu o opțiune de sănătate (cursuri medicale). Nefiind sigur că vreau să continui pe acel drum, am decis să încep studiile economice în septembrie. Din păcate, nu a decurs așa cum a fost planificat. Într-adevăr, am simțit încă din Liceu nevoia puternică de a mă simți util, de a fi activ și de a realiza activități concrete; Vreau să descopăr noi culturi, noi moduri de viață și noi oameni. De aceea m-am dus și am căutat o misiune de voluntariat. Curba de Cultura a răspuns rapid și cred că a fost șansa mea să fac ceea ce îmi doream de multă vreme. Sunt atât de recunoscător că sunt aici și că pot trăi o astfel de experiență. Sper să-mi fac partea, dedicându-mă acestui proiect, în timp ce învăț și cresc.
Hi, my name is Flavie, I am 19 years old and I come from Lyon, in France. I am here for eight and a half months to work on the “Youth Hosteling for Local Development” program. Therefore, my role will be to help promote tourism in the area. For example, meeting local producers to offer them ideas to help them reach a wider audience, exploring (and then advertising) the surrounding hiking trails as well as churches, visiting youth hostels around the country to showcase these places, and, on a larger scale, look at what can be done to develop a better and more sustainable way of travelling.
On a more personal note, I studied Psychology last year with a health option (medical courses). Not being sure I wanted to continue on that path I decided to start an economic degree in September. Unfortunately, it didn’t go as planned.
Indeed, I have felt the strong urge to feel useful, to be active and to achieve concrete activities since Highschool; I want to discover new cultures, new ways of life and new people. That’s why I went and searched for a volunteering mission. Curba de Cultura quickly responded, and I believe it was my chance to do what I had wanted to do for a long time now.
I am so grateful to be here and to be able to live that kind of experience. I hope to make my part by dedicating myself to this project while at the same time learning and growing.
Descoperirea Sloveniei prin voluntariat!
Salut tuturor,
Eu sunt Iulia, am 24 de ani şi acum două luni a început experienţa mea ca voluntar ESC în Slovenia, mai exact în Skofja Loka un orăşel înconjurat de munţi şi oameni foarte primitori. Fac parte dintr-un proiect educativ unde lucrăm cu copii cu diferite dizabilităţi, facem sport, gătim împreună, ieşim la plimbare prin pădure, facem activităţi manuale, învăţăm engleză şi ne bucurăm învăţând lucruri noi în fiecare zi.
Experienţa mea ca voluntar este mult mai diversificată, pe lângă proiectul educativ cu copii, mă bucur de timpul liber împreună cu colegii mei; mergem în excursii, în fiecare săptămână descoperim locuri noi, savurăm mâncarea tradiţională, învăţăm limba slovenă, gătim împreună, facem sport şi acum că iarna se apropie ne îngrămădim toţi în casă să bem un ceai cald şi să jucăm cărţi, şah sau să învăţăm despre cultura, limba şi ţara din care provenim fiecare dintre noi.
Slovenia e o ţară mica, cu doar 2 milioane de locuitori dar de o frumuseţe imensă. Printre excursiile pe care le-am făcut până acum aș menționa Lacul Bled, am reuşit să mergem pe la sfârşitul lui septembrie şi am fost recompensaţi cu apă destul de caldă plus un peisaj de început de toamnă impresionant de frumos. Recomand cu drag şi Piran, un orăşel situat la litoral, unde ai impresia că te afli în Italia. Pe lângă aceste excursii facem plimbări prin pădure şi ne bucurăm de aer curat şi noi prietenii.
Proiectul are o durată de 11 luni şi aştept cu nerăbdare să acumulez noi experienţe şi învăţături în lunile care urmează. Un stagiu de voluntariat nu are decât să ne schimbe în MAI BINE ca persoane deci încurajez pe orice tânar şi nu doar, să aiba curajul de a se implica fie într-un proiect local, fie în străinătate. La final tot ceea ce oferim se întoarce la noi.
Portret de Voluntar – Clementine (Franța)
Hi everyone,
My name is Clementine, I’m 20 years old and I live in the north of France, near the city of Lille. I’ve just finished my second year of my Psychology’s Bachelor and I’m here for 6 months to participate in the project “Move your Corps” which consists of creating nonformal activities for young people.
After almost 2 years of online lessons that completely demotivated me in my studies, I made the decision to stop them for 1 year to be able to live an experience abroad. So, I discovered an association in France called ADICE that offered me a service in Romania, and I said to myself “why not?” Let’s go!
I love travelling, discovering new cultures but especially meeting and sharing moments with people from other places. I love sports, taking long walks in nature, cooking, doing manual activities and I’m always looking to discover new things!
I’m very happy to be part of this project, to share moments with all the people here, to enjoy the nature that surrounds me, but specially to discover the Romanian culture!
Can’t wait to meet you!
Salut tuturor,
Numele meu este Clementine, am 20 de ani și locuiesc în nordul Franței, lângă orașul Lille. Tocmai am terminat al doilea an de licență în psihologie și sunt aici de 6 luni pentru a participa la proiectul „Move your Corps” care constă în crearea de activități nonformale pentru tineri.
După aproape 2 ani de lecții online care m-au demotivat complet în studiile mele, am luat decizia de a le opri 1 an pentru a putea trăi o experiență în străinătate. Așadar, am descoperit în Franța o asociație numită ADICE care mi-a oferit acest stagiu în România și mi-am spus „de ce nu?” Mă duc!
Îmi place să călătoresc, să descopăr alte culturi, dar mai ales să întâlnesc și să trăiesc momente cu oameni din alte locuri. Îmi place sportul, să fac plimbări lungi în natură, să gătesc, să fac activități manuale și mereu caut să descopăr lucruri noi!
Sunt foarte fericită să particip la acest proiect, să împărtășesc momente cu toți cei de aici, să mă bucur de natura care mă înconjoară, dar mai ales să descopăr cultura românească!
Abia aștept să vă cunosc!
Aventură în Polonia 2.0
Partenerul nostru FRSP, din Polonia, caută doi tineri pentru un proiect de voluntariat internațional de 12 luni!
Cultural House MOK placement: https://volo.frsp.eu/en/2021/10/27/mok-empowering-regions-through-volunteering-2/
Voluntarul/a va da o mână de ajutor la organizarea de activități, va propune și organiza activități și chiar va avea ocazia să participe în diferite activități. Prin urmare dacă:
- ai între 18 și 30 de ani
- îți place să înveți și ești curios
- ești activ, lucrezi cu entuziasm și responsabilitate
- ești sociabil și te poți organiza și singur când e cazul
- ești creativ și dornic să îți pui ideile în practică
- înțelegi și vorbești engleză acceptabil
- ești dornic să înveți poloneză
Partenerii noștri
îți vor asigura cazarea într-un apartament împreună cu alți voluntari, o
alocație pentru masă, bani de buzunar și transport local. Pe lângă asta,
primești asigurare medicală și rambursarea transportului până acolo și înapoi
în limita a 275EUR.
Ce altceva mai primești?
- cunoștințe și abilități de planificare, organizare și implementare de activități educative, culturale și de tineret
- posibilitatea de a-ți transforma ideile în proiecte și de a avea o influență pozitivă
- experiență de muncă în lucrul cu tinerii și organizarea de evenimente
- traiul independent și într-o altă țară
- posibilitatea de a învăța poloneză și de a-ți extinde cercul de prieteni.
Acum că știi cu ce se mănâncă proiectul ăsta, pune mâna și scrie-ne un email cu CV și completează formularele de pe site-ul partenerilor (din linkurile de la începutul acestui articol) și trimite-l, cât mai repede la sorin@curbadecultura.ro. Tot acolo trimiți și întrebările și nelămuririle dacă ai vreounele.
Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană prin programul Corpul European de Solidaritate
ByEstelle
Echipa proiectului F5
În urmă cu trei săptămâni, o nouă echipă de voluntari internaționali și români s-a alăturat pentru a începe proiectul F5. Toți împreună, înnoiesc și renovează centrul nostru de tineret din Izvoarele, după 8 ani a servit activități și evenimente pentru comunitatea rurală de aici. Puteți citi câteva cuvinte despre ei mai jos, dar dacă doriți să aflați mai multe, îi puteți întâlni în Centrul nostru Internațional de Tineret Teisani, sau în Curba de Cultura din Izvoarele.
Bună ziua, eu sunt Elia din Italia și este o plăcere să vă cunosc. Am 26 de ani și tocmai am obținut un master în biotehnologie. Mă aflu aici pentru că această pandemie m-a obosit foarte tare și vreau să fac ceva complet nou și, sper, interesant.
Buna ziua! Numele meu este Bruno, sunt din Portugalia si am 20 de ani. Am decis sa particip la acest proiect pentru a descoperi o noua cultura si un nou mod de viata. Mi-am dorit sa cunosc oameni noi si sa aflu mai multe despre altii. De asemenea am fost curios despre acest proiect pentru ca imi place sa ma ingrijesc de cladiri.
Sunt Jasmin din Germania și tocmai am absolvit liceul. Particip la proiectul Curba de Culturas pentru că este o ocazie minunată de a cunoaște o altă țară și de a face o diferență într-o comunitate locală.
Numele meu este Asia și sunt din Polonia. În această vară am vrut să fac parte din programul care influențează viețile altor oameni. Sunt foarte entuziasmată să lucrez cu alți voluntari și să cunosc comunitatea locală.
Bună, sunt Urban din Slovenia. Un poet, dansator și un om în general leneș. Am aflat despre proiect în timpul unui training asociat cu Curba și am fost inspirat de misiunea lor, așa că m-am întors să ajut cu renovările!
Numele meu este Andrés, am decis să mă alătur proiectului F5 și să lucrez cu Curba pentru că am vrut să trăiesc experiența de voluntariat de mult timp și am găsit în sfârșit ocazia. În timpul liber sunt cântăreț, percuționist, iubitor de muzică,basist și, mai presus de toate, îmi place să călătoresc și să întâlnesc oameni noi.
Numele meu este Edgar și sunt din Barcelona. Am venit la Curba de Cultura pentru a lua o pauză de la stresul și ritmul rapid al orașului mare, pentru a învăța despre stilul de viață rural din România și despre comunitatea sa și, nu în ultimul rând, pentru a lua parte la un proiect cultural al unei comunități rurale și a fi parte din el ca voluntar.
Buna! Numele meu este Roberto. Eu sunt din Spania. Am douazeci si unu de ani. Eu sunt în Romania într-un proiect de voluntariat timp de doua luni. Eu studiez pentru a fi profesor și imi plac copii, sa citesc si sa învăț despre tot.
Bună! Numele meu este Andrea și eu sunt din Spania. Îmi place să trăiesc aventuri și să întâlnesc oameni noi. Sunt aici pentru că trebuia să schimb ceva și să mă găsesc. Vreau să trăiesc, să zâmbesc și să învăț ceva în fiecare zi.
Bună, numele meu este Ciupercă-Mirea Valentina-Iordana . Ciupercă în engleză înseamnă mushroom . Am 20 de ani, sunt din România. Mai precis din Constanța. Eu locuiesc în Fantanele unde este cel mai mare parc eolian din Europa. Studiez afacerile internaționale și fac, de asemenea, un modul pentru a preda. Și eu sunt o persoană emotiva , încăpățânată și timidă.
Buna, ma numesc Mihai sunt din Constanta si studiez ingineria civila, imi place sa pictez si alte lucruri creative.
Culture is a dilemma to be solved
Running and implementing a volunteering project with EU financing in an organization for young people in rural areas is not an easy job, but to do this during pandemics, it is more than one could imagine. The ”Schrodinger’s Culture(al) Dilemma” project was meant to be a special one even from before receiving financing, cuz it was submitted just few seconds before the deadline and we did not think it will succeed.
Yet, some months later we got the opportunity to start a long and complicated project with the aim of finding out what culture is for youngsters in rural areas and how can culture be brought closer to them.
In the autumn of 2019 when we started the project we had a series de candidates, but few of them actually made the final step and came to Romania to volunteer in a project with a weird name, in a village on Teleajen Valley. Out of the 6 volunteers we planned to host, we started with only 4 and hoping we could find other 2 to join later.
Two boys (Janis from Latvia and Jan from Norway) and two girls (Danelle from Malta and Ana from Spain) started with lots of energy and courage to unravel the Romanian rural reality and to discover what means culture when you live in countryside. And step by step in the same rhythm with the autumn that was passing and the winter that was coming, the four volunteers visited schools and libraries, interacted with youngsters, prepared cultural and educational activities at the Youth Centre in Izvoarele and they even helped local teachers to improve their abilities of communicating in English.
And when we thought the things were going on the right path, COVID-19 pandemics paralyzed the world and made us close everything, let volunteers return home and stay inside. Thus the SCD project that already started with less men than expected, had less and less until everyone went home. And we thought that we will never be able to restart it, to close it and fulfill the objectives beautifully set in 2018 when we hopped it will contribute to the development of the community in Izvoarele.
Hope was regained in September 2020, when 4 youngsters decided to join their forces and finish the good work started in this project. So Danelle (Malta), Sara (Denmark), Rebecca (Italy) and Carlos (Spain) restarted the engines of the project and with the help of Curba de Cultură crew they made activities, created a tiktok account for the organization, made podcasts, widegames, competitions and opened to pubic the Youth Centre in Teișani, fresh and ready to receive young locals.
Therefore, after 28 months of work, uncertainty, constant adaptation and stress we started cultural activities in the community and we tested to see if they are catchy for local youngsters, and yes they are, so many more are to come.
Thank you to all 7 volunteers involved in the project and to the local volunteers and as well to all the partners that made this project possible.
Să duci la capăt un proiect de voluntariat cu finanțare europeană într-o organizație pentru tineret în mediul rural nu e o muncă ușoară, dar să faci asta în timp de pandemie, e mai mult decât orice ți-ai putea imagina. Proiectul Schroedinger’s Culture(al) Dilemma a fost sortit să fie mai special încă dinainte de a fi finanțat. A fost depus chiar cu câteva secunde înainte de închiderea termenului limită și nu i-am dat prea mari șanse de izbândă.
Însă câteva luni mai târziu am avut ocazia să începem munca la un proiect lung și cu un parcurs complicat, un proiect care își propunea să afle ce înseamnă cultura pentru tinerii din mediul rural și mai ales cum poate și ea adusă mai aproape și mai la îndemână pentru ei.
În toamna lui 2019 când am dat startul, deși am avut mulți candidați puțini dintre ei au făcut pasul final să vină în România și să fie voluntari într-un proiect cu nume ciudat într-un sat pe Valea Teleajenului, așa că din șase voluntari cât ne-am dorit, am început doar cu 4, urmând să mai găsim încă 2 pe parcurs.
Doi băieți (Janis din Letonia și Jan din Norvegia) și două fete (Ana din Spania și Danelle din Malta) au pornit cu multă energie și curaj să înfrunte realitatea rurală românească și să descopere ce înseamnă cultură când locuiești la țară. Și încet-încet odată cu toamna care se sfârșea și cu iarna tot mai apropiată, cei 4 au vizitat școli și biblioteci și au interacționat cu tineri, au pregătit activități cultural educative la Centrul de Tineret din Izvoarele și au sprijinit chiar profesorii în dezvoltarea abilităților de comunicare în limba engleză.
Însă când credeam că lucrurile merg pe un făgaș cât de cât normal, pandemia COVID-19 a cuprins lumea și ne-a determinat să închidem, să lăsăm voluntarii să se întoarcă acasă și să stăm în case. Și astfel proiectul SCD care începuse doar cu 4 oameni în loc de 6, a rămas treptat-treptat fără nici un voluntar. Iar noi ne-am luat gândul că am mai fi putut să îl recuperăm, să îl ducem la bun sfârșit și să ne îndeplinim obiectivele frumos propuse în toamna lui 2018 când ni-l imaginam cu va ajuta la dezvoltarea comunității din Izvoarele.
Speranța a revenit din septembrie 2020, când 4 tineri au decis să își unească forțele și să ducă la bun sfârșit munca din acest proiect, astfel că Danelle (Malta), Sara (Danemarca), Rebecca (Italia) și Carlos (Spania) au repornit motoarele proiectului și cu ajutorul nostru au dat drumul la activități, au creat un cont de tiktok pentru organizație, au făcut podcasturi și au deschis centrul de tineret din Teișani, proaspăt amenajat și gata să primească tinerii localnici.
Și astfel, după 28 de luni de muncă, nesiguranță, adaptare și stres, am pus bazele unor activități culturale în comunitate și am testat să vedem dacă asemenea activități prind la tineri și da, prind, astfel că vom continua cât mai multe astfel de proiecte.
Mulțumim celor 7 voluntari implicați în proiect pentru dedicare, energie și creativitate, precum și numeroșilor voluntari locali și instituțiilor partenere.
What is (youth) hosteling?
At the moment of writing, Maria and I have been volunteering with Curba de Cultură for almost two months. During this time, we have been researching multiple subjects for our project ‘Youth Hosteling for Local Development’. One of the goals of our project will be to promote the future Teişani Youth Hostel, which is located in Olteni. The plan is to open the building for tourists later this year. The hostel will be one out of many youth hostels in the world, but the first in this area of Romania. Therefore, I would like to tell you something more about the concept of hosteling in general.
It all started in 1907, when a German teacher called Richard Schirrmann came up with the idea of creating a youth hostel. During an excursion with his class that involved camping, they were caught by a thunderstorm. Instead of having to stay outside, they were allowed to take shelter in a school building. After this experience, he decided to open his own school for all young hikers that came to the area. However, this was only possible during the summer holidays, since the building was still used as a school for the rest of the year. In order to accommodate travelers all year long, he opened the first official youth hostel of the world five years later. This was located in a castle in his German town Altena
Jugendherberge Burg Altena, Germany
Basically, a youth hostel is a supervised, inexpensive accommodation where travelers can rent a bed in a dormitory for one or more nights. People can come alone or in a group. In a hostel, all spaces are shared. This means that for example you can sleep in a dormitory with Italian travelers, brush your teeth in the bathroom next to an Indian guest, play Uno in the living room with a Spanish girl and cook your dinner in the same kitchen as a student from Poland. Because you have no private place, you will meet a lot of other travelers. They can tell you about their countries and cultures and share their experiences with you.
As you already might have noticed, the concept of hostels is different from the concept of hotels. In a hotel, guests book a full room which includes a bathroom. In hostels, guests don’t need to book a full room but can just rent a bed. This means that they don’t have the same amount of privacy that people have in hotels, since all spaces in hostels are shared. On the other hand, this gives the guests more opportunities to meet other travelers. Furthermore, in most hotels it is not allowed to bring your own food. In hostels, however, guests can bring, prepare and store their own food without any problem. And last but not least, hostels are usually cheaper than hotels.
Schirrmann originally created his concept for young people, so he called the place a ‘youth hostel’. Similar accommodations took on to that name as well. In the beginning, hostels were indeed only used by young people. This has changed over time, because nowadays travelers from all ages can stay in youth hostels. The majority of hostels welcome people from all different ages, cultures and genders. Some youth hostels have a minimum age policy for young solo travelers, but often children are welcome when their parents come with them and book a private room.
Usually, a lot of things are possible in hostels, and staff members are usually willing to help you with all kinds of things. Most hostels have a good and close relationship with the local community and environment. For example, the hostel can have employees that grew up in the area or employees that have a lot of experience with traveling know the area well. These staff members can advise the guests on things to do and places where they can go. This way, they can also promote local producers, institutions and businesses.
The total number of Romanian hostels is not very large yet, but more hostels are opening here every year. Almost all of them are located in cities, for example in Bucharest, Cluj-Napoca, Braşov and Timişoara. However, as long as people go out and explore, outside of the cities are many things to see and do as well. Like Schirrmann himself once said: “It is impossible to squeeze the limitless world into a crowded classroom.” (or in this case, a couple of cities) “So the school must go out into the world.” And using hostels is just one way to do that…
- RO –
În momentul scrierii acestui articol, Maria și cu mine suntem voluntari la Curba de Cultură de aproape două luni. În acest timp, am cercetat mai multe subiecte pentru proiectul nostru „Youth Hosteling for Local Development”. Unul dintre scopurile proiectului nostru va fi promovarea viitorului hostel pentru tineret din comuna Teişani, care se află în Olteni. Planul este de a deschide clădirea pentru turiști la sfârșitul acestui an. Hostelul va fi unul dintre multele hosteluri de tineret din lume, dar primul din această zonă a României. Prin urmare, aș dori să vă spun ceva mai multe despre conceptul de hosteling în general.
Totul a început în 1907, când un profesor de germană pe nume Richard Schirrmann a venit cu ideea de a crea un hostel pentru tineret. În timpul unei excursii cu clasa sa, care implica camping, au fost prinși de o furtună. În loc să fie nevoiți să rămână afară, li s-a permis să se adăpostească într-o clădire din școală. După această experiență, a decis să-și deschidă propria școală pentru toți tinerii drumeți veniți în zonă. Totuși, acest lucru a fost posibil doar în timpul vacanței de vară, deoarece clădirea a fost încă folosită ca școală pentru restul anului. Pentru a găzdui călătorii pe tot parcursul anului, cinci ani mai târziu a deschis primul hostel pentru tineret oficial din lume. Acesta a fost situat într-un castel din orașul său german Altena.
Practic, un hostel pentru tineret este o cazare supravegheată, ieftină, unde călătorii pot închiria un pat într-un cămin pentru una sau mai multe nopți. Oamenii pot veni singuri sau în grup. Într-un hostel, toate spațiile sunt comune. Aceasta înseamnă că, de exemplu, poți dormi într-un cămin cu călători italieni, poți să te speli pe dinți în baie lângă un oaspete indian, să te joci Uno în camera de zi cu un spaniol și să gătești cina în aceeași bucătărie cu un student din Polonia. Pentru că nu aveți un loc privat, veți întâlni o mulțime de alți călători. Ei vă pot spune despre țările și culturile lor și vă pot împărtăși experiențele lor.
După cum probabil ați observat deja, conceptul de hostel este diferit de conceptul de hoteluri. Într-un hotel, oaspeții rezervă o cameră completă, care include o baie. În hostel, oaspeții nu trebuie să rezerve o cameră completă, ci pot doar închiria un pat. Aceasta înseamnă că nu au aceeași confidențialitate pe care o au oamenii în hoteluri, deoarece toate spațiile din hostelului sunt comune. Pe de altă parte, acest lucru oferă oaspeților mai multe oportunități de a întâlni alți călători. În plus, în majoritatea hotelurilor nu este permis să vă aduceți propria mâncare. În hosteluri, totuși, oaspeții își pot aduce, pregăti și păstra singuri mâncarea fără nicio problemă. Și nu în ultimul rând, hostelurile sunt de obicei mai ieftine decât hotelurile.
Schirrmann și-a creat inițial conceptul pentru tineri, așa că a numit locul „youth hostel”. Unități de cazare similare au luat și acest nume. La început, hostelurile erau într-adevăr folosite doar de tineri. Acest lucru s-a schimbat de-a lungul timpului, pentru că în zilele noastre călătorii de toate vârstele pot sta în “hosteluri pentru tineret”. Majoritatea hostelurilor primesc oameni de toate vârstele, culturile și genurile diferite. Unele hosteluri pentru tineret au o politică de vârstă minimă pentru tinerii care călătoresc singuri, dar adesea copiii sunt bineveniți atunci când părinții lor vin cu ei și își rezervă o cameră privată.
De obicei, în hosteluri sunt posibile o mulțime de lucruri, iar membrii personalului sunt de obicei dispuși să te ajute cu tot felul de lucruri. Cele mai multe pensiuni au o relație bună și strânsă cu comunitatea locală și mediul. De exemplu, pensiunea poate avea angajați care au crescut în zonă sau angajați cu multă experiență în călătorii care cunosc bine zona. Acești membri ai personalului pot sfătui oaspeții despre lucruri de făcut și locurile în care pot merge. Astfel, ei pot promova și producătorii locali, instituțiile și afacerile.
Numărul total de hosteluri din România nu este încă foarte mare, dar aici se deschid în fiecare an mai multe pensiuni. Aproape toate sunt situate în orașe, de exemplu în București, Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara. Cu toate acestea, atâta timp cât oamenii ies și explorează, în afara orașelor sunt multe lucruri de văzut și de făcut. Așa cum însuși Schirrmann a spus odată: „Este imposibil să stoarceți nelimitata lume într-o sală de clasă aglomerată”. (sau în acest caz, câteva orașe) „Deci școala trebuie să iasă în lume.” Și folosirea hostelurilor este doar o modalitate de a face asta…
Turism Sustenabil
În ianuarie 2020 am decis ca pe tot parcursul anului voi căuta oportunități de a călători. Evident că nu s-a întâmplat, iar timpul petrecut în schimb citind și urmărind filme în interiorul casei m-a făcut să mă gândesc la călătoriile anterioare și la cât de mult îmi plăcea să văd locuri noi, să încerc diferite mâncăruri și să mă bucur de frumusețea arhitectonică, culturală și naturală.
În timp ce călătoria poate fi o modalitate de a câștiga noi experiențe și de a lua o pauză de la grijile de zi cu zi, această experiență este complet diferită pentru cei care locuiesc în acel loc. Turiștii pot simți că ceea ce fac departe de casă nu are efecte, trăind momentan într-o lume distinctă care există doar pentru ei în acel moment, până când își părăsesc locul de vacanță și se întorc acasă, cu viața și preocupările lor reale – o distincție care nu există pentru toți cei cărora acel loc îl reprezintă “acasă”. Locurile în care oamenii călătoresc existau înainte și continuă să existe și după vacanțe, iar ceea ce fac turiștii acolo continuă să aibă efect asupra zonei, naturii și populației acesteia.
Așadar, deși ne dorim ca vacanțele și călătoriile noastre să fie cât mai relaxante posibil, este important să vedem că nu vom avea din neatenție un efect negativ asupra locurilor pe care le vizităm – și de aceea este important să vorbim despre turism durabil.
Turismul durabil este definit de Organizația Mondială a Turismului ca „Turism care ține seama pe deplin de impacturile sale economice, sociale și de mediu actuale și viitoare, răspunzând nevoilor vizitatorilor, industriei, mediului și comunităților gazdă”.
În timp ce turismul poate avea unele efecte economice foarte pozitive și poate crea locuri de muncă, el necesită o cantitate mare de resurse, iar dezvoltarea turismului fără a se concentra pe interesele pe termen lung poate duce la un impact dăunător în mai multe domenii. Pe măsură ce numărul de turiști într-o anumită zonă crește, crește și presiunea asupra acelei zone, care are nevoie de mai multe resurse pentru a-i primi pe acești turiști – mai multe clădiri, mai multe activități. Aceasta înseamnă că, pe măsură ce mai mulți oameni călătoresc, devine mai important să ne gândim la modalități noi și mai durabile de a face asta, pentru a minimiza problemele legate de turismul tradițional.
Cei trei piloni ai turismului durabil sunt pilonul economic, pilonul de mediu și pilonul social. În loc să folosim prea multe resurse naturale și să facem activități care dăunează speciilor și habitatelor locale, putem folosi resursele în mod responsabil și conservam biodiversitatea. Putem ajuta economia locală prin sprijinirea afacerilor locale care tratează și plătesc angajații locali în mod echitabil. Și putem respecta, de asemenea, comunitățile și tradițiile locale, susținând un contact respectuos între culturi.
Turismul durabil nu este ceva ce poate fi realizat doar cu efortul turiștilor responsabili – acesta este ceva care implică întreaga industrie a turismului și necesită acțiuni economice și politice mari. Chiar și așa, dacă vom călători și ne bucurăm să petrecem timp într-un anumit loc, ar trebui să vedem totuși ce putem face pentru a ne asigura că impactul nostru în acel loc nu va lăsa mai rău decât a fost.
Câteva lucruri care pot fi făcute pentru a călători mai sustenabil:
-Evitați călătoriile cu avionul
-La destinație, folosiți mijloacele de transport în comun sau mergeți pe jos
– Cazare la o unitate de cazare certificată verde
-Cumpărați produse locale și susțineți economia locală
– Respectați diferențele culturale
– Limitați cantitatea de deșeuri pe care o produceți în timpul călătoriilor
-Cercetați și planificați înainte de a călători
Tema turismului durabil poate fi deosebit de relevantă în cazul României: până acum, România nu a fost la fel de populară ca destinațiile turistice majore și, din această cauză, nu s-a pus un accent mare pe turismul durabil. Cu toate acestea, România este o țară cu mult potențial pentru turism și devine din ce în ce mai populară ca destinație turistică. Aceasta înseamnă că este necesar să se profite de beneficiile aduse de turism fără a compromite durabilitatea. Lipsa oportunităților economice și emigrarea tinerilor lasă singure generațiile mai în vârstă în sate mici, tradiționale, riscând pierderea culturii și istoriei zonei. Turismul în aceste zone poate oferi oportunități economice, poate ajuta la dezvoltarea acestor zone și poate împărtăși cultura și natura cu alți oameni – atâta timp cât există un efort de a gândi sustenabi
··· English ···
In January of 2020 I had decided that throughout the year I was going to seek opportunities to travel. Obviously that didn’t happen, and the time that I spent instead reading and watching movies inside the house made me think about previous travels and how much I enjoyed seeing new places, trying different food, and enjoying the architectonic, cultural and natural beauty.
While traveling can be a way of gaining new experiences and taking a break from day-to-day worries, this experience is completely different for those that live in that place. Tourists can feel that there are no effects to what they do away from home, living momentarily in a distinct world that only exists for them in that moment until they leave their vacation spot and return to their home, with their real life and concerns – a distinction that doesn’t exist to everyone for whom that place is home. The places to where people travel existed before and continue existing after the holidays, and what tourists do there continues having an effect on the area and its nature and population.
So, while we want our holidays and travels to be as relaxing as possible, it is important to see that we won’t inadvertently have a negative effect in the places we visit – and that is why it’s important to talk about sustainable tourism.
Sustainable tourism is defined by the World Tourism Organization as “Tourism that takes full account of its current and future economic, social and environmental impacts, addressing the needs of visitors, the industry, the environment and host communities”.
While tourism can have some very positive economic effects and create employment, it requires a big amount of resources, and the development of tourism without a focus on long-term concerns can lead to a damaging impact in multiple areas. As the number of tourists in a certain area increases, so does the pressure on that area, which needs more resources to welcome these tourists – more buildings, more activities. This means that as more people are travelling it becomes more important to think of new, more sustainable ways of doing that, to minimize the issues with traditional tourism.
The three pillars of sustainable tourism are the economic pillar, the environmental pillar and the social pillar. Instead of using too many natural resources and doing activities that harm local species and habitats, we can use resources responsibly and conserve biodiversity. We can help the local economy by supporting local businesses that treat and pay local employees fairly. And we can also respect the local communities and traditions, supporting a respectful contact between cultures.
Sustainable tourism isn’t something that can be achieved only with the effort of responsible tourists – this is something that involves the entire tourism industry and requires big economic and political action. Even so, if we are going to travel and enjoy spending time in a certain place we should still see what we can do to make sure that our impact in that place will not leave it worse than it was.
Some things that can be done to travel more sustainably:
-Avoid air travel
-At your destination, use public transports or walk
-Stay at a green-certified accommodation
-Buy local products and support the local economy
-Respect cultural differences
-Limit the amount of waste you produce while traveling
-Research and plan before you travel
The topic of sustainable tourism can be particularly relevant in the case of Romania: so far, Romania hasn’t been as popular as the major tourist destinations, and because of this, there hasn’t been a big focus on sustainable tourism. However, Romania is a country with a lot of potential for tourism, and is becoming more popular as a tourist destination. This means that there is a need to take advantage of the benefits brought on by tourism without compromising sustainability. The lack of economic opportunities and the emigration of young people leaves older generations alone in small, traditional villages, risking the preservation of culture and history. Tourism in these areas can provide economic opportunities, help develop these areas and share nature and culture with other people – as long as there is an effort to think sustainably.
Portret de Voluntar – Maria (Portugalia)
My name is Maria Pimentel, I’m a portuguese illustrator with a bachelor in Fine Arts (in the field of Painting) and a master degree in Animation and Illustration. Because of the pandemic and the completion of my master degree back in may 2020, I spent a lot of time not doing much, which motivated me to work and look for ways to be useful.
I’m very interested in volunteering because I can simultaneously develop as a person and help other people, which is something that I consider important.
Numele meu este Maria Pimentel, sunt ilustratoare portugheză, cu o licență în Arte Plastice (în domeniul picturii) și o diplomă de master în animație și ilustrație. Din cauza pandemiei și a finalizării masterului în mai 2020, am petrecut mult timp fără a face prea multe, ceea ce m-a motivat să lucrez și să caut modalități de a fi utilă.
Sunt foarte interesat de voluntariat, deoarece mă pot dezvolta simultan ca persoană și pot ajuta alți oameni, lucru pe care îl consider important.