News | Volunteering with Curba de Cultura

First steps with non formal education

When I arrived in Curba de Cultura I knew that because of my project I would have to go to schools to lead classes, propose activities and share knowledge with them in English and French classes; I had been told about non-formal education, we were only then in June and the school holidays had started, so I told myself “we will see later”.

And then, as the summer was over, we were very quickly back to school, and it was time for me to take my first steps in the different schools, not without apprehension! (I had never faced a class in this position before, I have already given tutoring in high schools as well as private language classes but in this way I must admit that I was not reassured…)

Fortunately we were not dropped in the “cage of wild animals” and we received in Curba de Cultura during 3 days, a very enriching, reassuring and funny training on what non-formal education is, non-formal communication, how to set it up and apply it, we received methods, advice and explanations. We put ourselves in situations and we tried each other in “almost” real conditions, (what a laugh that day, we all fell back into childhood!) We were finally ready to start this new activity as serenely as possible (thanks Kristina and Estelle for this training!!!)

Returning to the main theme of this article, non-formal education (which must be distinguished from informal education) can be defined in this way: it proposes a training and learning time designated as such, without this leading to a final validation in the form of an examination to evaluate what has been learned. This lack of a final evaluation corresponds to the state of mind in which it is carried out. It seeks to foster a spirit of initiative in the participant, who is placed on an equal footing with the learner. Autonomy, initiative, democracy, exchange: these are the key words of non-formal education, which proposes, in an open format, to learn things through mechanisms that allow the active participation of all, this can be for example through games, videos, debates, creative workshops, theatre etc.

So it was with all this new knowledge and especially with a lot of impatience that I was waiting for my first class in order to implement all this. The day D having arrived, my activity was ready and settled at the milimetre, stress and apprehension naturally appeared. Fortunately for me, Estelle was present and accompanied me in this brand new experience. Strangely enough, I immediately felt comfortable in this position, in sharing, in feeling that the students were having a good time and that I was too. I knew right away that I would like it a lot. Of course it took me a few weeks to be totally liberated and each new class was and still is a great experience to correct, improve and learn about how to implement non-formal education.

Today, 3 and a half months after my first experience, I had the opportunity to participate in about forty classes with students ranging from the first grade to the twelfth grade (from the first kindergarten class to the last high school class)

We played many games together, sang, drew, watched videos, answered quizzes, tested our memory and concentration, jumped and turned on ourselves… but we also learned many things about cultures, languages, differences, cultural shock, diversity… but above all we had a great time! And it seems to me that this is one of the essential things when you want to transmit knowledge, know-how or even interpersonal skills.

I am happy to have been able to explore and practice this form of education during my volunteer work, which has taught me and brought me a lot of knowledge as much as it has on a personal level and I am now sure that I want to continue and deepen my learning in this way.

/ Traducere in Romana in lucru/

Call for a Swedish volunteer

Curba de Cultură is looking for 1 Swedish volunteer for an EVS volunteering stage in Izvoarele, a nice and cozy Romanian village. Together with our partner Navigatorcentrum (Ostersunds Kommun), we are developing and implementing an EVS for Swedish youngsters who would like to do this service in Romania, starting from spring 2019.

The profile of the volunteer we are looking for:

motivation to live and work in rural area for several months (the total length will be decided together with the organizations)
motivation to work with youngsters and children
basic knowledge of English

The activities we propose:

promoting non-formal learning and volunteering through presentations and activities
non-formal learning activities with children in schools and with youngsters in the youth centre
organizing outdoor cinema nights
managing the library within the youth centre
organizing foreign language classes and cultural events
writing articles and blogposts
creating promotional materials for the area/ community (photos, videos etc) and taking care of the webpage of the commune
reporting and documenting activities

The support we offer:

accommodation in a traditional Romanian house
pocket money and budget for food
phone sim card and monthly credit for it
bus permits for local transport
international travel costs up to 275 EUR reimbursed in the end of the stay
Romanian language classes through OLS system
mentor support for personal development
coordinator support for implementing activities
medical insurance through Cigna Insurrance Plan
Youthpass certificate
two international trainings provided by the Romanian National Agency
internal training for nonformal education methods and communication techniques (and other training if required/ available)
smiles and hugs

Other details about the project:

Curba de Cultură focuses on teenagers and youth development. Our mission is to use non-formal education as a complementary method to the formal educational system for young people. We want to create the premises for a better development of the young people and their more suited integration within their respective communities. We want to make young people aware that they actively belong to their local and national culture.

Navigatorcentrum is an organisation for young people aged 16-25 in Östersunds municipality, organised under the Municipality Administration, development/growth area. It is a meeting place where young people can have a coffee, use a computer or have a meeting with a coach. The main tasks is to find, meet and coach young people en route into adult life, with a particular focus on those who need extra support to find their way. To clarify; unemployed youth and a special focus is kept on long-term unemployed youth, youth receiving social service, immigrant/refugee-youth, disadvantaged youth, youth not in the school-system but also youth in general thinking about their future. All young people get a personal coach that give support through programs of introduction to a working life, various motivation-actions and guidance-counselling.

Length of stage: Several months (to be decided together with Navigatorcentrum and Curba de Cultură)

Location: Izvoarele, Prahova County, Romania (the historical region of Walachia)

Sending/Coordinating organization: Navigatorcentrum

Hosting Organization: Curba de Cultură

If we caught your attention send us a CV and motivation letter at sorin@curbadecultura.ro ASAP

Also if you want to know more do not hesitate to ask using the same e-mail.

P.S. Explore this webpage to find out more about the community, the work and the volunteers we host.

Portret de voluntar – Tea (Croația)

[EN]

Hi! My name is Tea. I am from Croatia where I lived in Slakovci, a small village very similar to the Romanian villages. I am 25 years old and I studied chemistry. Some of the things I like are reading books, spending time in nature, meeting new people and animals, (I am in Romania just three days and I already made friends with two cats and two dogs!!), eating chocolate and drawing. I worked as a babysitter but I never had the opportunity to work with school aged children so I am really looking forward to that experience. I also like learning new languages so I hope by the end of my project I`ll speak at least some Romanian.

[RO]

Bună! Numele meu e Tea. Sunt din Croația, unde am locuit în Slakovci, un sat mic foarte similar cu satele din România. Am 25 de ani și am studiat chimie. O parte din lucrurile care îmi plac sunt cititul cărților, petrecutul timpului în natură, întâlnitul de noi oameni și animale (sunt în România de doar trei zile și deja m-am împrietenit cu două pisici și doi câini!!), mâncatul de ciocolată și desenatul. Am lucrat ca babysitter dar nu am avut niciodată oportunitatea să lucrez cu copii de vârstă școlară, așa că aștept cu nerăbdare această experiență. De asemenea îmi place să învăț noi limbi deci sper că până la sfârșitul proiectului meu voi vorbi măcar niște română.

Tea este în România pentru o perioadă de șase luni, din decembrie 2018 până în mai 2019, în cadrul proiectului Volunteer to Grow [2017-1-HR01-KA105-035177] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.

Căutăm un voluntar român pentru un stagiu în Suedia

Partenerul nostru Navigatorcentrum, din Östersund Suedia caută un tânăr sau o tânără pentru un proiect de voluntariat internațional ce începe cât mai curând posibil care să ajute la organizarea de activități educaționale în cele două centre de lucru.

Prin urmare, dacă ai:

între 20 și 30 de ani
îți place să înveți și ești curios
ești activ, lucrezi cu entuziasm și responsabilitate
ești sociabil și te poți organiza și singur când e cazul
ești creativ și dornic să îți pui ideile în practică
înțelegi și vorbești engleză acceptabil
ești dornic/ă să înveți suedeza

ești potrivit pentru proiectul nostru de voluntariat.

Partenerii noștri din Suedia îți vor asigura cazarea într-o casă împreună cu alți voluntari, o alocație pentru masă, bani de buzunar și transport local. Pe lângă asta, primești asigurare medicală și rambursarea transportului până acolo și înapoi, în limita a 275 euro.

Ce altceva mai primești?

cunoștințe și abilități de planificare, organizare și implementare de activități educative și sociale
posibilitatea de a-ți transforma ideile în proiecte și de a influența tinerii de acolo într-un mod pozitiv
experiență de muncă în organizarea de evenimente, managerierea de proiecte, promovare și comunicare
traiul independent și într-o altă țară
posibilitatea de a învăța suedeză și de a-ți extinde cercul de prieteni.

Dacă sună cât de cât bine ceea ce primești, uite cât de simplu este să le primești. Sarcinile și responsabilitățile tale vor fi:

să determini crearea unor legături între tineri, să facilitezi participarea la diferite activități organizate pentru tineri
să organizezi activități interne: ateliere de gătit, de lucru manual, activități sportive, discuții, activități în aer liber, seri de film și alte activități de timp liber în concordanță cu intereslee tinerilor și creativitatea ta.
să iei parte la organizarea a două mai evenimente publice cu focus pe incluziune și coeziune
și multe alte sarcini creative

Mai multe detalii despre activitățile organizației gazdă, aici.

Acum că știi cu se se mănâncă proiectul ăsta, pune mâna și scrie-ne un email cu CV și scrisoare de intenție (ambele în engleză) atașate, cât mai repede la sorin@curbadecultura.ro. Tot acolo trimiți și întrebările și nelămuririle dacă ai vreounele.

Call for German volunteer

Curba de Cultură together with Bezirksjugendwerk der AWO Hessen Sud are looking for a German volunteer for a nine months EVS in Izvoarele, a nice and cozy Romanian village.

The project aims to improve the level of integration of young people belonging to marginalized groups such as the ones facing economical issues, geographical issues, coming from ethnic, sexual or religious minorities etc.
Tasks include:
– Working with children and youths in creative workshops
– Organize international events together with the community
– Promote volunteering in the extended community of Izvoarele
– Provide a framework for peer learning among the international volunteer and local young people;
– Increase the sense of tolerance, understanding, solidarity and European Citizenship among the volunteers and the young people in the community by taking part in several different activities, talks, etc.
– Creating promotional materials for the area/ community (films, brochures etc)

What we provide?

accommodation in a traditional Romanian house (but with wi-fi :P)
pocket money and budget for food
bus permits for local transport
phone sim cards and monthly credit for it
international travel costs up to 275 EUR reimbursed
medical insurance through Cigna Insurrance Plan
Romanian language classes through OLS system
mentor support for personal development
coordinator support for implementing activities
Youthpass certificate
two international trainings provided by the Romanian National Agency
internal training for nonformal education methods and communication techniques (and other training if required/ available)
smiles and hugs

We are looking for an 18-30 years old volunteer who has:

– motivation to live and work in rural area for 10 months
– motivation to work with youngsters and children
– motivation to do international volunteering
– basic knowledge of English both in writing and speaking
– interest in learning a different European language

How to apply?

Please send us your CV and motivation letter at sorin@curbadecultura.ro ASAP as well as any other questions you might have.

P.S. Explore this webpage to find out more about the community, the work and the volunteers we host.

Tenerife – Un nou început

Nu ușor mi-a fost gândul să las totul în urmă, să mă desprind de prieteni și de job, de familie și de locuri, de amintiri și de experiențele cele mai noi trăite.

Am intrat în “lumea Erasmus” încă de la 17 ani, când am participat datorita bunei mele prietene Adelina, la primul meu youth exchange și am văzut-o ca pe o “lume” ce trebuie explorată – opt ani mai târziu, 31 de proiecte E+, sute de persoane noi și faine, întâlnite, zeci de prietenii legate și nenumărate nopți nedormite, am ajuns, culmea, tot datorită Adelinei, în Tenerife, Spania, pentru proiectul ce urma să-mi schimbe cu totul și cu totul viața.

Acomodarea, nu pot spune că a fost grea dar, de durata. Nu doar bariera lingvistică, deoarece lumea nu vorbește mai deloc engleza, eu începând să vorbesc spaniola la un nivel conversațional dupa abia două luni, dar și comportamentul acestora, catalogându-l ca pe unul straniu din punctul meu de vedere (comozi și nu foarte dornici de implicare în ceva nou), a întarziat procesul meu de “integrare în comunitate”, prin urmare, și desfășurarea activităților propuse.

O activitate recentă ce cred că îmi va rămâne întipărită în minte pentru o bună perioadă de timp este “înconjurul insulei pe bicicletă”. Fiind primii mei 167 km pe bicicletă, din care 60 km fără oprire, au reprezentat fără îndoială, una din cele mai mari provocări cu care m-am întâlnit până acum.

Din dorința de a inspira tinerii să facă sport, am început cu 5 săptămâni înainte de eveniment (experiența ne-a învățat că o perioadă mai mică de o lună este insuficientă pentru a atinge grupul țintă), să promovăm activitatea atat online cât și offline. Evenimentul a inclus și două ieșiri de pregătire, dintre care la cea de-a doua (însumand un total de 83 km) au participat 15 tineri dornici să ia parte și la evenimentul final. Din păcate pentru noi toți, atât în ziua evenimentului cât și cu o zi înainte, vremea din Tenerife a suferit o schimbare drastică (furtuni și ploi puternice), fapt ce a dus la abandon din partea a 10 tineri din cei înscriși.

Împreună cu cei 5 rămași, două mașini care să ne asiste, multe râsete, provizii și mult curaj, am început, în dimineața zilei de 20 octombrie, la ora 6:30, înconjurul insulei. Drumul a fost anevoios și, cu toate că eram determinați să mergem până la capăt, într-un final, uzi până la oase, ne-am oprit la km 167 din cei 217 km, din cauza ploii.

Evenimentul poate fi considerat un succes, indiferent de numărul participanților deoarece pozele postate și poveștile relatate au reușit să anime și mai mulți tineri urmând ca în viitorul apropiat, cel mai probabil finalul lunii noiembrie, să mai organizăm încă un eveniment de acest fel.

Șase luni mai am la dispoziție în încercarea mea de a face o schimbare în stilul de viață al tinerilor din Tenerife și am mari speranțe că, odată cu noii prieteni, cunoștiințele acumulate și cu vizibilitatea proiectului, totul va deveni din ce în ce mai ușor.

Vlad se află în Tenerife (Spania) pentru o periodă de 12 luni, din mai 2018 până în aprilie 2019 în cadrul proiectului Island Health [2017-3-ES02-KA105-010522], proiect cofinanțat din programul Erasmus+ și implementat în Spania de către Association P.O.D.

Dacă și ție ți-ar place un stagiu de voluntariat internațional cu toate cheltuielile acoperite, nu ezita să ne scrii la evs@curbadecultura.ro

Cultural shock in Romania / Șoc cultural în România

[EN] Three and a half months ago, when I arrived, Romania directly surprised me, keeps surprising me every day and will certainly surprise me the whole duration of my stay here. I am surprised in many ways, whether by the beauty of its landscapes, its people, its customs and habits. It is a country full of surprises and richness that I wish to know more about.

I will speak here of “culture shock”, of things and anecdotes that I was able to see or experience in Romania and that were for me a confrontation with otherness, which were a sign of different reality, than that of my own. Different from my own culture, my own habits.

But before that, I would like to clarify this notion, this idea of culture shock by putting things in context.

Indeed having arrived in Romania only 3 and a half months ago, I would have no pretension to describe “a Romanian culture” in all its aspects. So far I had the chance to know only Izvoarele and its surroundings, Brasov, Bucharest, Sighisoara, Vama Veche and Constanta, so I would not speak only of what I could live or see. I would also like to point out that what I am going to consider as a “culture shock” is strictly personal, the elements will be directly related to who I am: a young French man of 29 years of age who lived in Latin America for several years, to what I have experienced in my life; in other words, these cultural differences could never be the same for another person. And finally there will be no value judgment, no criticism, I would simply be in the shoes of an external observer for whom differences of any kind are a richness to understand others.

My first big surprise when I arrived, while I was still in the car being driven in the rain (having left Paris a few hours earlier under a blazing sun of about 30 degrees…) was to observe the rolling landscapes, curves and mountains, coming from a region bordering Belgium called “the flat country” this difference of landscapes jumped directly to my eyes.

In the days after my arrival there was a line of surprises about my village, between the herds of cows coming down the street every night singing their bells, the countless street dogs quietly making their lives (I have never seen a street dog in France), the fruit/vegetable sellers shouting in the street, the wooden horsecarts used daily or the zigzag moves that you have to do while driving in order to avoid holes in the road: the change of scenery was very complete for me!

In the following days I was very surprised to observe that many people hitchhiked along the roads to get around, or that cars stopped when we were waiting for the bus to offer to take us. That was the point where I decided to try the adventure myself with my first three Romanian phrases, “buna ziua, sunt voluntar, nu am bani”, and my astonishment was even greater when I realized that it was really working very well (not without some nice laughs from the drivers). From here on, I used this method to move around without hesitating (Bucharest, Vama Veche, Brasov, Sighisoara), fortunately I have always come across people who speak a little English, French or Spanish which allowed me to communicate during the trip… And it was still a surprise that in most of these conversations (saw no generality in my subject! it’s just my experience), most people came to talk without any restraint and with hatred about their racism towards the gypsy community. Me being used to people feeling ashamed to have such ideas, that they usually only express them through the ballot box, the freedom of speech that my drivers have reported is confusing to me.

I was also amazed to observe that in the cities, people respect traffic lights, patiently wait for the light to go green in order to cross. Being used to people crossing as soon as the opportunity arose in France or even in Latin America where there sometimes even is no signs, it was a sure fun to observe this.

Then gradually as I grasped another characteristic of Romanian society, which is the place of religion in people’s lives. Religion seems to me to be omnipresent, whether it is through the various religious objects that can be observed in the streets, in front of houses or through the signs of the cross that people make when they meet a church, whether they are elderly or younger, this represents a great cultural difference for me.

More recently I learned when I went with my roommate to the village bar at the end of the day on a referundum day, where the police stationed there, that it was not possible to buy and drink alcohol on election days, people explained to us that this was a law to encourage people to go to the polling station, it seemed very surprising to me and was probably my most recent”culture shock”.

I think I have shared with you the most striking situations and anecdotes for me during these first 3 months in this country, there are obviously others, but probably less significant for me.

I hope now to complete this list while I am here for the next 5 months, to continue discovering and getting to know this very special and endearing country, to confront myself more and more with what cultural differences have to offer us and to learn on a daily basis.

[RO]
Acum trei luni și jumătate când am sosit, Romania m-a surprins efectiv, continuă să mă surprindă în fiecare zi și va continua cu siguranță să mă surprindă pe toată durata șederii mele aici. Sunt surprins în multe feluri, de către frumusețea priveliștilor ei, de către oamenii ei, practicile și obiceiurile ei. Este o țară plină de surprize și bogății despre care îmi doresc să aflu mai multe.

Voi vorbi aici despre “șoc cultural”, despre lucruri și anecdote pe care am putut să le văd sau să le experimentez în România și care au fost pentru mine o confruntare cu altfelul, ceea ce a fost un semn al unei realități diferite decât cea a mea. Diferit de cultura mea, de obiceiurile mele.

Dar înainte de asta, aș vrea să clarific această noțiune, această idee de șoc cultural prin a pune lucrurile în context.

Într-adevăr având în vedere că am ajuns în România cu doar trei luni și jumătate în urmă, nu aș avea nicio pretenție să descriu “O Cultură a României” în toate aspectele ei. Până acum am avut șansa să cunosc doar Izvoarele și împrejurimile sale, Brașov, București, Sighișoara, Vama Veche și Constanța, deci aș vorbi doar de ceea ce aș fi putut să trăiesc sau văd. Aș vrea de asemenea să punctez că ceea ce eu am să consider ca fiind un “șoc cultural” e strict personal, elementele vor fi în directă relație cu cine sunt: un tânăr bărbat francez în vârstă de 29 de ani ce a trăit în America Latină pentru câțiva ani, raportat la ceea ce am experimentat în viața mea; în alte cuvinte, aceste diferențe culturale nu ar putea fi niciodată la fel pentru o altă persoană. Și nu în ultimul rând nu va fi nicio judecată de valoare, nicio critică, voi fi pur și simplu în pantofii unui observator exterior pentru care diferențele de orice fel sunt o îmbogățire care ajută să îi înțelegi.

Prima mea mare surpriză când am sosit, cât încă eram în mașină, condus prin ploaie (după ce am părăsit Paris-ul cu câteva ore în urmă sub un soare arzător de cam 30 de grade…) a fost să observ peisajele ce se derulau prin fața mea, curbele și munții; venind dintr-o regiune aflată la granița cu Belgia numită “țara plată”, această diferență de peisaje mi-a sărit în ochi imediat. În zilele de după venirea mea am avut o linie de surprize când vine vorba de satul meu; între cirezile de vaci ce vin în josul străzi în fiecare noapte cântându-și clopotele, nenumărați câini vagabonzi trăind-și viețile în liniște (Nu am văzut niciodată un câine vagabond în Franța), vânzătorii de fructe/legume strigând pe stradă, căruțele din lemn trase de cai și folosite zilnic sau mișcările în zigzag pe care trebuie să le faci când conduci pentru a evita găurile din drum: schimbarea de decor a fost foarte completă pentru mine!

În zilele ce au urmat am fost foarte surprins să observ că mulți oameni făceau autostopul de-a lungul drumurilor pentru a se deplasa, sau că mașini opreau când noi așteptăm microbuzul pentru a se oferi să ne ia. Acela a fost punctul unde am de ieșit să încerc aventura și eu cu primele mele trei fraze în română, “Bună ziua, sunt voluntar, nu am bani”, și mirarea mea a fost chiar și mai mare când am realizat că merge chiar foarte bine (nu fără niște râsete bune de la șoferi). De aici înainte, am folosit metoda asta pentru a mă deplasa prin jur fără ezitare (București, Vama Veche, Brașov, Sighișoara). Din fericire întotdeauna am dat peste oameni care vorbesc puțină engleză, franceză sau spaniolă, ceea ce mi-a dat voie să comunic de-a lungul călătoriei… Și a fost încă o surpriză că în mare parte din aceste conversații (a nu se vedea generalizare în subiectul meu! este doar experiența mea), majoritatea oamenilor au ajuns să vorbească fără nicio reținere și cu ură despre rasismul lor față de comunitatea țiganilor. Eu fiind obișnuit ca oamenilor să le fie rușine să ai e astfel de idei, așa încât de obicei le exprimă doar prin urna de votare, libertatea de exprimare pe care șoferii mei au raportat-o îmi induce confuzie.

Am fost de asemenea uimit să observ că în orașe, oamenii respectă semafoarele, așteaptă cu răbdare ca lumina să se facă verde pentru a trece. Fiind obișnuit cu oameni care trec de îndată ce oportunitatea apare în Franța sau chiar în America Latină unde uneori nici măcar nu sunt semne de circulație, a fost cu siguranță distractiv să observ asta.

Apoi gradual peste mai mult timp am mai înțeles încă o caracteristică a societății românești, care este locul religiei în viețile oamenilor. Religia îmi pare a fi omniprezentă, fie că prin variile obiecte religioase care pot fi observate pe străzi, în fațele caselor sau prin semnul crucii pe care oamenii îl fac când întâlnesc o biserică, indiferent dacă sunt în vârstă sau mai tineri, aceasta reprezintă o mare diferență culturală pentru mine.

Mai recent am învățat când am mers cu colegul meu de cameră la barul din sat la sfârșitul zilei într-o zi de referendum, unde poliția staționase, că nu era posibil să cumperi și să bei alcool în zilele de alegeri, oamenii ne-au explicat că asta esteo lege care să încurajeze oamenii să meargă la secțiile de votare; a părut foarte surprinzător pentru mine și a fost probabil cel mai recent “șoc cultural” al meu.

Cred că am împărtășit cu voi cele mai izbitoare situații și anecdote ale mele din perioada acestor prime 3 luni în această țară, mai sunt desigur și altele, dar probabil mai puțin semnificative pentru mine.

Sper acum să completez această listă în timpul în care sunt aici pentru următoarele cinci luni, să continui descoperirea și cunoașterea acestei foarte speciale țări ce te face să o îndrăgești, să mă confrunt pe mine mai mult și mai mult cu ce au diferențele culturale să ne ofere și să învăț zi de zi.

Baptiste este în România pentru o perioadă de opt luni, din iulie 2018 până în februarie 2019, în cadrul proiectului Voluntary Generation [2017-2-FR02-KA105-013326] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.

Portret de voluntar – Julie (Franța)

[EN] Hello everyone !

I am Julie and I am 22 years old. I come from France and like all stereotypes about French: I like bread, wine and cheese – but there’s more about me than that! To begin my description, I am a dynamic and joyful person. Very curious in nature, I like to discover new things and learn from others. I do horse riding since I was 7 years old, I like animals and I am happy to see many around me here in Romania 😉 Moreover I am a gamer, and that was also the topic of my final paper so I play a lot on my computer. I am interested in all kinds of culture especially during my studies in sociology and history, but I need to see and feel the culture around me, instead of sitting down to write ignorantly what my teachers tell me to. I am open to any kind of discussion without judgments because as I said earlier I love learning from others (it is just going to take me a while to get well communication because I am bad in English). Last but not least, I love to travel and I have already traveled to Turkey, Croatia, England, Amsterdam and Spain. This is my first time in Romania! I can’t wait to meet you all to share a part of me and make a new friends!

See you !

[RO] Bună tuturor!

Eu sunt Julie și am 22 de ani. Vin din Franța și, precum spun stereotipurile despre francezi, îmi plac pâinea, vinul și brânza – dar eu sunt mai mult decât atât!

Ca introducere, sunt o persoană dinamică și veselă. Foarte curioasă din natură, îmi place să descopăr lucruri noi și să învăț de la ceilalți. Fac echitație de când aveam 7 ani, îmi plac animalele și sunt fericită să văd multe în jurul meu aici în România 😉 În plus sunt gamer, mi-am făcut de asemenea lucrarea de licență pe tema asta și mă joc mult pe computer. Sunt interesată de tot felul de tipuri de cultură în special în timpul studiilor mele de sociologie și istorie, dar am nevoie să văd și să simt cultura din jurul meu, în loc de a sta jos să scriu în mod ignorant ce îmi dictează profesorii. Sunt deschisă la orice fel de discuție fără judecăți de valoare pentru că, precum am spus mai devreme ador să învăț de la ceilalți (numai că îmi va lua o vreme să reușesc o comunicare bună pentru că nu sunt tocmai pricepută la engleză. Nu în ultimul rând, iubesc călătoriile și deja am fost în Turcia, Croația, Anglia, Amsterdam și Spania. Asta este prima mea dată în România! Abia aștept să vă cunosc pe toți pentru a împărtăși o parte din mine și a-mi face noi prieteni!

Ne vedem!

Julie este în România pentru o perioadă de opt luni, din noiembrie 2018 până în iulie 2019, în cadrul proiectului Voluntary Generation [2017-2-FR02-KA105-013326] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.

Science of composting in simple terms – Compostul pe înțelesul tuturor

Composting

Have you ever heard about composting? No… well let me tell you what it is.
In the simplest terms it’s a cycle of life. Organic matters are naturally decomposed in a process called composting. This process recycles various organic materials or waste products and produces a soil conditioner (the compost).

Simpler? A tree or a vegetable, maybe a fruit will grow, fall on the ground and most likely by next year same time will turn into dirt – and not just simple dirt, it will be highly nutritious dirt, extremely good for plants to grow. So living things (plants and such) are with time becoming hummus (a really good dirt for plants), and if you gather it pile in order to get hummus, you can call it composting.

Now to business. Composting is highly recommended in agriculture. Some say that animals are the best fertiliser producers, but they are wrong: it is indeed good, but it contains a lot of acid so you need wait a few weeks or even months before using it as a compost. And not even mentioning the smell. So, a better, less smelly way to compost is to start a compost pile. It is easy and if done RIGHT it will not smell at all! Also on the benefits side: in some cases it takes only 2 weeks before getting good and usable compost (awesome right?).

What do you need for it?

Not much: you need space (depending how big is the compost pile).
Also you need food leftovers, as these will be the things you want to get rid of and turning it in green stuff, known as a nutrition for compost.

Another thing you need is referred to as brown stuff, that means old wood or paper, leaves that have turned to brown or old grass that is already brown. Brown stuff is a building block for composting.

Lastly it needs some air and water. These are quite important things for compost. Since composting is a chemical reaction between brown and green stuff, if it does not get enough of air it will create a lot of gas (and yes it smells). Also with reaction like this compost piles can become hot and I mean REALLY hot. (Ever heard a compliment “wow you are hotter than a compost pile”? ) There are cases where dry compost piles have thought on fire, since in summer, a good compost pile has steady degrees of 60 C, and if it is not touched in long time it can grow to about 80 degrees C easily.

Not to scare you, but no – the facts are not from some sort of science fiction movie, they are real.

OK, lets start with a compost pile.

step 1: find a place in the shade on the middle of the day. In my home I have 1m diameter of fence circle, on the shade of a apple tree.

step 2: start a kind of sandwich with brown stuff and green stuff. A compost pile is composed from 80% of brown stuff and 20%green stuff. Just imagine a sandwich from this and try to build one … you but a bit of brown stuff and add 1/4th of green stuff, on top of that again brown stuff, added 1/4 green stuff and so on. Some tips would be also try to always end with brown stuff so it would not attract animals or flies (also it will prevent it from smelling)

Taking care of a compost pile

General rule is – if it smells you messed it up. That means it might not have enough of air, or too much of green stuff, meaning not enough of brown stuff to decompose that smelly green stuff. Maybe your compost pile is black? That means its overheating and you need to stir it. Yes its best to stir your compost pile once a week so it would not over heat and maybe to take that precious nutrition rich dirt that your plants grave for so so so so much.

Urban compost

But wait! What if you live in a city and want to compost at home? There is an soulution. All you need is a bucket, green stuff (some food leftovers), a bit of brown stuff (a old news paper will do), some water and some WORMS. But not any worms: you need a handful of worms from special species and you problem is solved (for example red wigglers are most popular). These compost worms are awesome, they speed up composting remarkably and as result you can collect worm juice. All that these guys are doing is eating, reproducing and leaving behind their poo, so juice is actually their pee, one of the most powerful organic fertilisers. You have to mix it with water though, 10:1 for not killing the plant itself, as it it very concentrated.

So, when composting in the city all you need to do is to water the little guys, feed them every once in a while, have a bit of time to time gather the compost and juice, and ooh – make sure that they will not get direct sunlight as this is what kills them.

Yes and no in a compost pile

YES

organic materials like leaves, grass, and food scraps (not oily!)
newspapers (most inks used in newspapers are not toxic)
tree bark
all fruits and vegetables (including citruses)
vegetable and fruit peels and ends
coffee grounds and filters
tea bags (even those with high tannin levels)
grains such as bread, cracker and cereal (including moldy and stale)
eggshells (rinsed)
leaves and grass clippings (not sprayed with pesticides)
paper towels (which has not been used with cleaners or chemicals)

meat and bones
non organic waste as plastic
oily materials

Compost

Ai auzit de compost? Nu… atunci dă-mi voie să îți spun ce este.

Pe scurt, este ciclul vieții. Materiile organice se descompun natural într-un proces numit compostare. Procesul reciclează variate materii organice sau resturi de produse și face un îngrășământ pentru sol (compost).

Mai simplu? Un copac ori o legumă, ori chiar un fruct va crește, va cădea pe pământ și până la anul va fi transformat în sol – și nu simplu sol, ci un sol cu proprietăți nutritive, extrem de bun pentru creșterea plantelor. Prin urmare ființele vii (plante și altele) se transformă în timp în humus (o materie foarte bună pentru plante), iar când aduni o astfel de grămadă de humus poți să o numești compost.

Compostul este foarte recomandat în agricultură. Unii zic că animalele sunt cei mai buni fertilizatori, dar se înșeală: sunt buni întradevăr, dar conțin mult acid, deci trebuie să aștepți câteva săptămâni sau chiar luni pentru a le folosi resturile ca și compost. Și să nu mai vorbim de miros. Un mod bun, mai puțin mirositor de a face compost este să faci o grămadă de compost. E ușor și dacă e făcut CORECT nu va mirosi deloc! Printre beneficii: în unele cazuri durează doar 2 săptămâni pentru a avea compost bun de folosit (minunat, nu?).

De ce ai nevoie?

Nu foarte multe: spațiu (depinde cât de mare e grămada de compost). Și mai ai nevoie de resturi alimentare, că astea sunt cele de care vrei să scapi, sunt chestiile verzi pe care le transformi în resurse pentru compost. Și mai ai nevoie de chestii maro, lemn vechi sau hârtie, frunze sau iarbă maro deja. Acestea sunt baza compostului.

Și în cele din urmă ai nevoie de aer și apă. Și astea sunt destul de importante pentru compost. Din moment ce compostarea este o reacție chimică între materiile maro și cele verzi. Dacă nu are suficient aer se vor crea gaze (și va mirosi). Totodată în reacțiile dintr-o grămadă de compost poate deveni foarte fierbinte. (Ai auzit vreodată de complimentul “ești mai fierbinte decât o grămadă de compost”?). Au fost cazuri în care grămezi uscate de compost au luat foc, căci pe timp de vară, o grămadă de compost are o temperatură constantă de 60 grade C și dacă nu este atinsă o perioadă poate ajunge la 80, cu ușurință.

Nu intenționez să te sperii, dar astea sunt fapte reale și nu filme science fiction.

OK, să facem o grămadă de compost.

Pasul 1: găsește un loc care e la umbră în miezul zilei. Acasă am un spațiu de 1 metru diametru îngrădit cu un gard, sub un măr.

Pasul 2: fă un sandviș cu materii maro și verzi. O grămadă de compost are 80% materii maro și 20% materii verzi. Imaginează-ți un sandviș din astea și fă unul. Deci materii maro și 1/4 materii verzi și apoi din nou maro și din nou versi. Un sfat, încheie cu materii maro, ca să nu atragi animale sau muște și pentru a nu mirosi.

Îngrijirea unei grămezi de compost

Regulă generală – dacă miroase ceva a mers prost. Adică ori nu a avut suficient aer, ori prea multe materii verzi și prea puține maro în care să se descompună. Poate grămada ta de compost e neagră? Asta înseamnă că s-a supraîncălzit și trebuie să o amesteci. Da, e bine să amesteci grămada de compost o dată pe săptămână, pentru a nu se încăzi prea tare și a distruge elementele nutriționale de care plantele tale au nevoie.

Compost urban

Dar stai! Dacă locuiești într-un oraș și vrei să faci compost? Există o soluție. Tot ce ai nevoie este o găleată, materii verzi (resturi alimentare), ceva materii maro (ziare vechi) niște apă și ceva viermi: ai nevoie de o mână de viermi dintr-o specie specială și problema ta este rezolvată (râmele sunt cele mai populare). Acești viermi pentru compost sunt minunați, ei grăbind procesul de compostare și ca rezultat poți aduna și un fel de suc. Tot ce fac vermii ăștia este să mănânce, să se reproducă și să lase în urma lor fecale și urină, urina fiind unul dintre cele mai puternice fertilizatoare. Totuși trebuie să o amesteci cu apă în proporție de 10:1, dacă nu vrei să distrugi plantele.

Deci, când faci compost în oraș nu trebuie decât să le dai apă acestori viermi și să îi hrănești din când în când, apoi să aduni compostul și sucul și să te asiguri că nu ajung în lumina directă a soarelui, căci îi va ucide.

Ce să pui și să nu pui în grămada de compost

materii organice precum frunze, iarbă și coji de fructe (care nu sunt uleioase)
ziare (majoritatea cernelurilor nu sunt toxice)
scoarță de copac
fructe și legume (incluzând citrice)
coji și cotoare de fructe și legume
zaț de cafea și filtre
pliculețe de ceai (chiar și cele cu conținut ridicat de tanin)
produse de panificație, pâine, biscuiți, cereale (inclusiv cele mucegăite și învechite
coji de ouă (clătite)
resturi de iarbă și frunze (care nu au fost ierbicidate)
prosoape de hârtie (care nu au fost folosite împreună cu chimicale)

caren și oase
resturi non-organice (plastic de exemplu)
materii uleioase

Raimo este în România pentru o perioadă de șapte luni, din mai 2018 până în noiembrie 2018, în cadrul proiectului Building Youth supportive Communities – Environment [2017-2-RO01-KA105-037748] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.

A little story about paper – O mică poveste despre hârtie

/EN/

Howdy!

Coming from Germany, I am very used to recycling, especially when it comes to paper. Germans recycle about 80% of all their paper, meanwhile the recycling of paper is nearly non-existent in Romania.

But why go though all the work of carefully selecting the paper and recycling it to new paper? Unlike plastic or metal products, paper is made out of wood which can easily be regrown.

One big reason would be in order to save water. The production of 40g new paper needs 2,8 L of water, compared to 0,2 L for recycling paper. It also becomes a lot more polluted in the process of producing new paper, than in the one for recycled paper. If you are interested in finding out why saving water is so important for the environment, read Robert’s article about water, coming up in the next days.

Another point is, that the chemicals used in order to make paper out of wood are often very toxic and bad for the environment, unlike the ones used for the recycling process. This is especially true for the bleaching of newly made paper, which is either not done with recycling paper or done with non-toxic chemicals.

The recycling process for paper also needs 1/3 of the energy of producing newly made paper.

It also needs wood. While trees can be regrown, it takes years for them to do so and if we use up to much wood to regrow, the amount of forests in a country decrease and decrease, as is currently the case in Romania.

If you want to help the environment, try to sort paper and put it into the blue recycling bin, buy recycling paper instead of normal one and use both sides of paper.

And here is a little guide for recycling paper yourself:

Put small pieces of paper [tear them apart by hand] into a bucket of water and leave it alone for three days
Nail a fly screen onto a wooden frame (about the size of a piece of paper)
Blend the water-paper-mix with a blender. If the mass is to solid, add warm water.
Put the paper-mix into a big container, add water (About a quater of the paper mass). Take the frame from step 2 and pull it slowly though the water, till their is a small layer of paper on it.z
Tear the layer slowly from the frame and leave it to dry

/RO/

Servus!

Venind din Germania sunt obișnuită să reciclez, mai ales hârtie. Nemții reciclează în jur de 80% din hârtie, în timp ce reciclarea hârtiei în România e aproape inexistentă.

Dar de ce să trecem prin acest proces de selectare a hârtiei și reciclare? Spre deosebire de plastic și metal, hârtia e făcută din lemn, care poate fi înlocuit prin plantare.

Un motiv important pentru a recicla este pentru a economisi apă. Pentru a produce 40gr de hârtie nouă e nevoie de 2.8L apă, în timp ce pentru aceeași cantitate prin reciclare e nevoie de 0.2L. De asemenea apa devine mai poluată la finalul acestui proces, decât cea folosită la reciclare. Dacă vreți să aflați mai multe despre importanța apei pentru mediu, citiți articolul lui Robert (urmează în următoarele zile, fiți pe faza).

Un alt motiv ar fi chimicalele folosite pentru a crea hârtie, care sunt adesea toxice și nocive pentru mediu, spre deoasebire de cele pentru reciclare. Asta mai ales din cauza înălbitorilor folosiți pentru hârtie, care nu sunt folosiți la hârtia reciclată, ori sunt folosiți unii non-toxici.

În plus, procesul de reciclare a hârtiei are nevoie de doar o treime din energia folosită pentru hârtia nouă. Apoi mai are nevoie de lemn. Chiar dacă pădurile pot refăcute, durează ani de zile pentru acest lucru, iar dacă folosim pădurile prea mult, zonele împădurite scad vizibil, cum e cazul României.

Dacă vrei să ajuți mediul, încearcă să sortezi hârtia și pune-o în containerul albastru, cumpără hârtie reciclată în loc de cea obișnuită și mai ales folosește ambele părți ale hârtiei.

Aici aveți un mic ghid de reciclare a hârtiei:

Pune bucățele de hârtie (rupte cu mâna) într-o găleată cu apă și lasă-le trei zile.
Prinde o pânză de țânțari pe o ramă de lemn (de mărimea hârtiei pe care vei să o produci)
Amestecă compoziția de hârtie cu apă cu un blender. Dacă e prea tare, mai pune puțină apă caldă.
Transferă amestecul într-un vas mai mare și mai pune apă (un sfert din cantitatea de hârtie). Ia rama de la punctul 2 și trece-o ușor prin apă, până ai un mic strat de hârtie pe ea.
Desfă stratul ușor de pe ramă și lasă-l să se usuce.

Milena este în România pentru o perioadă de cinci luni, din iulie 2018 până în noiembrie 2018, în cadrul proiectului Building Youth supportive Communities – Environment [2017-2-RO01-KA105-037748] proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.

Category Archive News