Crafting Generations – a volunteering story
The opportunity to participate in a long-term volunteering project was extraordinary news last November, 2022. The title of the project being “Crafting Generations”, it awakened in me the desire to polish the skills already present in the “File of my life” and the burning desire to acquire new ones. These being considered, I started the biggest adventure I ever dreamed of , which would be unforgettable and especially one that would change my life from all points of view. So, I invite you to sit comfortably, fill your cup with coffee or tea or your favourite drink and enjoy the story of my transformation from a man who didn´t know what to do with his life to a completely new human being.
Are you ready? Let’s dive in!
All my life I’ve been looking for a way to escape from the boring everyday routine that most people choose because it’s simple and comfortable. Finding myself at an impasse of ideas, after years of searching and trying to find a meaning in my existence in this world, I exploded with happiness, being in tears of joy, when I was accepted for a long-term volunteering project in a place that I felt in love with from the first day, Greenville.
What is Greenville and where is located?
Greenville is a wonderful place on this planet Earth, located in Vrhovcak, a small village close to Samobor, Croatia. Beautiful things are happening there in a way of eco-educational purposes and reconnection with the nature for youngsters, grownups and elderly people, projects as Erasmus+ Youth Exchange as well as European Solidarity Corps programs, different workshops and activities related to sustainability and farming, one-day school trips for primary school children designed to bring them in contact with the natural environment throughout a series of fun activities to enrich their knowledge about flora and fauna that Mother Nature has in the bag for us and so on and so forth. You can think of Greenville that is a tiny piece of heaven that provides one of the most welcoming and warmth atmospheres with the bonus of an imaginary postcard which contains your new learnings and achievements that you gain for being part of the stories that happened there.
Who’s in charge of Greenville?
As we well know, every place has someone who takes care of it. Well, here we are not talking about a single person but a team, a small team made up of a few people who wear a smile full of energy every day, ready for action, who have a long experience in organizing and facilitating programs for young people and not only, people very capable of providing any kind of support and solving any situation in a professional way. This team fully deserves its chosen name, “Pozitiva Samobor”.
What is my purpose in the project and how did I get here?
The event was not a simple coincidence that I arrived for the 4th time in Greenville. Given this fact, the team already knew who they were working with and what I was capable of. This time, however, it was a long-term project with a lot of trials and challenges to go through. My role in this project is divided into two large branches, the first and the one that is physically demanding contains the renovation and repairing the Grenville house, the design and construction of new facilities in the courtyard and beyond, and the second branch is composed of writing an Erasmus+ Youth Exchange project and its facilitation. I can say that I am very familiar with the first branch, and I have been a builder all my life, starting from making boats that I used to play with in the puddles on the street to tools and small structures, but with the second branch I was not at all familiar and I can say that this was actually the biggest challenge in this project.
Now that we have the basic facts about where I landed, the team I work with, and the tasks I must complete, I’ll move on to the skills I’ve acquired and other amazing things that happened to me during my volunteer service.
Of course, no matter how much you build sometimes out of necessity, sometimes because of a hobby, you still discover something new and that’s why I was sure it would happen in this “Crafting Generations” adventure. I will list a few skills such as painting walls, installing plasterboards on walls, designing and building wooden chandeliers, building a wooden platform, building a concrete foundation for a fence, designing and building a rabbit hutch, and these are just some of the new things learned that for me they were easy to understand and acquire.
The biggest achievement, and that’s because I’ve never faced anything like this and it took me far out of my comfort zone, was writing and facilitating my Erasmus+ YE project called “Green Defenders”. It was a long period in which I worked my mental abilities a lot and in which I did a lot of research not only to write it but also for the information I needed to refresh myself for the workshops and activities that were going to compose the project timetable. The project was a real success for me and the team, with very good reviews and young people who went home with tears in their eyes and grateful for the educational program and for the opportunity to improve their knowledge regarding connection with nature, understanding the natural environment, gaining knowledge about the 5Rs of zero waste living and many other curiosities that the participants embraced with open arms.
I want to put on the page other interesting things that materialized through circumstances outside of working hours. My personal life had a gradual improvement starting from the first week I arrived in Vrhovcak. I was included more and more in various activities such as going to the gym with the team, which became a common weekly activity, going on hikes on different routes in different areas around Samobor and not only that, I had the opportunity to visit different cities for a day and I had the pleasure of discovering them in a relaxing way, I had the basic tutorial of how to sail a small sailboat, and many other fun things. I can really say that I travelled and had a lot of fun in Croatia more than I had in my native country and all this thanks to Pozitiva team and their spirit of inclusion, understanding and support in my journey.
Why and how would I recommend the volunteering program?
First of all, it is necessary to understand that this program is an opportunity for any of us to learn new things, to develop our already acquired knowledge or to work in the professional fields while helping the organizations that open their doors for volunteers. There are also other opportunities such as free time trips to explore the surroundings and more, the opportunity to integrate into a new community and to learn new traditions and habits in a way of intercultural diversity, the opportunity to learn a new language, and so on.
What we must always keep in mind when applying for a volunteer project, is that we don’t go there to walk around and that’s all. The program consists of a fair exchange between both parties, more precisely the hosting organization offers everything necessary, accommodation, meals and pocket money in exchange for the help that the volunteer undertakes to offer.
Another thing you should be interested in before applying for volunteer projects, and here I speak from the experience of colleagues from other projects, is to research the background of the organizations that offer programs of this kind, and even more than that. I have met volunteers who were disappointed by how other organizations proceed during projects, workshops and activities, they do not respect their basic duties towards volunteers, points that end up being critical for the health and well-being of volunteers.
On another note, I am one of the volunteers who enjoyed their experience to the maximum. Going back in time and thinking about how I started and how I finished the project, I can say that I am a different person from many points of view and what is most important is that after all this I acquired a lot of things that I was just dreaming. More than that, I could say that the big prize I won is a place in the “Positiva Samobor” team, something that gave me wings and made me believe even more in my dreams and powers.
Pretty cool, right? I thought so…
At the end of this story, I would like to thank all those who trusted me, those who supported me even in stormy and rainy days, those who taught me to love in many other different ways, I am grateful for all the help I received, I am grateful to those who made me feel at home and last but not least, for the fact that I have always been considered a member of the team, of the “POZITIVA SAMOBOR” family!
Thank you from the bottom of my heart, wonderful people from Pozitiva team! I know I don’t have enough words to thank you for everything you have given to me, but I have a big green heart that beats for you!
===
Andrei a fost voluntar internațional prin Corpul European de Solidaritate în Croația pentru 8 luni. Și tu poți fi voluntar ca el pentru orice perioadă între 2 și 12 luni oriunde în Europa. Dacă vrei să afli mai multe scrie-ne la sorin@curbadecultura.ro e gratis, e fun și va fi de neuitat, promitem.
Mentor – first steps
As you can see on our page dedicated to this project, we are planning great results and working towards them, in order to provide a suitable support system for organizations, mentors and mentees involved.
Therefore, since April when we started and until now, not only we planned our steps but we made a whole study gathering precious information that will help us shape the rest of our work. Then we analysed the results and we planned the next step, a guide for youth professionals, for those people that are managing and supporting the mentor – mentee duo.
Keep close, we will publish more results (the study, the guide) in the following period and we promise they will be nice and useful.
Mentor – a strategic partnership in the field of youth co-financed by the European Union through the Erasmus+ Programme.
În vizită la Neta, ciobănița
Astăzi ne aflăm la Teișani și vom vizita un membru important al comunității, Neta, ciobănița. Începem călătoria un pic mai devreme, trebuie să mergem pe jos aproximativ 30 de minute pe deal pentru a găsi locul unde locuiește Neta. Priveliștile din jur sunt minunate.
Today we are in Teișani, we are visiting an important member of the community, Neta, the shepherdess. We begin our journey kind of early, we need to walk around 30 minutes in the mountain to find Neta’s place. The surrounding views are wonderful.
Echipa Community Kitchen încearcă să învețe mai multe despre produsele și rețetele tradiționale din zonă, iar astăzi vom afla mai multe despre arta de a face brânză.
The Community Kitchen team is trying to learn more about the traditional products and recipes from the area, and today we will learn more about the art of making cheese from scratch.
O cunoaștem pe Neta, ea a făcut brânză toată viața ei, tatăl și bunicul ei au făcut și ei această muncă, așa că a învățat încă de când era mică, așa că putem înțelege toată experiența pe care o are.
We meet Neta, she has been making cheese all her life, her father and grandfather also did this job, so she has been learning since she was a child, so we can understand all the expertise she has.
În fiecare zi are grijă de animalele ei și le mulge dis-de-dimineață, pentru că așa începe orice brânză bună, cu lapte proaspăt și bun, în acest caz de la capre și oi. Apoi fierbe laptele cu cheag, care este o substanță folosită pentru a separa particulele solide din lapte de apă și a forma o masă solidă. Totul este natural și provine de la propriile sale animale, folosind această substanță din stomacul propriilor porci. Când partea solidă a laptelui s-a separat de lapte, adaugă sare și îi dă formă, iar acesta este gata.
Every day, she takes care of her animals and milks them early in the morning, because this is how every good cheese starts, with good fresh milk, in this case goat and sheep milk. After that, she boils the milk with rennet, which is a substance used to break down the solid particles in milk away from the water content in order to form a solid mass. Everything is natural and from her own animals, using this substance from the stomach of her own pigs. When the solid part of the milk has separated from the milk, she adds salt and shapes it, and it’s ready.
Am putut gusta din brânza proaspăt făcută în acea dimineață și a fost delicioasă. Odată ce brânza este gata, Neta o conservă în sare cu apă și, în funcție de cât timp stă în acel lichid, brânza va avea o textură și o salinitate diferite.
We could taste some of the cheese that was freshly made that morning, and it was delicious. After the cheese is ready, Neta preserves them in salt with water, and depending on how long the cheese stays in that liquid the cheese will have different texture and saltiness.
Am învățat atât de multe despre brânză, dar și despre stilul de viață al Netei, care face totul de la zero, folosind produsele pe care le are prin preajmă și pe care le-a cultivat singură, trăind liniștită în natură. Mulțumim, Neta!
We learned so much about cheese but also about Neta’s lifestyle, who makes everything from scratch, using the products she has around and has grown by herself while living peacefully in the nature. Thank you, Neta!
Criza Tăcută: Cum influentează școala anxietatea și impactează sănătatea mintală a tinerilor
În societatea noastră modernă și agitată, presiunile succesului academic, acceptării sociale și realizării personale apasă greu pe umerii tinerilor. Acest aspect devine evident în special în interiorul instituțiilor noastre de învățământ. În timp ce școlile servesc ca locuri de cunoaștere și iluminare, ele adăpostesc și o influență insidioasă care deseori trece neobservată: cultivarea anxietății și impactul profund asupra sănătății mintale a tinerilor noștri.
Călătoria academică, odată venerată ca un drum spre iluminare, a devenit un câmp de luptă al stresului și anxietății pentru mulți elevi. Încă din fragedă copilărie, copiii sunt aruncați într-un mediu competitiv unde succesul este măsurat nu în funcție de creșterea personală, ci de rezultatele la examene naționale și medii școlare. Căutarea neîncetată a excelenței academice lasă puțin loc pentru eroare, cultivând o cultură a perfecționismului și a fricii de eșec. Ca rezultat, elevii experimentează nivele crescute de stres și anxietate, luptând cu presiunea constantă de a performa și de a îndeplini așteptări nerealiste.
Dar nu numai cerințele academice apasă greu pe mintea tinerilor. Peisajul social al școlii poate fi la fel de intimidant, dacă nu chiar mai mult. Relațiile cu colegii, odată o sursă de confort și sprijin, pot deveni surse de anxietate și suferință. Frica de respingere, bullying-ul și excluderea socială sunt prezente în mintea multor elevi, ducând la sentimente de izolare și singurătate. Presiunea de a se potrivi și de a se conforma normelor sociale amplifică aceste sentimente, erodând și mai mult stima de sine și sentimentul de apartenență al elevilor.
Impactul anxietății induse de școală asupra sănătății mintale a tinerilor nu poate fi supraestimat. Studiile au arătat că stresul cronic și anxietatea în timpul adolescenței pot avea efecte profunde și de durată asupra dezvoltării creierului, ducând la o serie de probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie, tulburări de anxietate și abuz de substanțe. Mai mult, stigmatul asociat bolilor mintale adesea împiedică elevii să caute ajutor, lăsându-i să sufere în tăcere și izolare.
Ca educatori, părinți, lucrători de tineret și factori de decizie, este responsabilitatea noastră să recunoaștem efectele dăunătoare ale anxietății induse de școală și să luăm măsuri pentru a le aborda. Acest lucru necesită o abordare complexă care prioritizează sănătatea mintală și bunăstarea tinerilor noștri. Școlile trebuie să creeze medii de învățare suportive și incluzive în care elevii să se simtă în siguranță să se exprime și să caute ajutor atunci când este nevoie. Educația în domeniul sănătății mintale ar trebui să fie integrată în curriculum, învățând elevii strategii de gestionare a stresului și tehnici de creștere a rezilienței. În plus, accesul la resurse și servicii de sănătate mintală ar trebui să fie disponibil pentru toți elevii, indiferent de statutul socio-economic sau de origine.
În concluzie, influența școlii asupra anxietății și impactul acesteia asupra sănătății mintale a tinerilor este o problemă urgentă care necesită atenție și acțiune. Prin recunoașterea rolului pe care școlile îl joacă în perpetuarea anxietății și implementarea măsurilor pentru a o aborda, putem crea un mediu de învățare mai sănătos și mai suportiv pentru generațiile viitoare. Tinerii noștri merită angajamentul nostru neclintit față de bunăstarea și succesul lor.
—
The Silent Crisis: How school influence fuels anxiety and impacts mental health in young people
In today’s fast-paced society, the pressures of academic success, social acceptance, and personal achievement weigh heavily on the shoulders of young people. Nowhere is this more evident than within the walls of our educational institutions. While schools serve as the bastions of knowledge and enlightenment, they also harbor an insidious influence that often goes unnoticed: the cultivation of anxiety and its profound impact on the mental health of our youth.
The academic journey, once revered as a path to enlightenment, has become a battleground of stress and anxiety for many students. From an early age, children are thrust into a competitive environment where success is measured not by personal growth, but by standardized exams and grades. The relentless pursuit of academic excellence leaves little room for error, fostering a culture of perfectionism and fear of failure. As a result, students experience heightened levels of stress and anxiety, grappling with the constant pressure to perform and meet unrealistic expectations.
But it’s not just the academic demands that weigh heavily on the minds of young people. The social landscape of school can be equally daunting, if not more so. Peer relationships, once a source of comfort and support, can become sources of anxiety and distress. The fear of rejection, bullying, and social exclusion looms large in the minds of many students, leading to feelings of isolation and loneliness. The pressure to fit in and conform to societal norms only exacerbates these feelings, further eroding students’ sense of self-worth and belonging.
The impact of school-induced anxiety on the mental health of young people cannot be overstated. Studies have shown that chronic stress and anxiety during adolescence can have profound and long-lasting effects on brain development, leading to a host of mental health issues, including depression, anxiety disorders, and substance abuse. Moreover, the stigma surrounding mental illness often prevents students from seeking help, leaving them to suffer in silence and isolation.
As educators, parents, and policymakers, it is our responsibility to recognize the detrimental effects of school-induced anxiety and take action to address them. This requires a multifaceted approach that prioritizes the mental health and well-being of our youth. Schools must create supportive and inclusive environments where students feel safe to express themselves and seek help when needed. Mental health education should be integrated into the curriculum, teaching students coping strategies and resilience-building techniques. Additionally, access to mental health resources and support services should be readily available to all students, regardless of socioeconomic status or background.
In conclusion, the influence of school on anxiety and its impact on the mental health of young people is a pressing issue that demands our attention and action. By acknowledging the role that schools play in perpetuating anxiety and implementing measures to address it, we can create a healthier and more supportive learning environment for future generations. Our youth deserve nothing less than our unwavering commitment to their well-being and success.
Portret de voluntar- María (Spania)
I’m María, from a small city in the south of Spain called Murcia. I have been living abroad for the last few years of my life, mainly in Athens and Lisbon. My passions are food, cooking, taking care of plants, photography and travelling. I studied Artistic Photography and I love documenting my daily life and the people I have around me, or that I meet along the way. I have travelled a lot around Europe, and a bit outside of it. My favorite region to travel would be the Balkans and my favorite country, to travel to is Turkey.
Regarding my passion for food and cooking, I have a family who are great cooks, so I have always loved to see them cooking and learning from them. Also, I love researching recipes from all over the world and try to replicate them. And of course while travelling, I always make sure to learn about the cuisine of the country I’m at, try everything and going to the local markets which for me is the best way to learn about a country’s cuisine. By far my favorite food to cook and eat is Paella.
Sunt María, dintr-un mic oraș din sudul Spaniei, Murcia. În ultimii ani am locuit în străinătate, în Atena și Lisabona. Pasiunile mele sunt mâncarea, plantele, fotografia și călătoritul. Am studiat fotografie artistică și îmi place să-mi documentez viața de zi cu zi și oamenii din jurul meu sau pe care îi întâlnesc. Am călătorit mult prin Europa, dar și puțin în afara ei. În plus, iubesc Balcanii și una dintre țările în care îmi place cel mai mult să călătoresc este Turcia.
În ceea ce privește pasiunea mea pentru mâncare și gătit, membrii familiei mele gătesc foarte bine, așa că întotdeauna mi-a plăcut să îi văd gătind și să învăț de la ei. De asemenea, îmi place să studiez rețete din toată lumea și să încerc să le reproduc. Și, bineînțeles, când călătoresc, mă asigur întotdeauna că învăț despre bucătăria țării în care mă aflu, încerc totul și merg în piețele locale, care pentru mine este cea mai bună modalitate de a învăța despre bucătăria unei țări. De departe, mâncarea mea preferată de gătit și mâncat este Paella.
Aceasta sunt eu, în Açores, unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa.
Portret de voluntar- Maëwen (Franța)
Bună,
Mă numesc Maëwen și fac parte din proiectul “Bucătăria Comunitară” al Curbei de Cultură.
Sunt din Franța, originară din Bretania, în nord-vestul Franței.
Întotdeauna mi-am dorit să călătoresc, mai ales de când surorile mele au început să călătorească peste tot, încă de când eram copil mi-am dorit să mă alătur lor, acum că am terminat liceul pot.
Nu-mi pot imagina viața fără să călătoresc, vreau să merg peste tot și să văd totul. Dar, deocamdată, să ne concentrăm pe România.
Nu sunt voluntar de mult timp, dar până acum îmi place foarte mult, a fost exact ceea ce aveam nevoie în viața mea.
Am venit în România pentru că îmi place să călătoresc și mai ales să călătoresc pentru a descoperi noi culturi, în liceu am studiat literatură și cultură engleză, iar la sfârșitul liceului am călătorit o lună de zile prin Marea Britanie. Anul trecut am mers la facultate pentru a studia literatura și cultura rusă.
Am plecat de la universitate pentru că pentru mine învățarea unei limbi noi, a unei culturi noi nu se face într-o sală de clasă toată ziua, ci în țara pe care o studiezi, trebuie să fii pe deplin în cultură pentru a vedea cum este.
De asemenea, întotdeauna mi-a plăcut să învăț o limbă nouă, în copilărie am învățat bretonă (vechea limbă a Bretaniei), apoi am învățat engleza și germana, anul trecut am început să învăț rusa și acum să învăț româna = )
Hi,
My name is Maëwen and I am part of the “Community Kitchen” project of Curba de Cultură.
I am French, originally from Brittany in the North West of France.
I always wanted to travel, especially since my sisters started traveling everywhere, since I was a child I wanted to join them, now that I finished high school I can.
I can’t imagine my life without traveling, I want to go everywhere and see everything. But for now, let’s focus on Romania.
I haven’t volunteered for long but so far I love it, it was exactly what I needed in my life
I came to Romania because I like to travel and above all to travel to discover new cultures, in high school I studied English literature and culture and at the end of high school I spent a month traveling around the United Kingdom. Last year I went to university to study Russian literature and culture.
I left university because for me learning a new language, new culture is not in a classroom all day, but in the country you are studying, we have to be fully in the culture to see how it is.
I have also always loved learning a new language, I learned Breton in my childhood (an old language of Brittany) then I learned English and German, last year I started to learn Russian and now let’s learn Romanian = )
Portret de voluntar- Lucrezia (Italia)
Bună! Sunt Lucrezia, o fată de 20 de ani din Vicenza, Italia.
În prezent studiez antropologie și am decis să iau o pauză de la studii pentru a experimenta ceea ce obișnuiesc să studiez în fiecare zi: să intru în contact cu o realitate diferită de a mea și să descopăr diversitatea care face ca o țară să fie unică.
În ultimii ani am participat la diverse proiecte de voluntariat, dar nu am avut niciodată ocazia să o fac în străinătate.
Așa că am decis să plec pentru această experiență de șase luni în România și să particip la proiectul „Bucătăria comunitară”.
Ca iubitoare a gătitului, am crezut că este proiectul potrivit pentru mine și pentru a afla mai multe despre tradiția culinară românească.
Aștept cu nerăbdare să împărtășesc momente cu localnicii și să învăț noi rețete. Cred că mâncarea poate aduce oameni împreună, în special de naționalități diferite și reflectă cu adevărat cultura oamenilor.
De asemenea, abia aștept să învăț limba română și să explorez cât mai mult această țară!
Hi! I am Lucrezia, a 20 years old girl from Vicenza, Italy.
I’m currently pursuing a degree in anthropology and I’ve decided to take a break from my studies just to experience what I’m used to studying every day: get in touch with a reality different from mine and discover all the diversities that make a country unique.
In the past few years I have taken part in various volunteering projects, but I have never had the opportunity to do it abroad.
So I decided to leave for this six months experience in Romania and to take part in the project “Community Kitchen”.
As a lover of cooking, I thought it was the right project for me and to learn more about the Romanian culinary tradition.
I look forward to sharing moments with local people and learning new recipes. I believe that food can bring people together, especially of different nationalities, and truly reflects the culture of people.
Also can’t wait to learn Romanian and explore this country as much as possible!
Lucrul cu tinerii detașat – Mobile Youthwork
[RO] La Curba de Cultură ne dorim să ajungem la cât mai mulți tineri din zonele rurale ale județului Prahova, să ne extindem dincolo de Izvoarele, Măneciu, Vălenii de Munte. Și deși centrele noastre de tineret (din Izvoarele și Măneciu) sunt deschise tuturor tinerilor, nu întotdeauna le este accesibil și ușor să ajungă la noi. Fie că nu au timp, fie că nu exista microbuz sau tren să îi aducă ori să îi ducă acasă seara, ori că nu își permit un bilet de tren sau autobuz de câteva ori pe săptămână.
Astfel, încă de când am deschis centrul de tineret de la Izvoarele, mulți dintre tineri ne-au spus să își doresc o Curba de Cultură la ei în sat. Și ne-am tot frământat cum să facem să ducem Curba la ei în sat. Ideea a venit în 2016, din păcate implementarea a fost posibilă doar în 2020 (unul din puținele lucruri pozitive aduse de pandemie). Am pus pe roate Tinemobilul în 2020, un Volkswagen Crafter ce obișnuia să care marfă a devenit centru de tineret mobil și cum nu e a lui Batman să fie Batmobilul, ci a tinerilor, e Tinemobilul.
Din 2020 si până în 2023 Tinemobilul a fost plimbat prin satele din zonă (Slon, Cerașu, Măgurele, Iazu, Bughea de Sus, Teișani, Olteni, Ștubeiu, Homorâciu, Cernești, Izvoarele, Măneciu și Cheia) cu ajutorul tinerilor implicați ca voluntari locali, și cu a voluntarilor internaționali veniți din țări precum Franța, Spania, Portugalia, Cehia, Polonia, Malta, Italia, Bulgaria, Georgia, Estonia, Turcia și care au organizat activități sportive, competiții de PlayStation, proiecții de film, activități artistice, discuții și dezbateri chiar mici ateliere de gătit.
Însă nu ne-am oprit aici cu internaționalizarea Tinemobilului și pe lângă vizite în Bulgaria pentru un schimb de tineri și în Germania la Festivalul Centrelor de Tineret Mobile (da, există și un astfel de festival, la prima ediție ce-i drept) am decis să colaborăm cu partenerii noștri din Letonia pentru un proiect de extindere a activităților de tineret și să învățam unii de la alții. Astfel că în 2023 și puțin din 2024 punem în aplicare proiectul ”Be Mobile” un proiect ce aduce impreună 4 organizații implicate și interesate de lucrul cu tinerii detașat/ mobil, și anume Centrul de Tineret BAZE și Centrul de Tineret Sigulda ambele din Letonia și Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă și Curba de Cultură, ambele din România.
Astfel, am planificat vizite reciproce în cele două țări pentru a înțelege modul de lucru și contextul cultural și socio-politic în care activează fiecare organizație, vom crea o serie de activități de implementat cu tinerii dar și materiale de lucru, precum și o serie de întâlniri online și ateliere pentru a de îmbunătăți modul de lucru cu tinerii în zone îndepărtate, acolo unde aceștia nu au acces la un centru de tineret zilnic.
Țineți aproape, că vom prezenta mai multe din cadrul proiectului pe paginile noastre de social media și aici pe site, căci ne dorim ca și alte organizații să preia acest model și să îl adapteze și utilizeze în comunitățile lor. Toți tinerii merită să fie sprijiniți și să aibă oportunități de dezvoltare personală.
[EN] At Curba de Cultura we want to reach as many young people as possible from the rural areas of Prahova county, to expand beyond Izvoarele, Măneciu, Vălenii de Munte. And although our youth centres (in Izvoarele and Măneciu) are open to all young people, it is not always accessible and easy for them to reach us. Either they don’t have time, or there is no minibus or train to bring them or take them home in the evening, or they can’t afford a train or bus ticket a few times a week.
So, ever since we opened the youth centre in Izvoarele, many of the young people have told us that they want a Curba de Cultură in their village. And we’ve been thinking about how to get the Curba to their village. The idea came in 2016, unfortunately the implementation was only possible in 2020 (one of the few positive things brought by the pandemic). We got Tinemobilul rolling in 2020, a Volkswagen Crafter that used to carry cargo became a mobile youth center and since it’s not Batman’s to be the Batmobile, it’s the youth’s, it’s the Tinemobile (tineret = youth).
From 2020 to 2023 the Tinemobilul was driven through the villages of the area (Slon, Cerașu, Măgurele, Iazu, Bughea de Sus, Teișani, Olteni, Ștubeiu, Homorâciu, Cernești, Izvoarele, Măneciu and Cheia) with the help of young people involved as local volunteers, and international volunteers from countries such as France, Spain, Portugal, Czech Republic, Poland, Malta, Italy, Bulgaria, Georgia, Estonia, Turkey, who organised sports activities, PlayStation competitions, film screenings, artistic activities, discussions and debates, and even small cooking workshops.
But we didn’t stop there with the internationalisation of Tinemobilul and besides visiting Bulgaria for a youth exchnage and Germany for the Mobile Youth Centre Festival (yes, there is such a festival, in its first edition) we decided to work with our partners in Latvia on a project to expand youth activities and learn from each other. So in 2023 and a little in 2024 we will implement the project “Be Mobile” a project that brings together 4 organizations involved and interested in working with posted/mobile youth, namely BAZE Youth Centre and Sigulda Youth Centre both from Latvia and Centre for Sustainable Community Development and Curba de Cultură, both from Romania.
Thus, we have planned reciprocal visits to the two countries to understand the way of working and the cultural and socio-political context in which each organisation operates, we will create a series of activities to implement with young people as well as working materials and a series of online meetings and workshops to improve the way of working with young people in remote areas where they do not have access to a youth centre on a daily basis.
Stay tuned, as we will be featuring more from the project on our social media pages and here on the website, as we want other organisations to take up this model and adapt and use it in their communities. All young people deserve support and opportunities for personal development.
===
Proiectul ”Be Mobile” (2022-1-LV02-KA210-YOU-000084078) este un proiect cofinanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene și are ca scop îmbunătățirea modului de lucru cu tinerii și popularizarea lucrului cu tinerii detașat.
Portret de voluntar – Mathéo (Franța)
Bună ziua, numele meu este Mathéo, am 20 de ani și locuiesc în Angers, Franța.
Am vrut să fac voluntariat prin programul “Service Civique” pentru a descoperi o nouă cultură, pentru a-mi dezvolta abilitățile și pentru a cunoaște oameni.
Este prima dată când merg într-o altă țară și sper că acest lucru îmi va permite să cunosc mai multe lucruri despre mine.
Îmi place să ascult muzică și să scriu cântece. Mă plimb adesea pentru a găsi inspirație.
Mă joc în mod regulat jocuri video, deoarece îmi place să explorez o altă lume.
Aștept cu nerăbdare să vă cunosc 🙂
Hello, my name is Mathéo, I’m 20 yo and I live in Angers, France.
I wanted to do a “Service Civique” to discover a new culture, develop my skills and meet people.
It’s the first time I’ve been to another country and I hope this will allow me to know more about myself.
I like listening to music and writing songs. I often go for walks to find inspiration.
I regularly play video games because I like exploring another world.
I look forward to meeting you 🙂
Portret de voluntar – Kevin (Franța)
Bună, 
Mă numesc Kevin, am 22 de ani, sunt din Angers, Franța, și fac voluntariat prin programul “Service Civique” cu organizația “Parcours le Monde” în cadrul proiectului ENVIE.
Despre mine: Iubesc copiii, sunt pasionat de natură și animale, sunt zâmbitor și bine dispus, sportul în general este viața mea.
Mă aflu în Curba de Cultură pentru că m-a trimis “Parcours Le Monde” pentru un proiect de 3 luni. Principalul motiv pentru care mă aflu aici este să fac activități cu tinerii, fie că e vorba de sport, arte și meserii, etc. … Sunt aici și pentru a-mi schimba stilul de viață, aș vrea să mă deschid mai mult, să cunosc oameni noi, să învăț despre cultură, engleză și română de asemenea (pentru că nu vorbesc absolut deloc engleză 
) Sunt foarte fericit să fiu aici, România este o țară incredibilă.
Visul meu ar fi să deschid un sanctuar pentru animale în dificultate sau un adăpost pentru cei mai nevoiași.
Hi,
My name’s Kevin, I’m 22, I’m from Angers in France, I’m doing a “Service Civique” with Parcours le Monde, with a project called “ENVIE”.
About me : I love children, I am passionate about nature and animals, I am smiling and good humour, sport in general is my life.
I’m in Curba de Cultură because “Parcours Le Monde” sent me here for a 3-month project. The main reason I’m here is to do activities with the young people, whether it’s sport, arts and crafts, etc. …. I’m also here to change my lifestyle, I’d like to open up more, meet new people, learn about the culture, English and Romanian too (as I speak absolutely no English 
My dream would be to open an animal sanctuary for animals in distress or a shelter for the most destitute.
