So hello again, I am Čeněk and some of you already probably know me, because I am already in middle of my project. What is interesting, because the time is running so fast. My project is F5 and the main task is that I am doing activities for youngsters.
Start of my project was kind a difficult, because I had a lot of little problems, like for example my broken car in middle of way from my home to Izvoarele, big debt for tow trucks or biting of dog and vaccination against rabica. But this time is finally over and now I am stronger person I guess, haha. Also in start of March finally ended covid restrictions and youth centres are finally open again and youngsters can more enjoying this beautiful part of our lives and they do not bear the main burden of a pandemic in this region, because it doesn‘t make any sense.
I already was in Romania in year 2020, so I can‘t say that I was really surprised of something, moreover I really love this part of Europe. But for me it‘s also a bit new, because this first time in my life, when I am living in so much countryside place. And it‘s good, but also bad. In some ways it‘s actually interesting, I like the clear air, cats which are going to our garden and the slow life in our village. But also I am really missing cofeterias, pubs etc. I need for my life lot of people in streets and just some move. So sometimes it‘s really very difficult for me, also because I am also kind a hyperactive person, which still need to do something and here is just not what to do.
But generally I am trying be happy here and I am glad that I can say that some of our activities was really very nice. I am saying thank you all of you which are visiting us and participating in our activities. I believe in next 3 months we will have more some interesting events and you will be enjoying it. I want not say any details, what we have in plan, but I believe that it will be just amazing.
Thank you for reading for this article and enjoy this beautiful day! We are living only one time and it‘s sad if we are living still in fear of something and we are not enjoying the life how much is possible. So don‘t sit at home and come visit our activities! Thank you!
Bună din nou, sunt Čeněk și unii dintre voi probabil mă cunoașteți deja, pentru că sunt deja în mijlocul proiectului meu. Ce este interesant, pentru că timpul curge atât de repede. Proiectul meu este F5 și sarcina principală este să fac activități pentru tineri.
Începutul proiectului meu a fost destul de dificil, pentru că am avut o mulțime de mici probleme, cum ar fi, de exemplu, mașina stricată la jumătatea drumului de acasă până la Izvoarele, datorii mari pentru camioane de tractare sau mușcătura de câine și vaccinarea împotriva rabiei. Dar toate acesta s-au terminat în sfârșit și acum sunt o persoană mai puternică, cred, haha. De asemenea, la începutul lunii martie s-au încheiat în sfârșit restricțiile covid și centrele de tineret sunt în sfârșit deschise din nou, iar tinerii se pot bucura mai mult de această parte frumoasă a vieții și nu suportă povara principală a unei pandemii în această regiune, pentru că nu are niciun sens.
Am fost deja în România în anul 2020, așa că nu pot spune că am fost cu adevărat surprins de ceva, în plus, iubesc foarte mult această parte a Europei. Dar pentru mine este și puțin nou, pentru că este prima dată în viața mea, când trăiesc într-un sat. Și este bine, dar și rău. Într-un fel, este de fapt interesant, îmi place aerul limpede, pisicile care merg în grădina noastră și viața lentă din sat. Dar, de asemenea, îmi lipsesc foarte mult cafeteriile, pub-urile etc. Am nevoie pentru viața mea de mulți oameni pe străzi și mișcare. Așa că, uneori, este foarte dificil pentru mine, și pentru că sunt o persoană puțin hiperactivă, care încă trebuie să facă ceva și aici pur și simplu nu este ceva de făcut.
Dar, în general, încerc să fiu fericit aici și mă bucur că pot spune că unele dintre activitățile noastre au fost cu adevărat foarte frumoase. Vă mulțumesc tuturor celor care ne vizitați și participați la activitățile noastre. Cred că în următoarele 3 luni vom avea mai multe evenimente interesante și vă veți bucura de ele. Nu vreau să spun niciun detaliu, ce avem în plan, dar cred că va fi pur și simplu uimitor.
Vă mulțumim că ați citit acest articol și vă bucurați de această zi frumoasă! Trăim o singură dată și este trist dacă încă trăim cu frica de ceva și nu ne bucurăm de viață cât de mult este posibil. Așa că nu sta acasă și vino să ne vizitezi activitățile! Mulțumesc!
Bună, sunt Vlad am 23 de ani și sunt voluntar în Bratislava, Slovacia. Postul pe care îl ocup este tehnician audio-video în centrul cultural A4 – Space for Contemporary Culture. Pe lângă acestea, locuiesc si lucrez cu alți 3 voluntari care se ocupa cu producția video, foto si managementul paginilor de social media. Programul pe care îl avem nu este unul fix si in mare parte lucram de Luni pana Duminica iar orele variază extrem de mult in funcție de evenimente.
După cum am menționat și mai sus, eu lucrez împreună cu tehnicienii audio video. Îndatoririle mele includ: pregătirea scenei pentru evenimente, atât cu lumini cât și partea audio, asistarea artiștilor dar și a personalului din birou cu diferite probleme pe care le pot avea, distribuirea de postere și booklets atât in A4 cât și în alte localuri din oraș si nu în ultimul rând crearea unei mici “reviste” împreună cu ceilalți voluntari. Pe lângă asta mă ocup și cu partea de video însemnând montarea, controlarea și înregistrarea evenimentelor cu cele 3 camere robotice. În anumite zile acopăr și partea de foto din cauza colegului meu care ori este plecat ori nu poate ajunge la eveniment.
În cele 6 luni de când sunt aici pot spune ca am învățat, si încă învăț, multe lucruri despre managementul unui centru cultural și a diferitelor evenimente pe care le avem. De exemplu, crearea și citirea unui plan de lumini, conectarea și testarea sistemului audio și a microfoanelor, ajustarea și focusul reflectoarelor pentru fiecare eveniment în parte și identificarea dar și rezolvarea problemelor care apar din diferite motive. Pe lângă toate acestea am avut ocazia, la sfârșitul anului trecut, de a lucra pentru festivalul de muzică experimentală “NEXT”. Pe lângă partea tehnică am lucrat cu fondatorul festivalului și cu un alt programator pentru a crea un spațiu 3D virtual, un fel de scena online, în care oamenii au putut să asculte și să vadă concertul. Pentru asta a trebuit sa învăț o mică parte din limbajul de programare Java și să repun în practică aptitudinile de modelare 3D învățate în facultate. Aș putea spune că traiul în Bratislava este destul de bun.
Banii pe care îi primim sunt suficienți indiferent de preferințele culinare. Împărțirea unui apartament cu alte persoane este un lucru cu care eram deja obișnuit, si lăsând deoparte micile neînțelegeri care inevitabil apar, totul e bine.
Îmi place să fac voluntariat aici și mă bucur că am ales acest proiect. Vă îndemn și pe voi să încercați voluntariatul internațional.
***
Vlad este voluntar internațional în cadrul proiectului ”Space for Culture 2021” (2021-1-SK02-ESC51-000037660) un proiect finanțat de Uniunea Europeană prin programul Corpul European de Solidaritate și implementat de partenerii noștri A4 – Space for Contemporary Culture.
Dacă și ție îți surâde ideea de a fi voluntar internațional pentru câteva luni sau chiar un an de zile, scrie-ne degrabă la sorin@curbadecultura.ro
Buna ziua, mă numesc Daniel Burac și vin din Republica Moldova, mai exact Chișinău, unde am învățat arte plastice până în clasa 10, după care am promovat și în București, 2 clase în același domeniu. Dat fiind faptul că sunt pasionat de arta și tot ce tine de fotografie, film sau pictura, am ales sa aplic ca voluntar pentru Curba de Cultura in cadrul proiectului “Youth Hosteling for Local Development”. Voi incerca sa promovez satul Teișani, producătorii artizanali locali și activitățile pe care le pot desfășura îndeosebi tinerii în această localitate.
Hello, my name is Daniel Burac, I’m from Republic of Moldova exactly from Chișinău. There I studied plastic arts until 10th grade, then 2 more classes in Bucharest in the same field. I’m passionate about arts and everything related with photos, movies and painting. I choose to apply as a volunteer in Curba de Cultura for the project “Youth Hosteling for Local Development”. I will promote the Village of Teișani, local artisan producers and especially activities that youngsters can do in this locality.
Brújula Intercultural, unul dintre partenerii noștri din Spania, caută 4 rezidenți europeni pentru a fi voluntari în proiectul lor “Green Hand Burgos III” timp de un an, începând cu iunie 2022.
Obiectivul principal al proiectului “Green Hands Burgos III” este de a promova educația de mediu, precum și de a încuraja dezvoltarea rurală, prin activitățile care vor fi desfășurate în cadrul diferitelor organizații și prin activitățile axate pe probleme de dezvoltare durabilă și de protecție a mediului.
2 dintre voluntari vor fi găzduiți de Asociația Ábrego. Principalul obiectiv al asociației este dezvoltarea rurală ca răspuns la nivel global, iar principalele activități care se vor desfășura cu această organizație vor fi:
– asistență și sprijin în cadrul vizitelor la producătorii și horticultorii locali pentru analiza producției, a solului și a culturii;
– asistență în conceperea și planificarea de activități pentru cei care trăiesc și lucrează în mediul rural;
– sprijin în facilitarea de laboratoare și cursuri de formare pentru copii și adulți dedicate protecției mediului;
– organizarea și desfășurarea de ateliere de lucru privind educația ecologică, reciclarea creativă etc.;
– dezvoltarea de activități culturale;
– realizarea de activități de schimb cultural pentru promovarea cetățeniei active și dezvoltarea de activități inovatoare în legătură cu obiectivele asociației.
– diseminarea activităților asociației
Ceilalți 2 voluntari vor fi găzduiți de “Asociación Huerteco”. Huerteco crede în importanța unui stil de viață sustenabil, încercând să ofere această viziune în orice moment prin implementarea activităților sale. Principalele sarcini ale voluntarilor europeni vor fi:
– asistență în conceperea și planificarea activităților de terapie horticolă, care se desfășoară cu persoane cu autism și persoane cu leziuni cerebrale;
– asistență în pregătirea și dezvoltarea laboratoarelor didactice destinate elevilor din învățământul primar;
– planificarea și punerea în aplicare a atelierelor educaționale propuse chiar de către voluntari;
– asistență în activitățile de îngrijire și întreținere a grădinii ecologice și a corralului;
– asistență și sprijin în activitățile de grădină școlară și ateliere de informare;
– diseminarea activităților asociației.
Asociația Brújula Intercultural (coordonatorul proiectului), va pune la dispoziție un apartament în Burgos (centru) pentru toți voluntarii. Aceștia vor avea la dispoziție camere duble sau single. De asemenea, coordonatorul va pune la dispoziție o sumă (stabilită din programul CES) pentru intreținere și un ban de buzunar (5 euro pe zi) care va fi oferit lunar. Cheltuielile de călătorie vor fi rambursate pe baza definită de Comisia Europeană.
Dacă sunteți:
– rezidenți europeni;
– interesați de tematica proiectului de voluntariat;
– cu cel puțin cunoștințe de bază de limba spaniolă;
– flexibili și cu un simț al adaptabilității;
– posesia unui permis de conducere este apreciată, dar nu esențială.
Acest proiect este pentru tine!
Trimite scrisoarea de motivație și CV-ul tău la adresa sorin@curbadecultura.ro cu subiectul “Aplicație pentru “GreenHands” până la data de 20 aprilie!
Au trecut aproape 5 luni de când am părăsit micul meu cocon francez și iată-mă aici, în România, mai exact în Prahova, în satele Schiulești și Izvoaerele.
Pe 11 octombrie 2021 (ziua plecării mele), mi-am luat cu mine pașaportul, hainele, calculatorul, dar și prejudecățile, întrebările și așteptările legate de această țară străină.
În acest articol veți descoperi prejudecățile care m-au animat, dacă s-au adeverit sau nu, și ce surprize îi aduce România unei franțuzoaice în drum spre o misiune a Corpului European de Solidaritate.
În vara anului 2021, am primit propunerea de a desfășura o misiune de voluntariat în Curba de Cultură într-un sat numit Izvoaerle din România. În descriere, în această misiune era scris să creez activități pentru tineri (între 13 și 17 ani) într-un centru de tineret, dar și în școli.
Am avut o mare pasiune pentru acest lucru, dar din păcate nu și pentru țară, pentru care aveam o mulțime de prejudecăți pe care le veți descoperi chiar acum.
Ei bine, poți să o spui, m-am înșelat complet….
Chiar dacă România nu este o țară despre care să știm prea multe în Franța, nu este o țară ce are doar câmpuri… Într-adevăr, există câteva orașe mari, precum Brașov, Sibiu, Timișoara, care sunt pur și simplu frumoase, pline de culoare și cu un farmec de necontestat, care sunt un “must do”. Există, de asemenea, ca în orice țară, sate ceva mai retrase, cum ar fi Izvoaerle, dar care sunt la fel de frumoase datorită panoramei asupra munților, a animalelor și a plimbărilor lungi în legătură cu natura pe care le poți face în zonă.
Nu uitați să vă luați un aparat foto și pantofi buni de mers pe jos pentru a vă bucura de împrejurimi!
2. Românii sunt romii
În Franța, mulți oameni îi confundă pe români cu romii.
În România, romii reprezintă doar o minoritate etnică de aproximativ 2 milioane de persoane.
Românii sunt oameni foarte drăguți și mai ales curioși să cunoască străini. Ei vor fi foarte bucuroși să vorbească cu dumneavoastră și dacă veți încerca să vorbiți limba lor, chiar dacă nu o cunoașteți perfect.
3. Mâncarea pe care o voi mânca va fi doar tradițională
Această prejudecată a fost cea în care am crezut cel mai mult înainte de a ajunge aici.
Într-adevăr, înainte de a pleca m-am bucurat de prăjituri, burgeri, cartofi prăjiți și restaurante, deoarece eram sigură că nu voi găsi nimic aici.
Am fost profund uimită când am văzut toate prăjiturile mele preferate pe rafturile supermarketurilor, dar și restaurante cu mâncare occidentală.
Dar, de când am sosit, mă bucur mai mult de mâncarea tipică decât cea cu care sunt obișnuită în Franța.
4. Temperaturile de iarnă vor fi aproximativ la fel ca în Franța
Locuind în Lille, un oraș situat în nordul Franței, unde ploaia este aproape prezentă, iar iarna temperaturile sunt scăzute, am crezut că sunt pregătită să fac față vremii din România, care, pentru mine, ar fi fost similară.
Acum pot spune că nu, iarna din Lille și iarna din România nu seamănă… Evitați să procedați ca mine, cu pulovere drăguțe, șosete drăguțe și blugi la întâmplare, dar pariați mai mult pe haine termice, un lot mare de șosete călduroase și o pălărie drăguță.
În concluzie, aceste prejudecăți nu mai sunt, desigur, în mintea mea, iar în momentul de față mi-e puțin rușine că am crezut vreodată aceste lucruri… Faptul că trăiesc în România, și mai ales la țară, îmi permite să învăț și să descopăr lucruri pe care nu le poți găsi în Franța.
Experiența mea de voluntariat este super îmbogățitoare și, fiind abia la jumătatea ei, sunt sigură că România are în continuare nenumărate secrete de dezvăluit.
———————————————————————————————————-
It’s been almost 5 months since I left my little French cocoon and that I am here, in Romania, more precisely in the Prahova region, in the villages of Schiulesti and Izvoaerele.
On October 11, 2021 (the day of my departure), I took with me my passport, my clothes, my computer but also prejudices, questions and expectations about this foreign country.
In this article you will discover the prejudices that animated me, whether they have come true or not, and what kind of surprises Romania brings to a French woman on her way to a European Solidarity Corps mission.
In the summer of 2021, I received the proposal to carry out a volunteering mission in Curba de Cultura in a village called Izvoaerle in Romania. In the description, this mission was written to create activities for young people (between 13 and 17 years old) in a youth centre but also in schools.
I had a huge crush on the mission but unfortunately not on the country, for which I had a lot of prejudices that you will discover right now.null
1.Romania is a country covered with fields, without big cities
Well, you can say it, I was completely wrong….
Even if Romania is not a country we know much about in France, it is not a country with only fields… Indeed, there are several big cities like Brasov, Sibiu, Timisoara which are just beautiful, with colour and an undeniable charm that are a “must do”. There are also, as in any country, villages that are a bit more secluded, like Izvoaerle, but which are just as beautiful thanks to their panorama on the mountains, the animals and the long walks in connection with the nature that you can do on the area.
Don’t forget to take a camera and good walking shoes to enjoy the surroundings!
2. The Romanians are the Roma
In France, many people confuse the Romanians with the Roma.
In Romania, the Roma are only an ethnic minority of about 2 million people.
Romanians are very nice people and especially curious to meet foreigners. They will be very happy to talk to you, and if you try to speak their language even if you don’t know it perfectly well.
3. The food I will eat will only be traditional
This prejudice was the one I believed in the most before I arrived.
Indeed, before I left I enjoyed cookies, burgers, fries and restaurants as I was sure I would not find any here.
What was my amazement when I saw all my favorite cakes in the supermarket shelves, but also restaurants with occidental food.
But since my arrival, I enjoy more typical food than the food I am used to in France
4. Winter temperatures will be about the same as in France
Living in Lille, a city located in the north of France where the rain is almost present and the temperatures are low in winter, I thought I was ready to face the Romanian weather which, for me, would be similar.
I can say now that, no, winter in Lille and winter in Romania are not similar… Avoid like me to take nice little jumpers, nice little socks and random jeans but bet more on thermal clothes, a big batch of warm socks and a nice little hat.
To conclude, these prejudices are of course no longer in my mind, and at the moment I am a bit ashamed of having ever thought that… Living in Romania, and more particularly in a countryside, allows me to learn and discover things that one cannot find in France.
My volunteering experience is super enriching, and being only half way through it, I am sure that Romania has not yet finished giving me all its secrets.
Deci „Ahoj, všichni!”, înseamnă în cehă „Bună ziua, tuturor!”
Numele meu este Čeněk și am crescut în Adamov, un oraș mic din apropiere de Brno, în Republica Cehă, cu mulți frați. Sunt mândru morav (una dintre cele trei regiuni istorice din Cehia) și călător entuziast.
Ce să spun mai multe despre mine… Sunt o persoană liber gânditoare și deschisă la minte. Îmi place să călătoresc, am călătorit mult după aniversarea de optsprezece ani. Și în principal iubesc doar țările din „Europa de Sud-Est”, inclusiv România.
Deci vorbesc puțin în croată și, de asemenea, în limba bulgară și vreau să continui să studiez aceste țări și culturi la universitatea din Brno. Dar ma bucur ca acum pot fi aici la Izvoarele pentru proiectul F5 si pot sa invat si limba romana frumoasa si sa explorez mai mult viata in aceasta tara.
La liceu am studiat biblioteconomia, așa că sper să lucrăm la mica noastră bibliotecă din Curba de Cultura, să o facem din ce în ce mai buna și să facem și multe activități în această sală. Cu toate acestea, poate în principal vara, pentru că este puțin greu din cauza restrictiilor covid. Sunt foarte nerăbdător!
De asemenea, ultimii cinci ani îmi petrec toate verile în cinematograful mobil de vară din Republica Cehă. Așa că locuiam într-o dubă și organizam seri de film în toate părțile țării noastre. Așa că vreau să spun că de abia aștept să merg serile de film aici în județul Prahova și cred că va fi minunat! De asemenea, dacă vreți să știți ceva mai multe despre Cehia, nu vă sfiați să mă întrebați, pentru că datorită muncii în cinematografia de vară am explorat cu adevărat toate părțile țării noastre.
Ultimul meu hobby mare este geocaching. De fapt, este un joc despre căutarea „comorilor” (cutii mici) cu coordonatele GPS, cred că poate fi foarte drăguț să organizam o „vânătoare de comori” mare vara. Dar este o chestiune de viitor. 😉
Deci acesta sunt eu și sunt nerăbdător să vă cunosc, indiferent cine ești ! 🙂
So „Ahoj, všichni!“, it means in czech „Hello, everybody!“
My name is Čeněk and I growed up in Adamov, a little city nearby Brno in the Czech republic with a lot of siblings. I am a proud Moravian (one of the three historical regions in Czechia) and an enthusiastic traveller.
What else to say about myself… I am a freethinker and an open-minded person. I love travelling, I did it a lot of after my eighteen birthday. I mainly love countries of „South-eastern Europe“, included Romania.
So I speak a bit in croatian and also bulgarian language and I want to continue studying this countries and cultures in the university in Brno. I am glad that now I can be here in Izvoarele for the project F5 were I can learn also beatiful romanian language and to explore how is life in this country.
On high school I studied librarianship, so I hope we will work on our little library in Curba de Cultura, we will do it better and better and also a lot of activities in this room. However, maybe mainly in summer, because it’s a bit hard because covid restrictions. I am looking forward to it!
Also, I spet all my last five summers in a summer mobile cinema in the Czech republic. We were living in a van and we were organizing movie nights in all parts of our country. I want to say I can’t wait for the movie nights here in Prahova county and I believe it will be awesome! Also, if you will want know something more about Czechia, don’t be shy to ask me, because thanks to the work in the summer cinema I really explored all parts of the country.
My last big hobby is geocaching. It’s actually a game about searching „treasures“ (little boxes) with GPS coordenates, I think it can be really nice to organize some big „Treasure hunt“ in summer. But it’s a question for the future. 😉
So this is me and I can’t wait to meet you, no matter who are you! 🙂
Salut! Numele meu este Israt, am 19 ani și vin din Vicenza, nordul Italiei. Am studiat la un liceu de Arte Vizuale până în iunie anul trecut și de atunci explorez ceea ce 13 ani de școală nu mi-au dat niciodată. Și dintr-o dată am ajuns în România!
Proiectul meu se numește F5 și este despre redeschiderea centrului de tineret din Izvoarele și, de asemenea, pregătirea activităților pentru tinerii comunității. Proiectul are o durată de 7 luni.
Arta a fost întotdeauna pasiunea mea și sper să exteriorizez această pasiune și să fac lucruri creative cu și pentru tineri.
Până acum, înainte de a veni aici, am făcut întotdeauna parte dintr-o comunitate care m-a ajutat să învăț lucruri noi, să cresc și să gândesc într-un mod în care sistemul educațional nu ne-a învățat niciodată cum ar trebui să facem acest lucru. Acum vreau să fiu persoana care să dea mai departe într-o comunitate lucrurile învățate.
Am făcut o expoziție personală de artă, am făcut ceva voluntariat și am plecat în Irlanda ca babysitter. Interesele mele sunt benzile desenate, jocurile video, cărțile, mersul pe bicicletă, mersul la teatru și să fiu înconjurată de natură.
Nu știu ce vreau să fac în viitor, dar sper să mă bucur de prezentul meu aici în România.
Hello! My name is Israt, I’m 19 years old and I come from Vicenza, Northern Italy. I’ve studied in a Visual Arts high school until last June and since then I’ve been exploring what 13 years of school never gave me. Suddenly I ended up in Romania!
My project is called F5 and it is about refreshing the youth center in Izvoarele and also preparing activities for the young people of the community. The project has a duration of 8 months.
Art has always been my passion and I hope to externalize this passion and do creative things for and with youngsters.
Until now, before coming here, I’ve always been part of a community that helped me learn new things, grow up, and think in a way that the educational system never taught us how to. Now I want to be the person to give in a community.
I did a personal art exhibition, did some minor volunteering, and went to Ireland as an Au Pair. My interests are comics, video games, books, riding a bike, going to the theater and being surrounded by nature.
I don’t know what I want to do in the future, but I hope to enjoy my present here in Romania.
Partenerul nostru, Kreisjugendwerk der AWO din Karlsruhe, Germania, caută un voluntar pentru unul dintre proiectele lor de 12 luni!
Sarcina principală a voluntarului va fi:
Organizația gazdă vă va pune la dispoziție un apartament în care veți locui împreună cu alți 6 voluntari, deci,
Dacă ești sau ai:
– Aveți cel puțin 18 ani
– Permis de conducere
– Bune cunoștințe de limba engleză (înțelegere, vorbire, scriere, citire)
– Cunoștințe de muncă administrativă (calculator) și interes pentru a lucra într-un birou!
– Aveți o organizație de trimitere acreditată (numărul PIC, numărul de acreditare, numele și persoanele de contact ale organizației de trimitere)
Nu ezitați să trimiteți scrisoarea de motivație și CV-ul dumneavoastră la adresa sorin@curbadecultura.ro dacă sunteți interesat sau dacă aveți întrebări legate de proiect!
În data de 19 noiembrie, Lucia, însoțița de Alex Popa, un tânăr din Teisani, am călătorit prin comuna Teisani să aflăm mai multe despre toate bisericile. Iată ce am colectat.
Această biserică a fost construită în jurul anului 1900 și renovată în urmă cu câțiva ani. În religia ortodoxă, se știe că Sfântul Nicolae a fost persoana care a venit cu Dumnezeu la această biserică, motiv pentru care îi poartă numele.
Mai departe vedem în prim plan Clopotnița din dreapta bisericii, intră persoana care să tragă clopotul și bate clopoțelul, este o meserie în sine, două zile pe săptămână și uneori sâmbăta. Dacă există o zi specială în timpul săptămânii, persoana vine din nou să sune. Este interesant de observat că există două tipuri de sunet. Clopoțelul care sună rapid este pentru cei care au murit. Dimpotrivă, sunetul lent al clopoțelului este pentru tradițiile creștine. În data de 19 noiembrie, Lucia, însoțița de Alex Popa, un tânăr din Teisani, am călătorit prin comuna Teisani să aflăm mai multe despre toate bisericile. Iată ce am colectat.
În plus, există o mică clădire pentru a aprinde lumânări. Există două laturi diferite. Una cu scris VII, care înseamnă viu în română. Prin urmare, aprindeți acea lumânare pentru oamenii care sunt în viață în familia dvs., prietenii sau alte persoane. Pe cealaltă parte scrie Morti, care înseamnă mort în română. De aceea aprinzi acea lumânare pentru ca oamenii care au murit să aibă lumină în lumea cealaltă. Oamenii plătesc o jumătate de leu pentru o lumânare.
În stânga bisericii, putem vedea un cimitir care este dedicat unui preot important, Preotul Simion, care a lucrat în această biserică. Oricine poate pune lumânări pe mormântul lui. Spre deosebire de preoții din religia creștină, preoții din religia ortodoxă au voie să se căsătorească și să aibă o familie. Cu toate acestea, nu au voie să aibă copii înainte de căsătorie. La fel este și pentru oamenii care nu lucrează ca personalități religioase.
Serviciul este duminica si sambata in fiecare saptamana. Și dacă există o zi specială în săptămână care nu este duminică sau sâmbătă (de exemplu: Crăciun, Paște, Zilele Sfintelor, căsătoria, decesele…) există o altă slujbă.
Mai mult, pe marginea bisericii sunt picturi, picturi cu Apostoli si Sfinti.
În interiorul bisericii sunt o mulțime de scaune pe care oamenii să stea și perne pentru a sta pe jos. Când oamenii nu se potrivesc în biserică, stau afară și de aceea sunt vorbitori afară.
Pentru început, Clopotnița este chiar în fața bisericii și oamenii trebuie să treacă prin el pentru a ajunge la biserică. Cineva este însărcinat să sune clopotul, sunetul clopotului și alte treburi din biserică pot fi făcute ca voluntariat.
Mai departe, în grădina din dreapta bisericii se află un Memorial de război, pentru cele două războaie mondiale.
În interiorul acestei biserici există două spații pentru aprinderea lumânărilor, unul este dedicat oamenilor care sunt încă în viață și celălalt celor care au decedat. În plus, în afara bisericii nu există diferențiere, există doar un spațiu atât pentru cei vii, cât și pentru cei morți.
În plus, am văzut un preot făcând o slujbă, în timp ce strângea informații, și ținea în mână un turifer cu vapori ieșind din el. Este interesant de subliniat că turiferele sunt folosite pentru a curăța sufletul oamenilor.
Pentru început, se află, în dreapta bisericii, un parastas care a fost construit cu mult timp în urmă, pentru un preot important care a lucrat în biserică.
În al doilea rând, Clopotnița este situată în partea stângă a bisericii în prim plan.
În stânga bisericii, putem vedea o cruce deasupra unui mic rezervor de apă sfințită.
Mai mult, există un spațiu, lângă zidul din stânga bisericii, pentru aprinderea lumânărilor pentru cei vii și unul pentru cei morți. După cum se vede în cele două biserici anterioare.
Putem vedea și un tablou pe peretele din fața bisericii. În dreapta tabloului sta Parasceva, iar în stânga Nicolae.
În timpul Paștelui și Crăciunului și cu alte ocazii, oamenii vin în cimitir cu lumânări pentru a le pune pe mormântul familiei. Această tradiție constă în aducerea luminii de la biserică la cimitir. Oamenii își aprind lumânarea la biserică și apoi merg până la cimitir. Astfel oamenii aduc lumina lui Dumnezeu direct celor dragi.
Sătenii au construit această biserică, iar Primăria a început să participe mai târziu la viața bisericii. Această biserică are cea mai veche clopotniță din comună. Persoana însărcinată să sune clopoțelul îl sună cu ciocanele mici.
Mulțumiri speciale lui Alex POPA pentru că și-a dedicat timpul pentru a merge împreună cu noi prin comună și pentru a ne împărtăși aceste informații.
On the 19th of November Lucia and I, accompanied by Alex Popa, a youngster from Teisani, went around Teisani’s commune to learn more about all the churches. Here is it what we collected.
This church was built around 1900 and renovated a few years ago. In the orthodox religion, it is known that Saint Nicholas was the person who came with God to this church which is why it is named after him. Further, we can see the Bell Tower on the right of the church on the foreground, the person in charge to ring the bell comes in and rings the bell, it is a job in itself, two days a week and sometimes on Saturday. If there is a special day during the week the person comes again to ring the bell. It is interesting to note that there are two types of ringing. The fast bell ringing is for people who died. On the opposite, the slow bell ringing is for Christian traditions.
In addition, there is a little building to light candles. There are two different sides. One with written VII, which means alive in Romanian. Therefore, you light that candle for people that are alive in your family, or friends or other people. On the other side is written Morti, which means dead in Romanian. That is why you light that candle so the people who died have light in the otherworld. People pay half a lei for one candle.
On the left of the church, we can see a graveyard that is dedicated to an important priest, Preotul Simion, that worked in this church. Anyone can put candles on his grave. Unlike priests in the Christian religion, priests in the Orthodox religion are allowed to get married and have a family. Nevertheless, they are not allowed to have children before marriage. It is the same for people that do not work as religious figures.
The service is on Sunday and Saturday every week. And if there is a special day in the week that is not on Sunday or Saturday (example: Christmas, Easter, Saint days, marriage, deaths…) there is another service.
Moreover, there are paintings on the side of the church, paintings of Apostols and Saints.
Inside the church there are a lot of chairs for people to sit and pillows to sit on the floor. When people don’t fit in the church they stand outside, and that is why there are speakers outside.
To start with, the Bell Tower is right in front of the church and people have to walk through it to reach the church. Someone is charged to ring the bell, ringing the bell and other chores in the church can be done as volunteering.Further, there is a War Memorial, for the two World Wars, in the garden on the right of the church.
Inside this church there are two spaces to light candles, one is dedicated to people that are still alive and the other to people that passed away. In addition, outside the church there is no differentiation, there is just one space for both alive and dead people.
Besides, we saw a priest doing a service, while collecting information, and he was holding a thuriferous with fumes coming out of it. It is interesting to point that thuriferous are used to clean people’s soul.
To begin with, there is, on the right of the church, a memorial that was built a long time ago, for an important priest that worked in the church.
Secondly, the Bell Tower is located on the left of the church in the foreground.
On the left of the church, we can see a cross above a small reservoir of holy water.
Moreover, there is a space, next to the wall on the left of the church, to light candles for alive people and one for dead people. As seen in the two previous churches.
We can also see a painting on wall at the front of the church. On the right of the painting stands Parasceva and on the left Nicolae.
During Easter and Christmas and other occasions people are coming into the cemetery with candles to put on their family’s grave. This tradition consists of bringing the light from the church to the cemetery. People light their candle at the church and then walk all the way to the cemetery. That way people are bringing the light of God directly to their loved ones.
The villagers built this church and the Town Hall started participating in the church’s life later on.
This church has the oldest Bell Tower of the commune. The person in charge to ring the bell rings it with little hammers.
Special thanks to Alex POPA for taking the time to go around the commune with us and share all these very interesting informations.
Bună ziua! Sunt Andrés, și sunt din Barcelona și am 28 de ani. Aceasta este a doua mea aventură cu Curba de Cultură (de data asta în proiectul ”Tinemobilul – The Fury Road”) după ce am participat la proiectul anterior de renovare a Centrului de Tineret din Izvoarele.
În acest nou proiect sper să am ocazia să-mi pun în practică cunoștințele mele de muzician atunci când vine vorba de diverse activități pe care le putem face cu tinerii precum și de a folosi arta ca instrument pentru a ne exprima liber. Să începem această nouă aventură!
Hello! I’m Andrés, and I’m from Barcelona and I’m 28 years old. This is my second adventure with the Culture Curve (this time in the project “Tinemobilul – The Fury Road”) after I participated in the previous project to renovate the Youth Center in Izvoarele.
In this new project I hope to have the opportunity to put my knowledge as a musician into practice when creating various activities that we can do with young people as well as using art as a tool to express ourselves freely. Let’s start this new adventure fellas!