I consider myself a friendly guy, I am very open-minded and living with a disability since childhood and this has given me the strength of will, determination and a bit of stubbornness, so if I get a target, I must get it. Beside this I like to joke, I try to see life with optimism and I believe in values like love, friendship and respect.
I believe that the EVS projects are a great opportunity. I am participating in this one hosted by Curba de Cultură because I want to broaden my horizons, to learn about a new culture and also because I firmly believe that an experience like this is a learning experience for personal growth, a step forward to feel citizen of the World.
Personally I am fascinated by the idea of working with young people because they are often the ones who need a person to talk or with whom to meet. So from this experience I expect to increase my cultural and personal baggage, to live and to confront new educational experiences with other volunteers with different backgrounds than mine. I think this will not be a common experience but I will take the best from it.
Mă consider un tip prietenos, deschis la minte și deși am o ușoară dizabilitate încă din copilărie asta mi-a dat putere, determinare și un pic de încăpățânare, prin urmare dacă am o țintă, trebuie să ajung la ea. Pe lângă asta îmi place să glumesc, să văd viața într-o notă optimistă și cred în valori precum iubire, prietenie și respect.
Consider că proiectele EVS sunt oportunități minunate. Particip în acesta, găzduit de Curba de Cultură deoarece vreau să îmi lărgesc orizonturile, să descopăr o nouă cultură și cred cu tărie că o experiență ca asta este o experiență de învățare, de dezvoltare personală, un pas în față în a deveni un cetățean al Lumii.
Personal sunt fascinat de ideea de a lucra cu tineri, deoarece adesea ei sunt cei care au nevoie de cineva cu care să vorbească ori cu cine să se întâlnească. Din acest stagiu mă aștept să să îmi cresc bagajul cultural și personal, să trăiesc și să experiementez o nouă experiență educațională împreună cu voluntari provenind din alte medii decât al meu. Aceasta nu va fi o experiență obișnuită, dar voi lua ce e mai bun din ea.
Alessio se află în România pentru o perioadă de 6 luni, din august 2016 până în ianuarie 2017 în cadrul proiectului Building Youth Supportive Communities 2 (ref nr 2016-1-Ro01-KA105-024246), proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de Asociația Curba de Cultură.
În cadrul proiectului Intercult’rural cei doi voluntari francezi, Margot și Mael, găzduiți de Curba de Cultură au organizat două evenimente cu tematică muzicală. Primul a fost pe data de 30 iunie la Școala Gimnazială Traian Săvulescu în Izvoarele, iar cel de-al doilea pe 25 iulie la Școala Gimnazială Homorâciu. Dar mai multe detalii vă dă Margot în testimonialul ei.
In the Intercult’rural project the two French volunteers hosted by Curba de Cultura organised two musical events. The first one was on 30th June in Școala Gimnazială Traian Săvulescu in Izvoarele and the second one on 25th July at Școala Gimnazială Homorâciu. But more details you can find from Margot’s testimonials.
I organized my first event in the 30 June. It was a musical event with percussion, piano and voice workshops and a handicraft workshop. We organized preparation meetings but it was really hard at the beginning to keep the people attentive during all the meetings. All the local volunteers helped me, it was a group work. The problem was the promotion which was not done properly and lead to a poor attendance. This was a lesson learnt and for next time we know what to do better. We learnt how to work together and how to assign tasks so in a way it was still a success.
Am organizat primul eveniment pe 30 iunie. Evenimentul a cuprins ateliere de percuție, piano și voce precum și un atelier de lucru manual. Am organizat întâlniri preparatorii, dar mi-a fost greu la început să mențin atenția trează a celor ce participau. Toți voluntarii locali m-au ajutat, a fost muncă în echipă. Problema a fost însă partea de promovare, care nu a fost făcută adecvat ceea ce a dus la o slabă prezență la eveniment. A fost o lecție învățată, iar data viitoare, știm ce trebuie îmbunătățit. Am învățat însă cum să lucrăm în echipă și cum să împărțim sarcinile, așadar din punctul ăsta de vedere a fost un succes.
For the 25th July I organized a second musical event. I wanted to do better than the first one, so with the help of the local volunteers, we did it. We worked more on promotion, we did posters, and Mael with some helpful guys and girls walked on the streets of the village, made noise with djembe and told to people what is going on and when it will happen. The event itself went in a better way. This time we had percussion, piano and guitar workshops and handicraft from recycled materials workshop. We had lots of children coming and even some adults passed by to see the event. Everyone had lots of fun and I think they were very happy. In the end I was really happy to see smiles on everyone’s faces.
Pentru data de 25 iulie am organizat cel de-al doilea eveniment. Mi-am dorit să iasă mai bine și cu ajutorul voluntarilor locali a ieșit. Am muncit mai mult la partea de promovare, am făcut afișe, iar Mael împreună cu câțiva băieți și fete am colindat ulițele satului, au bătut în tobe, au făcut zgomot și au spus oamenilor ce și când urmează să se întâmple. Întregul eveniment a mers mai bine. de această dată am avut atelier de percuție, pian și chitară și lucru manual din materiale reciclate. Mulți copii au participat și chiar adulți au trecut pe acolo pentru a vedea ce se întâmplă. Toți s-au distrat și cred că erau fericiți. La final m-am bucurat să văd zâmbete pe fețele tuturor.
Margot, volunteer from France.
Margot se află în România pentru 5 luni în cadrul proiectului Intercult’rural (ref nr 2015-3-FR02-KA105-010806) co-finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+ și implementant în România de Asociația Curba de Cultură.
This weekend was joyful and with some news friendships. I went to Brașov by hitchhiking as usual. So I’ve waited for a truck or a car or any rolling object to take me there. At last a truck stopped. It was a man and his 14 years old son. They were really nice and the son could speak English which was great because he could translate what his father was saying. So he drove me till the center of Brașov (they were SO kind), and he offered me 20 lei because I told him that I forget my “sacoche” at CdC office before start hitchhiking. So I had to accept, and that money really helped me during the weekend, thank you very much truck driver.
Acest weekend a fost încântător și cu noi prietenii. Am mers la Brașov făcând autostopul, ca de obicei. Am așteptat un camion ori o mașină ori vreun altfel de obiect rotitor care să mă ducă acolo. În cele din urmă a oprit un camion. Era condus de un bărbat și fiul său de 14 ani. Au fost foarte amabili iar băiatul vorbea Engleză, ceea ce a fost minunat, pentru că a putut traduce ce zicea tatăl său. Așa se face că m-a dus până în centrul Brașovului (au fost așa de amabili) și mi-a oferit 20 de lei pentru că i-am spus că mi-am uitat “sacoche” la CdC la birou. Prin urmare a trebuit să accept și banii aceea m-au ajutat în weekend, pentru asta îi mulțumesc șoferului de tir.
Then I’ve rolled till Elena’s house. She is our wonderful mentor. The next morning, it was a sweet waking up in happiness. Elena made the breakfast and afterwards I went in city for skateboarding. I’ve rolled around the city, looking for spots and in the middle of this I met Liina. She is actually working in a hostel in the center. After I sweated like a pig I went to the Black Tower to enjoy the view, which was superb. On the way down, I heard someone playing guitar and singing powerfully so I stopped where he was and starting to talk and play guitar. He was singing, I was playing, and we were chatting. I tried to sing as well because his voice stoked me. Anyway, afterwards we spend a part of the night together with his friends that I met, and I returned to Elena’s house.
Next day I woke up late at 3.30 pm. Elena brought me to the town and I decided to walk up the Tâmpa hill where is the big BRAȘOV sign. That was amazing: the walk up the hill was physically worth it. Once up, I just took my time because I was out of breath. Minutes later, Liina joined me up there. When we finally decided to get down it started to rain and we got totally wet! The street was the river of Mississippi, I swear! In the main square were many Tango dancers under the rain, it was a beautiful moment. This weekend will be stuck in my head.
Apoi am mers pe skateboard până la casa Elenei. Ea este minunatul nostru mentor. Următoarea dimineață m-am trezit fericit. Elena a pregătit micul dejun, iar apoi am mers în oraș să mă dau cu placa. M-am dat prin tot orașul, căutând locuri cât mai potrivite și am întâlnit-o pe Liina. De fapt ea lucrează într-un hostel în centru. După ce am transpirat ca un porc am urcat la Turnul Negru pentru a admira privelistea, care a fost superbă. La coborâre am auzit pe cineva cântând la chitară și cu vocea atât de intens încât m-am oprit unde era muzicantul, am intrat în vorbă cu el și am cântat la chitară. El cânta cu vocea, eu la chitară și mai povesteam. Am încercat de asemenea să cânt pentru că mi se părea că vocea lui m-a încărcat și pe mine. După asta am petrecut o parte din noapte împreună cu el și cu prietenii lui, iar apoi m-am întors la casa Elenei.
Ziua următoare m-am trezit târziu la 15.30. Elena m-a dus în oraș și am decis să urc pe Tâmpa la semnul acela mare cu BRAȘOV. A fost minunat: urcatul dealului a meritat efortul fizic din plin. Odată ajuns sus m-am odihnit căci rămăsesem fără respirație. Câteva minute mai târziu Liina mi s-a alăturat. Când, în cele din urmă, ne-am decis să coborâm a început să plouă și ne-am udat complet. Strada era un adevăarat Mississippi, jur! În Piața Sfatului erau dansatori de tango, care dansau în ploaie. A fost un moment minunat. Acest sfârșit de săptămână îmi va rămâne în minte.
Mael – volunteer from France
Mael se află în România pentru 5 luni în cadrul proiectului Intercult’rural (ref nr 2015-3-FR02-KA105-010806) co-finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+ și implementant în România de Asociația Curba de Cultură.
Thursday evening, Dodo and Kristi came by hitchhike from Râmincu Sărat to pick me up from Schiulești. We enjoyed our evening together, and Friday we left at 10:00 am. First direction: Râmnicu Sărat.
So we walked, and we met, at the end of the village, a girl who told us that a friend of her goes to Ploiești (the middle of our way to Râmincu Sărat). We waited for him, and he came! We left Schiulești and he brought us to Ploiești. There he didn’t want us to continue hitchhiking he wanted us to take a bus. He dropped us to the bus station, and he also gave us 50 lei for tickets! It was crazy! I never saw this before! We had to wait 45 min in Ploiești before the bus departure, so we went in restaurant, but when we came back… there was NO BUS anymore. Shit… we had to take a cab to go out of the city to hitchhike!
Two cars picked us up and we arrived in Râmnicu Sărat. There we joined the other friends. We were 6 in total therefore we divided ourselves in two groups and the adventure started!
It was a mess at the beginning, two cars took us, but we were still in Râmnicu Sărat. Finally a car brought us on the way to Constanța…
And there was a problem: there were not too many cars using the road. So we were waiting in a gas station, we didn’t have sign, so a guy took us to the closest city (Crazy Romanian peoples are so helpful !!!). After a long wait another guy took us to a crossing in our way. We were in a Roma village, so EVERYONE was looking at us, it was a little bit scary… Luckily 3 minutes later 2 guys, electricians, really cool guys picked us up! They brought us a bit closer to our destination. There we were waiting aaaaaaaand waaaaaaaiting for someone, when finally a young guy with his van stopped. Bad luck, he had just 2 seats in front and we were 3. After negotiating among us, 2 of us went in the front and one in the back! Nordine was the first in the back! After that me and later Yasmine! And what else do you think it was travelling with us? A baby cat! This way 2 hours and half past with his van! It was really cool!
Finally we arrived to Constanța where we met our host from coachsurfing. Dan with his wife Maria. They were amazing! Now it came the time to enjoy the sea and the city and the holidays !!!
The way back was by hitchhiking as well. This time we were two, Nordine and me! We waited 5 minutes and a couple took us until Bucharest ! Surprisingly they spoke really good French! They also ask us if we wanted to take the bus, they proposed to pay for us (crazy this Romanian, too helpful!!!). We refused of course. The trip continued with McDonalds breaks and with another couple driving us. They stopped in a gas station and bought us water! Later they dropped us in Ploiești! The last car taking us was an English car! With again a really cool guy!
Result of this weekend: I realized that I have never met people so Friendly and Helpful before!
Margot
volunteer from France
Margot se află în România pentru 5 luni în cadrul proiectului Intercult’rural (ref nr 2015-3-FR02-KA105-010806) co-finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+ și implementant în România de Asociația Curba de Cultură.
In the first month, after we arrived to Romania, we had the on arrival training. It lasted for a week, and it gathers all the volunteers that arrived in the last month in Romania for an EVS stage. The main goal of the training is to ease the process of living and working in a different country that your home country.
This week of the training was really cool, I met new people, I discover a lot of new things about myself in relation with the host country and the others. There is a main topic each day and almost every situation that might occur during the stage is foreseen and covered. I discovered new things about EVS, how to manage when there is a conflict, with the organization or the others volunteers with who you live, and how to make the best of my time spent here. I learned a lot.
It was a beautiful meeting with lots of fun and with discovery of a new city.
A piece of advice: Don’t stay in your room during this week, party, enjoy !!!
În prima lună, după ce am ajuns în România, am avut parte de On Arrival Training. A durat o săptămână și a adunat toți voluntarii SEV sosiți în România în ultima perioadă. Scopul principal al trainingului este de a ușura procesul de adaptare la o nouă țară, care e mai mult sau mai puțin diferită de cea de rezidență.
Această săptămână de training a fost ‘mișto’ am întâlnit alți voluntari, am descoperit lucruri despre mine în legătură cu țara gazdă și cu ceilalți. Fiecare zi a avut un subiect principal și aproape orice situație ar apărea a fost prevăzută și discutată. Am aflat niște noutăți despre EVS, cum să mă descurc în situații conflictuale atât cu organizația cât și cu ceilalți voluntari și cum să profit la maxim de timpul petrecut aici. Am învățat multe.
A fost o întâlnire nemaipomenită cu multă distracție și cu descoperirea unui nou oraș.
Sfat: Nu stați în cameră în această săptămână, petreceți, distrați-vă!
Margot, volunteer from France.
Margot se află în România pentru 5 luni în cadrul proiectului Intercult’rural (ref nr 2015-3-FR02-KA105-010806) co-finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+ și implementant în România de Asociația Curba de Cultură.