Portret de voluntar – Lou (Franța)
Mă numesc Lou, am 28 de ani și vin din Marsilia, în sudul Franței ☀️.
M-am alăturat proiectului Schroedinger’s Culture(al) Dilema pentru că îmi place să planific evenimente de tot felul. De asemenea, m-am gândit că ar fi o bună oportunitate de a descoperi cultura românească și de a învăța limba.
Cred că cultura este foarte importantă și mi-ar plăcea să o împărtășesc pe a mea cu voi și să o descopăr pe a voastră.
Îmi place muzica (de toate felurile, dar mai ales Rock 🎸🤟), în prezent învăț să cânt la chitară și ukulele și știu să cânt la djumbe. De asemenea, îmi place să citesc, să învăț limbi străine, să călătoresc și să dansez.
Filmul meu preferat este Pirații din Caraibe, dar sunt și un mare fan Harry Potter ⚡️
Fapt amuzant despre mine: port adesea galben (pentru că sunt un Hufflepuff 😉)
Abia aștept să vă cunosc pe toți 😀
Hello there!
My name is Lou, I’m 28 and I come from Marseille in the south of France ☀️.
I joined the Schroedinger’s Culture(al) Dilema project because I love planning events of all kind. I also thought it would be a good oportunity to discover the Romanian culture and learn the language.
I think culture is really important and I would love to share mine with you and discover yours.
I love music (all kind but mainly Rock 🎸🤟), I am currently learning how to play the guitar and the ukulele and I can play the djumbe. I also love reading, learning languages, travelling and dancing.
My favoutite film is Pirates of the Caribbean but I’m also a huge Harry Potter fan ⚡️
Fun fact about me : I often wear yellow (because I’m a Hufflepuff 😉)
Can’t wait to meet you all 😀
Experiența de voluntariat a lui Paco în Serviciul Civil – Paco’s volunteering experience in Civic Service
Mă numesc Paco BLIND-CEROI, mi-am început Serviciul Civic, în România, la vârsta de 21 de ani. Am avut astfel onoarea să-mi petrec trecerea la 22 de ani în această frumoasă țară unde tradiția își face puternic simțită prezența. Am participat 12 luni, în cadrul unui Serviciu Civic, în județul Prahova, mai exact în Izvoarele. Suntem foarte implicați și în Teișani, unde avem un centru de tineret în sat. Majoritatea activităților noastre s-au desfășurat în mediul rural. Am învățat așadar să apreciem dinamica stabilită de localnici pentru a profita la maximum de experiența noastră.
Folosesc „noi” pentru că timp de un an mi-am împărtășit viața de zi cu zi cu actori din microcosmosul în care ne aflăm, care au făcut acest proiect excepțional. Activitățile zilnice sunt puternic influențate de vreme, de numărul de cazuri Covid-19, de anotimpurile de recoltare, de calendarul religios… Ne-am trăit așadar experiența ca localnici, punctată de mulți factori externi asociației, în timp ce continuam să avansăm în responsabilitățile pe care ni le asumăm cu coordonatorii noștri.
Am avut norocul să fiu destul de liber în proiectul meu, cel puțin în fazele inițiale, deși trebuia urmată politica asociației, au apărut foarte repede instrucțiuni, iar faptul că un alt proiect care s-a desfășurat simultan mi-a permis să particip și la el în anumite momente, m-a bucurat. Așa că pe parcursul acestui an am putut desfășura activități în centrul nostru de tineret în scop de distracție și cultură, dar și să călătoresc sute de kilometri pentru a putea cumpăra o mașină. Această varietate a vieții mele zilnice m-a făcut să vibrez, să învăț o mulțime de lucruri și nivelul meu de învățare a crescut atunci când planurile au fost făcute pe repede înainte. „Te rog, poți merge să ridici comenzile din București în această după-amiază?”. Ce plăcere!
Asociația a dezvoltat și un proiect fabulos care își propune să desfășoare activități în afara centrului de tineret. Am avut norocul să pot participa enorm la acest proiect și să pot parcurge toată procedura de organizare a unei activități. Pornind de la procedurile administrative, până la promovare, logistică, desfășurarea sesiunii… Acest proiect fabulos este desigur „TineMobil”. Această dubă simbolică este una dintre cele mai vii amintiri ale mele, mai ales primul film în aer liber pe care l-am proiectat în Bughea de Sus, care a fost fantastic.
De asemenea, am putut să particip la formare în teatru, să realizez fotografii, împreună cu scopul acestora, să învăț să folosesc Canva și să cresc gradul de conștientizare al problemelor actuale. Aceste cursuri de pregătire nu au fost momentele de care m-am bucurat cel mai mult în acest an, dar fiecare a fost foarte important, pentru restul acestui proiect dar și pentru viitor. Tot în aceste momente am putut să ne întărim spiritul de echipă, mă gândesc în special la instrucția foto cu Rareș, care ne-a permis timp de 3 zile să petrecem timp cu Alex, Lucian, Mario, Marius, tineri din comunitate.
Am avut și două perioade, pe timpul verii, de câte o lună și jumătate, cu voluntari pe termen scurt. Primul proiect și-a propus să aibă un festival de 3 zile în sat, al doilea a fost dedicat renovării unui centru de tineret. Am putut să participăm la aceste proiecte care ne-au prins foarte bine, pentru că am trăit ca într-o bulă în interiorul proiectelor noastre. Acest lucru ne-a permis să ne diversificăm viața de zi cu zi și să cunoaștem oameni noi.
Personal, am avut ocazia extraordinară de a fi lider într-un grup de tineret românesc, pentru schimburi de tineri în Slovenia și Bulgaria. Această experiență a fost senzațională, super bogată în învățare. Grupul cu care am realizat acest lucru a avut o dinamică și o atmosferă grozavă, ceea ce a făcut ca această perioadă să fie de neuitat. Bucuria de a trăi a fost acolo tot timpul.
Pe scurt, am lucrat cu voluntari locali, precum și cu participanți la activitățile noastre. Dar luând în considerare o gamă mai largă, am avut șansa de a colabora cu autoritățile naționale, alte asociații din România sau din străinătate, speakeri și traineri. Multitudinea de actori a fost foarte stimulantă pentru acest proiect, am progresat foarte mult în modul în care mă adresez, interlocutorului care se află în fața mea.
Mi-am dorit din toată inima să fac acest Serviciu Civic, în special pentru că deja cunoșteam asociația după ce am realizat acolo un proiect de Corp European de Solidaritate de două luni.
Cred că posibilitatea de a întâlni oameni noi în mod regulat a fost una dintre principalele mele motivații pentru a începe acest proiect. În plus, datorită valorilor asociației Curba de Cultură, mi-am dat seama că a fost un element ce mi-a declanșat dorința de a intra în contact cu diverse organizații partenere.
Sunt foarte mulțumit de legătura pe care am creat-o cu majoritatea oamenilor pe care i-am întâlnit, am putut să împărtășesc cu ei o mulțime de momente fantastice care vor rămâne alături de mine toată viața.
Am învățat o mulțime de lucruri, să devin chiar mai rustic și plin de resurse, dar cred că ceea ce îmi va folosi cel mai mult este faptul că mi-am îmbunătățit abilitățile de relaționat cu ceilați.
Sunt o mie și una de povești, dar preferatele mele sunt fără îndoială cele în care făceam un grătar tradițional în casa unui localnic, acolo s-au întâmplat cele mai frumoase lucruri. Ceea ce îmi amintesc este cu siguranță „ne descurcăm”, lucru învățat de la acompaniatorul meu în timpul acestei aventuri, Alex Popa.
Dacă pot să-mi exprim o ultimă dorință înainte de a termina această experiență magnifică la jumătatea lunii decembrie, este speranța de a putea reveni la ediția 2022 a Ruralympics cu Theo ROSE ca invitat de onoare.
—
My name is Paco BLIND-CEROI, I started my Civic Service, in Romania, at the age of 21. I thus had the honor to signify my passage to the 22 years old in this beautiful country which does not lack tradition to embellish the party. I went for 12 months, as part of a Civic Service, in the Prahova region, more precisely in Izvoarele. We are also very involved in Teișani, where we have a youth center in the village. The majority of our activities were carried out in rural areas. We have therefore learned to appreciate the dynamics established by the locals to make the most of our experience.
I use “us” because for a year I shared my daily life with actors in the microcosm where we are, who have greatly made this project exceptional. The context here greatly influences our daily life depending on the weather, the number of cases of Covid-19, the harvest seasons, the religious calendar … We therefore lived our experience like locals, punctuated by many factors external to the association, while continuing to move forward in the responsibilities that we take with our coordinators.
I was lucky enough to be fairly free in my project, at least for the initial axes, although they had to follow the association’s policy, very quickly guidelines emerged, and the fact that another project that took place simultaneously also allowed me to take part in it at certain times. So during this year I was able to do activities in our youth center for fun and cultural purposes, but also to travel hundreds of kilometers to potentially buy a car. This variety of my daily life made me vibrate, learn a lot of things and my learning level was even greater when the plans were made with a short deadline. “Please, can you go pick up orders in Bucharest this afternoon? “. What a pleasure !
The association has also developed a fabulous project which aims to carry out activities in places, without the opportunity to have a youth center or attractions. I was fortunate to be able to participate enormously in this project and to be able to go through the entire procedure to organize an activity. Between the administrative procedures, the promotion, the logistics, the course of the session… This fabulous project is of course “TineMobil”. This symbolic van is one of my most vivid memories, especially the first open-air film we screened in Bughea de Sus, which was fantastic.
I was also able to take part in theater training, taking pictures and their uses, conceptualizing Canva and raising awareness around current issues. These trainings were not the moments that I enjoyed the most of this year, but each one was very important, for the rest of this project but also for the future. It was also during these moments that we were able to intensify our team spirit, I am thinking in particular of the photo training with Rareș, which allowed us for 3 days to share time with Alex, Lucian, Mario, Marius,…
We also had two phases of a month and a half each, during the summer, with short-term volunteers. The first project aimed to have a 3-day festival in the village, the second was dedicated to the renovation of a youth center. We were able to take part in these projects which did us a lot of good because we lived like in a bubble inside our respective projects. This has allowed us during this season to diversify our daily lives and meet exhilarating people.
More personally, I had the extraordinary opportunity to be a leader in a Romanian youth group, for youth exchanges in Slovenia and Bulgaria. This experience was sensational, super rich in learning. The group I was with had a great dynamic and atmosphere, which made this time unforgettable. The joy of living was there at all times.
In short, we worked with local volunteers as well as participants in our activities. But by considering a wider range, we have had the chance to collaborate with national authorities, other associations in Romania or abroad, speakers and trainers. The plurality of actors was very stimulating for this project, I have made a lot of progress in the way I address myself, to the interlocutor who is in front of me.
I wholeheartedly wished to do this Civic Service, in particular because I already knew the association after having done a two-month European solidarity body project there. I think the possibility of meeting new people on a regular basis was one of my main motivations to start this project. In addition, due to the values of the Curba de Cultura association, I realized that it was a great catalyst to get in touch with third parties.
I’m really happy with the bond we have forged with most of the people I have met, I was able to share a lot of fantastic moments with them that will stay with me for life. I’ve learned a lot of things, even being more rustic and resourceful, but I think what will benefit me the most is developing my relationship skills. There are a thousand and one anecdotes, but my favorites are without a doubt when we were sharing a traditional barbecue in a local’s house, the most beautiful things happened there. What I remember is surely “Ne descurcam” which was taught to me by my lighthouse, during this adventure, Alex Popa.
If I can express one last wish before finishing this magnificent experience in mid-December, it is the hope of being able to return for the 2022 edition of Ruralympics with Theo ROSE as guest of honor.
5 Decembrie: Ziua Internațională a Voluntariatului – Internațional Volunteering Day
Am adunat o serie de mărturii de la voluntarii noștri cu ocazia acestei zi de sărbătoare. Voluntariatul este important în viața noastră de zi cu zi și ne mândrim cu impactul pe care îl avem asupra tinerilor români și străini.
Citiți mai departe să aflați cum voluntariatul în contexte diferite poate schimba vieți.
Lucia din Olanda
“Decizia mea de a deveni voluntar a venit din dorința de a mă face utilă și de a contribui cu ceva la lumea din jurul meu. În loc să învăț lucruri noi și să păstrez acele cunoștințe și acele abilități pentru mine, am vrut să fac ceva cu ele și să mă fac utilă. În ultimii ani, am fost implicat în diferite proiecte și servicii de voluntariat, de exemplu babysitting, strângerea de fonduri sau prepararea unor mancaruri pentru organizații de caritate dar, și traducerea și verificarea textelor. Făcând acest lucru, am întâlnit o mulțime de oameni grozavi, m-a ajutat să câștig mai multă experiență și să-mi construiesc încrederea.
Când am văzut anunțul de la Curba de Cultură de a promova zona Teișanului într-un proiect de voluntariat, am știut că aici pot pune în practică ce am învățat la universitate pentru o cauză bună. Mă bucur atât de mult că am luat decizia de a veni în România și de a mă alătura acestui proiect, pentru că pentru mine voluntariatul nu înseamnă doar să lucrez fără să fiu plătit. înseamnă să împărtășești și să dobândești abilități, dar și să dobândești experiențe, să te faci util, să fii înconjurat de oameni cu gânduri similare și să lucrezi împreună pentru același scop. Am învățat mai multe despre lume, despre diversele medii sociale și culturale și despre diferențe și inegalități.
Acțiunile voluntare nu trebuie să fie mari sau dificile, chiar și cele mai mici acțiuni pot fi importante!”
Flavie din Franța
“Bună ziua tuturor! Numele meu este Flavie, am 19 ani și vin din Franța. Am ajuns la Curba acum o luna și stau în România pana la jumătatea lunii iulie. Îmi doresc să fac voluntariat încp de când eram la liceu. În septembrie anul acesta am început o specializare în economie. Destul de curând mi-am dat seama că nu va funcționa din multe motive. Unul dintre ele era că îmi doream să mă simt utilă și activă. De aceea am început să fac cercetări despre cum și unde aș putea face voluntariat. O prietenă de-a mea auzise printr-o prietenă de-a ei că un program european, Corpul European de Solidaritate, permitea tinerilor din țările europene să facă voluntariat în străinătate. Mi-am creat un cont, mi-am actualizat CV-ul în engleză și am început să aplic la unele proiecte. Curba de Cultura a răspuns foarte repede și m-am gândit „Asta e, chiar se întâmplă!”. M-am simțit foarte recunoscătoare că o asociație mi-a dat în sfârșit șansa de a face ceea ce îmi doream de atâta timp. De când am ajuns, am descoperit o mulțime de lucruri. Trecând de la sortarea alfabetică a cărților și punerea la loc a unei biblioteci, la crearea de etichete pe care să le pună pe borcanele cu miere un apicultor local, la crearea unei pinata pentru un eveniment. A fost, de asemenea, foarte dificil, trebuie să recunosc. Trebuie să înveți să lucrezi cu oameni noi, să trăiești cu oameni noi, în timp ce descoperi o țară cu totul diferită, cu propria sa limbă, culturi și obiceiuri. Dar consider asta un lucru foarte pozitiv, deoarece mă împinge și îmi permite să-mi lucrez abilitățile, răbdarea și să păstrez mintea deschisă. De asemenea, cred cu tărie că toate provocările cu care mă confrunt acum sunt un antrenament uimitor pentru orice se va întâmpla în continuare în viața mea. Sper să ne vedem curând! La revedere!”
Clémentine din Franța
“Mă numesc Clémentine, am 20 de ani, vin din Franța și am decis să fac voluntariat ca o pauză de la studii.
Am fost întotdeauna atrasa să ajut oamenii, să fiu utilă și să particip la un proiect semnificativ, iar voluntariatul a reunit toate aceste lucruri.
Deoarece sunt voluntară, îmi place foarte mult timpul petrecut în aceste proiecte. De fapt, învăț o mulțime de lucruri și îmi permite să-mi îmbunătățesc abilitățile, cum ar fi cum să folosesc rețelele sociale, să pregătesc activități și să lucrez în echipă.
În plus, a fi voluntar înseamnă a fi în mod constant în procesul de a te cunoaște pe tine și pe ceilalți. Într-adevăr, învăț multe de la alții, din experiențele lor, culturile și energia lor și sunt foarte recunoscătoare pentru asta.”
Andrés din Spania
“După prima mea experiență ca voluntar pe termen scurt cu Curba în F5 timp de 2 luni pentru a renova sediul Curbei a fost atât de infloritoare: am învățat mai multe lucruri când a fost vorba de reabilitarea unui spațiu în care să lucrăm și să petrecem ceva timp; În care am putut să cunosc mai mulți voluntari și să-mi fac prieteni foarte buni. Am decis să aplic pentru următorul proiect de un an, mai mult sau mai puțin, numit Tinemobilul – Fury Road. De ce? Foarte simplu, să mă bucur din nou de experiență, să țin legătura cu toți oamenii pe care i-am întâlnit și să continui să învăț și să explorez această țară frumoasă și mai ales zonele rurale prin care ne vom plimba..
Sunt cu siguranță foarte încântat să încep această nouă etapă cu ei.”
Sara din Franța
“Am început să fac voluntariat datorită liceului meu. În 2014, am participat la ziua patrimoniului local, pentru a explica istoria și a arătat rămășițele din Amfiteatrul din Arles. A fost și prima dată când am vorbit în fața unui grup mare (cam patruzeci de oameni) . Această experiență a fost utilă pentru a-mi învinge timiditatea. Am făcut și voluntariat pentru o galerie temporală din Montpellier. În timpul zilei zonelor umede, această asociație organizează în fiecare an un festival de artă despre ecologie și arta stradală. Am făcut o mulțime de activități precum controlul sălilor de artă sau, de asemenea, pregătirea mesei și am preluat comenzile clienților la o gustare. Și când am participat în al doilea an, am pregătit comunicarea digitală a artiștilor pe site. Am avut conversații cu artiștii pentru a crea un text despre ei și lucrările lor. Acele prime experiențe mi-au permis să cunosc oameni din țări noi și, de asemenea, să descopăr noi tradiții, culturi sau mod de viață, iar asta mi-a dat dorința de a călători și de a urmări acest lucru.
Așa că, după studii, m-am hotărât să călătoresc și mi-a dat timp să cunosc localnici, mulțumită programului workaway. Este una dintre cele mai bune experiențe ale mele, m-am putut descoperi în aceste câteva luni. Am învățat noi lucruri în timp ce credeam că nu sunt capabilă să fac asta (cum ar fi renovarea sau tăiatul lemnelor) sau, de asemenea, să vorbesc o altă limbă decât franceza. Nu a fost o sarcină ușoară ahah!
Deci, pentru mine, voluntariatul te ajută să te descoperi pe tine însuți!”
Roberto din Spania
“Ca voluntar, am început la 16 ani, vârsta minimă în Spania pentru a face voluntariat, așa că am fost implicat toată viața în voluntariat. Primul voluntariat pe care l-am făcut a fost la un fel de evenimente sportive pentru persoanele cu sindromul Down. Am fost acolo un an ca voluntar și a fost foarte frumos pentru că am învățat multe lucruri cu ei, organizând evenimentele și, de asemenea, cu alți voluntari. Apoi, am început să lucrez în cadrul unor proiecte de voluntariat în liceul meu, unde, ca voluntari, trebuia să organizăm activități pentru copii.
În prezent, sunt voluntar în orașul meu la o asociație care organizează activități și tabere pentru copii și care oferă și ajutor pentru familiile care au nevoie. Sunt acolo ca voluntar de 3 ani și am făcut multe lucruri, cum ar fi evenimente, tabere, campanii de colectare de alimente pentru familiile cu dificultăți economice sau organizarea unor zile pentru noi, voluntarii, pentru a cunoaște alți oameni și a învăța între noi.
În cele din urmă, am experiența mea ca voluntar internațional în România, și au fost 2 proiecte în care am cunoscut o mulțime de oameni, am învățat limbi străine, mi-am îmbunătățit engleza și de asemenea româna, am învățat despre alți oameni și am făcut lucruri cu Curba de Cultură.
Categoric, voluntariatul pentru mine face parte din viața mea, face parte din personalitatea mea și am putut să mă perfecționez datorită acestui lucru.”
We gathered a series of testimonials from our volunteers for the occasion of this celebration day. Volunteering is important in our daily life, and we are proud of the impact we have on international and Romanian youngsters.
Let’s read more and discover how volunteering in different context is a life changing.
Lucia from Netherlands
“My decision to become a volunteer came forth out of the wish to make myself useful and contribute something to the world around me. Instead of just learning new things and keeping that knowledge and those skills to myself, I wanted to do something with it and make myself useful. Over the last years I have been involved in different voluntary projects and services, for example baby-sitting, collecting money or baking food for charities, and translating and checking texts. By doing this I met a lot of great people, and it helped me gain more experience and build up my confidence. When I saw Curba’s call to promote the area of Teişani in a voluntary project, I knew that here I could put my lessons from university into practice for a good cause. I am so glad that I made the decision to come to Romania and join this project, because for me volunteering is not just working without being paid. It is sharing and gaining skills, sharing and gaining experiences, making yourself useful, being surrounded by similar-minded people and working together towards the same goal. I learned more about the world, about diverse social and cultural backgrounds and about differences and inequality. And the voluntary actions don’t have to be big or difficult, even the smallest actions can be important!”
Flavie from France
“Hello everyone !
My name is Flavie, I am 19 years old, and I come from France.
I arrived at Curba a month ago and I am staying in Romania until the middle of July. I have been wanting to do volunteering since I was in High School. In September this year I was actually starting a new degree, an economics degree. Soon enough I realized it wasn’t going to work out for so many reasons. One of them was that I was yearning to feel useful and active. That is why I started to do my research about how and where I could do some volunteering. A friend of mine had heard through a friend of hers that a European program, the European Solidarity Corps, allowed young people from European countries to volunteer abroad. I created myself an account, updated my CV in English and started to apply to some missions. Curba de Cultura answered very quickly and I thought “This is it, it’s happening!”. I felt very grateful that an association finally gave me a chance to do what I had wanted to do for so long. Since I arrived, I have discovered loads of things. Going from sorting alphabetically books and putting a library back together, to creating labels to put on honey jars for a local beekeeper, to creating a pinata for an event. It has also been very challenging I have to admit. You have to learn to work with new people, to live with new people, while at the same time discover a whole different country with its own language, cultures and habits. But I consider this a very positive thing as it is pushing me and allowing me to work on my skills, my patience and to keep an open mind. I also strongly believe that all the challenges I am facing now are an amazing training for whatever is going to happen next in my life. Hoping to see you soon! La revedere.”
Clémentine from France
“My name is Clémentine, I’m 20 years old, I come from France, and I decided to volunteer for a break in my studies. I was always attracted to helping people, being useful and participating in a meaningful project and volunteering brought all these things together.
Since I’m a volunteer, I really enjoy my time on my project. In fact, I learn a lot of things and it allows me to improve my skills like how to use social media, preparing activities and working together.
Furthermore, to be a volunteer is to be constantly in the process of getting to know yourself and others. Indeed, I learn a lot from others, from their experiences, their cultures and their energy and I’m really grateful for that.”
Andrés from Spain
“After my first experience as a short-term volunteer with Curba in F5 for 2 months to renovate Curba’s headquarters was so enriching: we learned several skills when it came to rehabilitating a space where we can work and spend some time; In which I was able to meet more volunteers and make very good friends, I decided to apply for the next project of a year, more or less, called Tinemobilul – Fury Road. Why? Very simple, to enjoy the experience again, keep in touch with all the people I met and keep learning and exploring this beautiful country and especially the rural areas where we will be moving.
I’m definitely very excited to start this new stage with them.”
Sara from France
“I started volunteering thanks to my high school. In 2014, I participated in the local heritage day, to explain the history and show the remains in the Amphitheatre of Arles. It was also my first time that I talked in front of a big group (about forty people all together ). This experience was useful to beat my shyness. I also volunteered for the ephemeral gallery at Montpellier. During the wetlands day, this association organizes an art festival on ecology and street art. I did a lot of activities like controlling the art rooms or also preparing the meal and taked the commands of clients in a snack. And when I participated in my second year, I prepared the digital communication of the artists on the website. I had good conversations with the artists for creating a text on them and their works. Those first experiences allowed me to meet people of new countries and also to discover new traditions, cultures or way of life, and that gave me the desire to travel and to pursue this.
So after my studies, I decided to travel and it gave me time to meet local people thanks to workaway . It is one of my best experiences, I could discover myself during these few months. I learnt new skills while I thought I was not able to do that ( like renovations or cutting the woods ) or also speak one other language than French, that it wasn’t an easy task ahah !
So for me, volunteering helps you discover yourself.”
Roberto from Spain
“As a volunteer, I started with 16 years, the minimum age in Spain for do volunteering, so I was all my life involved in volunteering. The first volunteering that I made was with a kind of sport events for people with Down’s Syndrome. I was there one year like a volunteer, and was so really nice because I learnt a lot of things with them, organizing the events and also with other volunteers. After, I started in some projects of volunteer in my high school, where like a volunteers we had to organize activities for kids.
Actually, I’m a volunteer in my city with an association that makes activities and camps for children and they offer also help for families that need it. I’m there like a volunteer since 3 years, and we made a lot of things, like events, camps, campaigns for take food for the families with economic difficulties or organize also some days for us, for the volunteers, for meet other people and learn between us.
Finally, I have my experience like an international volunteer in Romania, and it was 2 projects where I met a lot of people, I learn languages, improve my English and also Romanian, learn about other people and doing things with Curba de Cultura.
Definitely, the volunteering for me is part of my life, is part of my personality and I could improve myself thanks to that.”
Echipa proiectului F5
În urmă cu trei săptămâni, o nouă echipă de voluntari internaționali și români s-a alăturat pentru a începe proiectul F5. Toți împreună, înnoiesc și renovează centrul nostru de tineret din Izvoarele, după 8 ani a servit activități și evenimente pentru comunitatea rurală de aici. Puteți citi câteva cuvinte despre ei mai jos, dar dacă doriți să aflați mai multe, îi puteți întâlni în Centrul nostru Internațional de Tineret Teisani, sau în Curba de Cultura din Izvoarele.
Bună ziua, eu sunt Elia din Italia și este o plăcere să vă cunosc. Am 26 de ani și tocmai am obținut un master în biotehnologie. Mă aflu aici pentru că această pandemie m-a obosit foarte tare și vreau să fac ceva complet nou și, sper, interesant.
Buna ziua! Numele meu este Bruno, sunt din Portugalia si am 20 de ani. Am decis sa particip la acest proiect pentru a descoperi o noua cultura si un nou mod de viata. Mi-am dorit sa cunosc oameni noi si sa aflu mai multe despre altii. De asemenea am fost curios despre acest proiect pentru ca imi place sa ma ingrijesc de cladiri.
Sunt Jasmin din Germania și tocmai am absolvit liceul. Particip la proiectul Curba de Culturas pentru că este o ocazie minunată de a cunoaște o altă țară și de a face o diferență într-o comunitate locală.
Numele meu este Asia și sunt din Polonia. În această vară am vrut să fac parte din programul care influențează viețile altor oameni. Sunt foarte entuziasmată să lucrez cu alți voluntari și să cunosc comunitatea locală.
Bună, sunt Urban din Slovenia. Un poet, dansator și un om în general leneș. Am aflat despre proiect în timpul unui training asociat cu Curba și am fost inspirat de misiunea lor, așa că m-am întors să ajut cu renovările!
Numele meu este Andrés, am decis să mă alătur proiectului F5 și să lucrez cu Curba pentru că am vrut să trăiesc experiența de voluntariat de mult timp și am găsit în sfârșit ocazia. În timpul liber sunt cântăreț, percuționist, iubitor de muzică,basist și, mai presus de toate, îmi place să călătoresc și să întâlnesc oameni noi.
Numele meu este Edgar și sunt din Barcelona. Am venit la Curba de Cultura pentru a lua o pauză de la stresul și ritmul rapid al orașului mare, pentru a învăța despre stilul de viață rural din România și despre comunitatea sa și, nu în ultimul rând, pentru a lua parte la un proiect cultural al unei comunități rurale și a fi parte din el ca voluntar.
Buna! Numele meu este Roberto. Eu sunt din Spania. Am douazeci si unu de ani. Eu sunt în Romania într-un proiect de voluntariat timp de doua luni. Eu studiez pentru a fi profesor și imi plac copii, sa citesc si sa învăț despre tot.
Bună! Numele meu este Andrea și eu sunt din Spania. Îmi place să trăiesc aventuri și să întâlnesc oameni noi. Sunt aici pentru că trebuia să schimb ceva și să mă găsesc. Vreau să trăiesc, să zâmbesc și să învăț ceva în fiecare zi.
Bună, numele meu este Ciupercă-Mirea Valentina-Iordana . Ciupercă în engleză înseamnă mushroom . Am 20 de ani, sunt din România. Mai precis din Constanța. Eu locuiesc în Fantanele unde este cel mai mare parc eolian din Europa. Studiez afacerile internaționale și fac, de asemenea, un modul pentru a preda. Și eu sunt o persoană emotiva , încăpățânată și timidă.
Buna, ma numesc Mihai sunt din Constanta si studiez ingineria civila, imi place sa pictez si alte lucruri creative.
“Empathy For Better Future” Youth Exchange opportunity
Have you ever thought about participating in a project that involves self development and discovering different people and their cultures?
That’s what we did last week and we would like to tell you more about this awesome experience!
Five different teams, from Bulgaria, Italy, Spain, Portugal and including our team from Romania, gathered in Alicante (Spain) for one week.
This experience was a youth exchange, an activity from the Erasmus+ program, during which we focused on empathy and other soft skills, such as teamwork, teambuilding, communication, social interactions as well as others.
Each of us got new skills and competences, as well as improved those we already had, based on activities using non-formal methods.
We developed our language skills by spending our time with 25 other people from different backgrounds and countries and by sharing our experiences with others.
For some of us, like Cătălin and Alex, this was the first time going in a mobility project, and so far it turned out to be a very empowering experience.
Cătălin: “It was awesome! Just the idea that you get in touch with a lot of people from different countries and get to work together on projects was for me an impulse. You begin to know each other very well and of course to know yourself and to develop skills that maybe were not that improved. ”
Alex:” We had the opportunity to improve the knowledge of English on a safe environment, and to met new people with different cultures and language so we learned how to work with them and how to have fun with them. We had an amazing week because it was all a new experience and because we saw some amazing places like Alicante and Barcelona and this was like a dream.”
And even if this project wasn’t the first for three participants of our national team, the general feeling is positive and let good results behind it.
Oana: “I for one really enjoyed one of the last activities we had – which was volunteering at a festival here in Alicante for a few hours. I’ve always enjoyed volunteering and I do it a lot in Romania, but doing it abroad felt particularly stimulating and fun. It was a really great experience to feel as part of the community even while being in another country, which further deepened my belief that we are all similar and we can always come together even while being so diverse or sometimes not even speaking the same language. ”
Estelle: “This week was a great opportunity to get new communication skills and to emphasize the empathy notion which is important in everyday life and working with young people. Even if it’s not my first experience, it’s always a strong and awesome opportunity to meet and discover new cultures, and also to create new connexions.”
Going in this kind of project is not only about learning about a topic you might be interested in, but also about having the opportunity to go abroad and discover new places while spending time with other people and having fun.
Our common advice would be: try to go out of your comfort zone and you would be more than grateful to be a participant of this kind of experience!
Te-ai gândit vreodată la cum ar fi să participi într-un proiect care implică dezvoltare personală și descoperirea a diferiți oameni și a culturii acestora?
Asta e ceea ce am făcut noi săptămâna trecută și am vrea să îți spunem mai multe despre această super experiență!
Pentru o săptămână, cinci echipe din diferite tari ale Europei (Bulgaria, Italia, Spania, Portugalia si România) s-au adunat în Alicante, Spania, cu scopul de a se cunoaste si relationa.
Experiența se numeste oficial “youth exchange” (schimb de tineri) si este o activitate a programului Erasmus+, în cadrul căreia ne-am concentrat pe empatie și alte “soft skills”, precum lucrul în echipă, teambuilding, comunicare si interacțiune socială.
Fiecare dintre noi a dezvoltat noi abilități și competențe, de asemenea, imbunatatind pe cele deja existente, sesiunile de invatare fiind bazate pe metode de educație non-formală.
Ne-am dezvoltate atat abilitățile lingvistice, prin prisma faptului ca ne-am petrecut timpul alaturi de alti 25 de oameni din țări cu istorie si traditii diferite, cat și abilitatile de relatioare si accceptare a diferentelor culturale, împărtășind experiențele personale cu ceilalti participanti.
Pentru unii dintre noi, precum Cătălin și Alex, aceasta a fost prima experienta de acest gen, într-un proiect de mobilitate, acesta dovedindu-se una de benefica si de neuitat.
Cătălin: “A fost super! Doar ideea că intri în contact cu o grămadă de oameni din țări diferite și ajungeți să lucrați împreună la proiecte a fost pentru mine un imbold in a-mi dori sa calatoresc cat mai mult. Începeți să vă cunoașteți foarte bine între voi și, desigur, să vă cunoașteți pe voi Înșivă. La finalul proiectului, mi-am dat seama, fara sa vreau, ca am mi-am imbunatatit abilitatile de comunicare, non-verbala, dar si in limba engleza, care poate nu erau atat de bine dezvoltate.”
Alex:” Am avut oportunitatea să ne îmbunătățim cunoștințele de limba engleză întru-un mediu unde ne simțeam în siguranță, și să cunoaștem oameni noi cu limbi și culturi diferite, așa că am învățat cum să lucrăm cu ei și cum să ne distrăm alaturi de ei. Am avut o săptămână minunată pentru că totul timpul nostru a fost presarat cu experiențe noi, dar si pentru ca am văzut locuri minunate precum Alicante și Barcelona. A fost ca un vis devenit realitate.”
Chiar dacă acest proiect nu a fost primul pentru trei dintre participanții echipei noastre naționale, sentimentul general e pozitiv și a lăsat în urmă rezultate bune.
Oana: “Mie personal cel mai mult mi-a plăcut una dintre ultimele activități pe care le-am avut – care a constat în a face voluntariat la un festival aici în Alicante pentru câteva ore. Întotdeauna mi-a plăcut să fiu voluntar și fac asta mult în România, dar să o fac înafara țării s-a simțit deosebit de stimulant și distractiv. A fost o experiență foarte plăcută să mă simt ca parte din comunitate chiar și aflându-mă în altă țară, ceea ce mi-a adâncit mai tare credința că suntem cu toții diferiti, dar similari in acelasi timp. Putem oricând să ne ajutăm unii pe altii, chiar daca locuim la mii de kilometrii departare, sau vorbim limbi diferite.”
Estelle: “Această săptămână a fost o oportunitate grozavă de a obține noi abilități de comunicare și de a pune accent pe noțiunea de empatie, ea fiind importantă în viața de zi cu zi precum și în lucrul cu tinerii. Chiar dacă nu e prima mea experiență, este întotdeauna o oportunitate minunată și puternică de a cunoaște și descoperi culturi noi, și de asemenea de a crea noi conexiuni.”
Participarea într-un astfel de proiect nu este numai despre a învața despre un subiect de care ai putea fi interesat, ci și despre a profita de oportunitatea de a calatori în străinătate și de a descoperi locuri noi, în timp ce petreci timp cu alte persoane și te distrezi.
Sfatul nostru comun ar fi: încearcă să ieși din zonă ta de confort și vei fi mai mult decât recunoscător să fii parte intr-un asemenea proiect!
Training C4C – Communication for Cooperation – Next chapter
The training course “C4C – Communication for Cooperation” happened in Slovenia in the beautiful area of Ajdovščina town and her surrounded mountains.
Olga, Laris, Nava and Pina hosted and welcomed us for 6 days of sharing, caring and learning moments. The participants from Portugal, Cyprus, Netherlands, Latvia, Italy, Finland, Spain and Romania gathered to focus on the communication as a tool of cooperation.
We had such a diversity of sessions and methods used in which it was easy to follow and to relate to some daily life situations, personal and/or professional. We set from the beginning a climate of confidence, tolerance and dialogue, in which everybody could feel comfortable to share experiences, knowledge or stories.
The different sessions of the week had a pleasant flow between theory, practice, visit and self-assessment. We emphasized different notions such as: how to use and receive feedback, how to use mediation and apply non-violent communication, the basis of transactional analysis, the practice of public speaking, the discovery of some ICT tools for the communication such as Canva, Meister task, Logbook, … and Slack, for which I chose to integrate of our communication channel inside our organization, and also took time to visit to the amazing Skocjan caves.
From different backgrounds, the participants were well guided to find their own path as personal level to deal with conflict and to establish a tolerant dialog through the situations we encounter.
All in all, this training in this peaceful place was the best opportunity to raise the importance of the communication skills and the tolerance we are showing towards others.
Different partners part of it: Associazione Agrado, Ha Moment, Together Cyprus, Open Sense, Word Up, Hyvarilao, Egeria Desarrollo Social and us Curba de Cultură.
I’m back! – M-am întors!
I am still here! Yes, it’s already one year since the time I arrived in the nice place of Izvoarele, whereas my EVS project was 9 months. Why? Because I decided and had the opportunity to come back and do further than my EVS.
I returned to France for one month before leaving again to Romania. I had time to see almost everybody and to enjoy time there with my family. Then, the call of the mountains, of the carts with horses, of the papanași and mici but also of Curba’s team and the Romanian culture was stronger. So I came back to start a new adventure… actually, not to start, but to continue the amazing adventure that I started here 🙂 ! Some challenges are waiting for me… and the first one is to improve my Romanian language! Someone wants to help me? Come, I’m ready to have the head mixed of English, French and Romanian languages.
Besides the language, my project is still volunteering – Service Civique – and it’s based on the support of EVS volunteers coming for projects, mostly in schools – what I did before -, to help them to integrate the new environment, to organize events and why not to implement some ideas that I have in my mind. More responsibilities and more tasks, it’s exactly the continuity of my EVS and I’m glad to have these challenges for one more year.
And if you want to follow all the amazing events and stuff that Curba will organized, please follow in Facebook, “Comunitatea Curba de Cultura“and “EVS in Curba de Cultura“, and Instagram. Yes! Of course, we have an Instagram account: @curbadecultura 😉 See you there!
Încă sunt aici! Da, a trecut deja un an de când am ajuns pentru prima dată în Izvoarele, în timp ce proiectul meu era doar de 9 luni. De ce? Pentru că am decis și am avut șansa să mă întorc aici să fac mai multe după SEV.
Am stat în Franța o lună înainte să revin în România. Am avut timp să îmi văd toți cunoscuții și să petrec timp cu familia. Apoi chemarea munților, a căruțelor cu cai, a papanașilor și a micilor, dar mai ales a echipe Curba de Cultură și a culturii românești a fost mai puternică Prin urmare m-am întors să încep o nouă aventură… mai bine zis să continui aventura uimitoare pe care o începusem deja :)! Noi provocări mă așteaptă… și prima dintre ele este limba română! Vrea cineva să îmi dea o mână de ajutor? Sunt pregătită să amestec engleză, franceză și română.
Pe lângă limbi, proiectul meu este tot unul de voluntariat – Serviciul Civil – și reprezintă suport pentru noii voluntari SEV în proiectele lor educaționale – ce făceam eu înainte – și îi ajut să se integreze, să organizeze evenimente și să îți pună în aplicare ideile pe care le au. Mai multe responsabilități, mai multe sarcini, o continuare a SEV-ului. Mă bucură că am parte de aceste provocări pentru încă un an.
Iar dacă vreți să urmăriți toate evenimentele organizate de Curba de Cultură ne găsiți pe facebook în Comunitatea Curba de Cultura și pe EVS with Curba de Cultura, precum și pe Instagram. Da! Desigur, avem cont de insta: @curbadecultura 😉 Ne vedem!
Estelle se află în România în perioada martie 2018 – februarie 2019 în cadrul proiectului de Serviciu Civil nr 2018-0010, proiect cofinanțat de statul francez și implementat în România de Curba de Cultură.
My favorite mentor! – Mentorul meu favorit!
The European Volunteer Service isn’t only about the project, the house, the other volunteers, the coordinators, the association… it’s also about the mentor. Who? What? When? Where? I will explain you a bit.
The mentor is an outside person of the association who takes care of the integration in your new environment and community, the evolution in your project, but in general he/she is the personal support during the EVS. You can meet as many time as you want and need during the project, in the association or another place that you decide together. But this is a short description, because in fact, he/she does more than we expect in terms of personal development and profesional evolution.
Serviciul European de Voluntariat nu este doar despre proiect, casă, alți voluntari, coordonator, asociație… este și despre mentor. Cine? Ce? Când? Unde? Vă voi explica puțin.
Mentorul este o persoană din afara organizației care este responsabilă pentru integrarea voluntarului în noul mediu și noua comunitate, pentru evoluția proiectului, dar in general el/ea reprezintă suportpe plan personal de-a lungul SEV. Poți să te întâlnești cu mentorul de câte ori dorești, la sediul asociației sau în alt loc pe care îl decideți împreună. Dar asta e doar o descriere scurtă, defapt el/ea face mai mult decât ne-am așteptat atât pentru evoluția pe plan personal cât și profesional.
Now, I will explain more about my super mentor! Her name is Elena but everybody calls her Tromppy (the reason will stay secret 😉 ).
I remember exactly our first meeting. I arrived on 10th of April in Romania and the day after I met her in Brașov. This day was tiring for many reasons, but it was the beginning of a wonderful adventure for me. With Sorin, we left Curba de Cultură to reach Brașov, a beautiful town 2 hours away from Izvoarele, passing through the mountains and beautiful landscapes. Then, I met Tromppy and after a welcoming hug, we went to drink a coffee in one of the student’s favorite bar in the town. And we talked, talked and talked with my poor English, searching my words and sentences, to get to know each other. Then, we came back late, and I was trying to don’t fall asleep during the 2 hours back by car. I will not forget this second day in Romania.
Acum vă voi spune mai multe despre super-mentorul meu! Numele ei este Elena, dar toți o strigă Tromppy (motivul va rămâne secret 😉 )
Îmi amintesc cu exactitate prima noastră întâlnire. Am sosit pe 10 aprilie în România și în ziua următoare am întâlnit-o în Brașov. Ziua a fost una obositoare din mai multe motive, dar a fost începutul unei aventuri frumoase pentru mine. Împreună cu Sorin am plecat de la Curba de Cultură spre Brașov, un oraș frumos la două ore distanță de Izvoarele, trecând prin munți și peisaje superbe. Apoi am întâlnit-o pe Tromppy și după o îmbrățișare de bun venit, am mers să bem o cafea într-unul din barurile studențești din oraș. Și am vorbit, vorbit și vorbit din nou cu engleza mea săracă, căutându-mi constant cuvintele și propozițiile, pentru a ne cunoaște mai bine. Apoi, târziu ne-am întors și pe drum m-am străduit să nu adorm în cele două ore de drum cu mașina. Nu voi uita această a doua zi în România.
After this first meeting, we met one or two times per month, in the office or in Brașov. Each time, it was about new adventures, feelings, stories that we shared together, during one, two or three hours sometimes. Because, the mentoring isn’t only about myself, it’s a sharing about personal experiences together. And with Tromppy, we have to force ourselves to stop talking at some point, to let time for my housemates. Since June I’m not the only volunteer anymore!
We have a really good feeling, she is my guide and my personal support, and thanks to her I discovered some part of myself that I didn’t know before. But it’s not only a story of talking, it’s also a story of discoveries. We organised some meetings in Brașov to visit the town and the areas. We were fascinated by the beautiful view of the town and landscapes around, when we hiked mount ” Tampa”. And recently, we visited the center of Brasov, the “Black and White Towers”, from where we discovered another view. In general, when it’s possible, we enjoy to be outside, walking in the park of Schiulești, or somewhere else, our interest for the nature being common.
In brief, having a mentor like mine is A-MA-ZING! And I’m very glad that I met her during this volunteering, to talk, to laugh, to hug, to discover… Even though my lovely housemates Isabella, Alba, Gabriel and Roman, complain because of the time I spend with her for the mentoring. It does not matter, I enjoy each minute :)!
Dear volunteers, I hope you will meet a mentor who helps you to see further than you expect!
După această primă întâlnire, ne-am văzut o dată sau de două ori pe lună, la birou ori în Brașov. Fiecare dintre aceste întâlniri a fost despre noi aventuri, sentimente, povești pe care le-am împărtășit de-a lung a una, două sau chiar trei ore câteodată. Deoarece mentoratul nu este doar despre mine este și despre împărtășirea experiențelor personale. Iar cu Tromppy trebuie să ne forțăm să ne oprim la un moment dat, să lăsăm timp și pentru colegii mei. Începând din iunie nu mai sunt singurul voluntar!
Ne simțim bine împreună, este ghidul și suportul meu personal și mulțumită ei am descoperit o parte din mine pe care nu o știam înainte. Dar nu este doar o poveste despre vorbit ci și despre descoperiri. Unele dintre întâlniri le-am organizat în Brașov pentru a vizita orașul și zona. Am fost fascinați de aspectul orașului și de peisajul dimprejur câmd am urcat pe Tâmpa. Recent am vizitat centrul Brașovului, Turnul Alb și Turnul Negru de unde am descoperit o nouă perspectivă. În general, când e posibil ne bucurăm de timpul petrecut afară, ne plimbăm prin parcul din Schiulești sau altundeva, interesul nostru pentru natură fiind comun.
Pe scurt să am un mentor ca ea este UI-MI-TOR! Și sunt foarte fericită că am întâlnit-o în timpul acestui stagiu de voluntariat pentru că am cu cine vorbi, râde, îmbrățișa și descoperi… Chiar dacă colegii mei dragi Isabella, Alba, Gabriel și Roman se plâng că petrec prea mult timp în ședințele de mentorat. Nu are importanță, mă bucur de fiecare minut :)!
Dragi voluntari, sper că veți avea și voi un mentor care să vă ajute să vedeți mai departe decât vă așteptați!
Estelle este în România pentru o perioadă de nouă luni, din aprilie până în decembrie 2017, în cadrul proiectului EVS20: Let’s Move and Change [2016-3-FR02-KA105-012345] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
Romania in pictures – România în imagini
Hi everybody ! I present my housemates, from Spain, Italy, Czech republic and Argentina, with who I share my daily life. I’m the 4th person, the small blond girl, from France ! I took a lot of pictures during these last 5 months and I would like to share with you some of them that I like and represent my new life in Romania. Let’s see ! 😉
Salutare tuturor! Aceștia sunt colegii mei de casă, din Spania, Italia, Cehia și Argentina, cu care îmi împart traiul zilnic. Eu sunt cea de-a patra personă (în fotografie), fata blondă, micuță din Franța. În acest 5 luni de când sunt aici am făzut o mulțime de fotografii și voi împărtăși câteva dintre ele cu voi. Acestea sunt reprezentative pentru viața mea aici. Să vedem 😉
These are the views of my room, every morning, in the volunteers’ house. It’s so peaceful to wake up early and just admire the landscape with the sounds of the birds in background – Schiulești
Asta văd eu pe geamul camerei mele în fiecare dimineață. E atât de liniștitor să te trezești dimineața devreme și să admiri priveliștea cu cântecul păsărelelor în fundal – Schiulești
Her name is Fifty Shades of Grey (choosen by the last volunteers) and it’s our dog. She likes to accompany us in the village and the mountains, but mostly bark in the gate of the house to protect it.
Numele eui este Fifty Shades of Grey (așa au numit-o voluntarii anteriori) și e câinele nostru. Îi place să meargă cu noi prin stat și pe munte, dar cel mai adesea latră la poartă ca să ne protejeze.
For some hours we had another habitant of the house, it’s was so big ! – Schiulești
Pentru câteva ore am avut încă un locatar, și era așa mare! – Schiulești
Another discovery in the garden of the house, we are so lucky to find these delicious raspberries, and others fruits – Schiulești
În grădina casei am descoperit această zmeruă delicioasă, precum și alte fructe – Schiulești
And on the road to go to Curba de Cultura, I have the chance to observe a beautiful landscape, a nice sunset – Between Schiulești and Homorâciu.
Pe drumul spre Curba de Cultură, am avut ocazia să observ un peisaj minunat, apusul. – Între Schiulești și Homorâciu.
Or if you want to pass through the moutains, you can use this kind of bridge. They are stronger than they appear, don’t worry ! Even the herd of goats cross them…
Ori dacă pleci în drumeșie pe munte poți da peste astfel de podețe. Sunt mai rezistente decât par, nu te îngrijora! Am văzut o turmă de capre traversându-l…
And when you arrive in Curba de Cultura, a lot of flowers welcome you, the colors of the happiness of this place – Izvoarele
Apoi când ajungi la Curba de Cultură, un strat de flori te întâmpină, culorile fericirii acestui loc – Izvoarele
A fluffy and sweet cat is waiting for caresses in the library, lying in the sun – Izvoarele
O pisică pufoasă și dulce așteaptă să fie mângâiată în bibliotecă, la soare – Izvoarele
At the end of the day, from the window in the office of Curba de Cultura, we have a nice sunset through the leaves of the tree – Izvoarele
La final de zi pe gemul de la birou, un apus frumos se vede printre frunze – Izvoarele
And now, a bit of travel around…
Acum ne mai învârtim prin prejur…
In one of villages around Izvoarele, the cows enjoy the water during the hot summer. Why not ? – Cernești
În unul din staele comunei Izvoarele vacile se bucură de răcoarea apei într-o zi călduroasă de vară. De ce nu? – Cernești
In the other side of the valley, I feel taller, flying above the mountains – Schiulești
în cealaltă parte a văii mă simt înaltă, parcă zbor deasupra munților – Schiulești
A place where the sun attract you through the leaves, during a hike – Between Schiulești and Slanic
Locul unde soarele te atrage printre frunze, când ieși la plimbare – Între Schiulești și Slănic
During a festival of traditional dance and songs, a cute girl is waiting for the show, with her Romanian traditional clothes – Cheia
În timpul festivalului de dansuri și muzică populară o fetiță frumușică își așteaptă rândul în spectacol, îmbrăcată în costum tradițional – Cheia
Gossip between two old women, it was so funny to catch this moment of whispers.
Bunicuțele stau la o bârfă, acest moment de șușoteli a fost așa amuzant.
Passing by Craiova, I visited the Art Museum and I was charmed by the interior architecture – Craiova
Trecând prin Craiova am vizitat Muzeul de Artă și am fost fermecată de arhitectura interioară – Craiova
A bit further, during my third week in Romania, I discovered this beautiful castle, Peleș Castle, so awesome in the middle of the mountains – Sinaia
Mai demult, în cea de-a treia săptămână a mea în România am descoperit acest frumos castel, Peleș, în mijlocul munților – Sinaia
And because in Romania, there is also the sea, I went in the seaside, just for a week end to have the impression to be in holidays – Vama Veche
Și pentru că România are și ieșire la mare, am mers la mare și am avut impresia că sunt în vacanță – Vama Veche
These pictures and others make me feel happy when I watch them. I’m so lucky to be in this lovely area and country, but mostly in Curba de Cultura, with all the amazing people I met.
Pozele acestea și multe altele mă fac fericită că le-a putut imortaliza. Sunt așa norocoasă să fiu în această zonă și această șară, dar mai ales la Curba de Cultură cu oamenii minunați pe care i-am întâlnit.
Estelle este în România pentru o perioadă de nouă luni, din aprilie până în decembrie 2017, în cadrul proiectului EVS20: Let’s Move and Change [2016-3-FR02-KA105-012345] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.
On Arrival Training
Before this week of On Arrival Training, I didn’t expect that I can discover so many things in a such short time. The OAT took place in Sinaia, not far from Izvoarele, so I was lucky; some of volunteers had about 10 hours by train! This town is very peaceful, with a different architecture than I’ve seen before, between abandoned and fantasy, in the middle of the mountains. We are accommodated in a hotel in the center of Sinaia where each of us had a room for himself. I imagined that it will be very nice to relax and enjoy the swimming pool and sauna for a week. The reality was different!
Înainte de săptămâna cu trainingul la sosire nu credeam că pot descoperi atât de multe lucruri într-un timp atât de scurt. Trainingul s-a desfășurat la Sinaia, nu departe de Izvoarele, deci am avut noroc; unii voluntari au călătorit zece ore cu trenul! Orășelul e foarte liniștit, cu o arhitectură diferită decât ce am văzut până acum, între abandonat și fantasy, în mijlocul munților. Am fost cazați la un hotel în centrul Sinaiei unde fiecare a avut o cameră pentru sine. Mi-am imaginat că va fi foarte relaxant ca pentru o săptămână să mă bucur de piscină și saună. Realitatea a fost cu totul alta!
Each volunteer wanted to learn more about the others and to get most of this training, so we used the rooms just for sleep. The rest of the time was for discussions or walks in the town. The relaxation schedule didn’t match with the training… But I earned more to spend time with others volunteers 😉
In few days I met almost 50 volunteers from 13 different cultures. It’s so amazing! Each volunteer who was there had the same state of mind for the training and EVS. So we had a friendly atmosphere and relationship between each of us. At the end of the week, it was so difficult to leave them. A lot of emotions invaded us in the last day and the last evening was a little sad. So, we planned all places we can visit, and it was very nice.
Fiecare voluntar și-a dorit să afle mai multe despre ceilalți și să profite cât mai mult de acest training, prin urmare ne întorceam în camere doar când ne răpunea oboseala. Restul timpului a fost pentru discuții și plimbări în oraș. Orarul de relaxare nu prea s-a potrivit cu trainingul… Dar am avut mai mult timp să petrec cu alți voluntari 😉
În doar câteva zile am întâlnit 50 de voluntari parte a 13 culturi diferite. A fost uimitor! Fiecare voluntar care a fost acolo a fost în același spirit pentru training și SEV. Prin urmare am avut o atmosferă prietenoasă și relații bune între noi. Iar la final de săptămână a fost așa greu să ne despărțim. O multitudine de emoții ne-au invadat în ultima zi, iar seara a fost choar tristă puțin. Ca să ne înveselim puțin ne-am făcut planuri să ne vizităm unii pe alții.
I had two great trainers, Sonia and Andreea, whom organized a lot of interesting sessions with happiness and humor but also with professionalism. During this week, they gave me several information and advice about my role, challenges and objectives of the EVS, the life in Romania, the way to manage the activities, the role of the mentor, the goal of the Youthpass, the insurance etc. Moreover we had sessions on conflict management, teambuilding, interculturality and culture shock workshops on art & crafts, origami, dance, tourism, history & culture and how to survive Romania. At the end of the week, I had the impression that they succeeded to touch the needs of each volunteer even though we were quite different. This helped to feel good, to regain my confidence and abilities.
Am avut doi trainer minunați, Sonia și Andreea, care au organizat numeroase sesiuni interesante cu multă veselie și umor dar și cu profesionalism. Pe durata acestei săptămâni, m-au ajutat cu informații și sfaturi legate de rolul meu, de provocările și obiectivele SEV, traiul în România, cum să-mi organizez activitățile, rolul mentorului, scopul Youthpass-ului, asigurarea medicală etc. În plus am avut sesiuni despre managerierea conflictelor, lucru în echipă, interculturalitate și șoc cultural, atelier de lucru manual, origami, dans, turism, istorie și cultură și cum să supraviețuiești în România. La finalul săptămânii cred că au reușit să atingă nevoile fiecărui voluntar, chiar dacă suntem cu toții destul de diferiți. Asat m-a ajutat să mă simt bine, să îmi recapăt încrederea și abilitățile.
After this week, I feel different. It’s easier to speak English and I feel less alone in this country. The fact that I know people in lots of places in this country means that I can move when I want to discover it.
The week of On Arrival Training is very important for a volunteer, even necessary. Enjoy this week and the days after, till the end of the EVS.
După această săptămână mă simt diferit. Îmi e mai ușor să vorbesc engleză și mă simt mai puțin singură în această țară. Iar faptul că cunosc oameni aici înseamnă că pot să mișc mai ușor când vreau să o descopăr.
Săptămâna de training la sosire e foarte importantă pentru voluntari, chiar necesară. Bucurați-vă de această săptămână și de zilele de după, până la finalul SEV-ului.
Estelle este în România pentru o perioadă de nouă luni, din aprilie până în decembrie 2017, în cadrul proiectului EVS20: Let’s Move and Change [2016-3-FR02-KA105-012345] proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și implementat în România de către Curba de Cultură.