Mă numesc Paco BLIND-CEROI, mi-am început Serviciul Civic, în România, la vârsta de 21 de ani. Am avut astfel onoarea să-mi petrec trecerea la 22 de ani în această frumoasă țară unde tradiția își face puternic simțită prezența. Am participat 12 luni, în cadrul unui Serviciu Civic, în județul Prahova, mai exact în Izvoarele. Suntem foarte implicați și în Teișani, unde avem un centru de tineret în sat. Majoritatea activităților noastre s-au desfășurat în mediul rural. Am învățat așadar să apreciem dinamica stabilită de localnici pentru a profita la maximum de experiența noastră.
Folosesc „noi” pentru că timp de un an mi-am împărtășit viața de zi cu zi cu actori din microcosmosul în care ne aflăm, care au făcut acest proiect excepțional. Activitățile zilnice sunt puternic influențate de vreme, de numărul de cazuri Covid-19, de anotimpurile de recoltare, de calendarul religios… Ne-am trăit așadar experiența ca localnici, punctată de mulți factori externi asociației, în timp ce continuam să avansăm în responsabilitățile pe care ni le asumăm cu coordonatorii noștri.
Am avut norocul să fiu destul de liber în proiectul meu, cel puțin în fazele inițiale, deși trebuia urmată politica asociației, au apărut foarte repede instrucțiuni, iar faptul că un alt proiect care s-a desfășurat simultan mi-a permis să particip și la el în anumite momente, m-a bucurat. Așa că pe parcursul acestui an am putut desfășura activități în centrul nostru de tineret în scop de distracție și cultură, dar și să călătoresc sute de kilometri pentru a putea cumpăra o mașină. Această varietate a vieții mele zilnice m-a făcut să vibrez, să învăț o mulțime de lucruri și nivelul meu de învățare a crescut atunci când planurile au fost făcute pe repede înainte. „Te rog, poți merge să ridici comenzile din București în această după-amiază?”. Ce plăcere!
Asociația a dezvoltat și un proiect fabulos care își propune să desfășoare activități în afara centrului de tineret. Am avut norocul să pot participa enorm la acest proiect și să pot parcurge toată procedura de organizare a unei activități. Pornind de la procedurile administrative, până la promovare, logistică, desfășurarea sesiunii… Acest proiect fabulos este desigur „TineMobil”. Această dubă simbolică este una dintre cele mai vii amintiri ale mele, mai ales primul film în aer liber pe care l-am proiectat în Bughea de Sus, care a fost fantastic.
De asemenea, am putut să particip la formare în teatru, să realizez fotografii, împreună cu scopul acestora, să învăț să folosesc Canva și să cresc gradul de conștientizare al problemelor actuale. Aceste cursuri de pregătire nu au fost momentele de care m-am bucurat cel mai mult în acest an, dar fiecare a fost foarte important, pentru restul acestui proiect dar și pentru viitor. Tot în aceste momente am putut să ne întărim spiritul de echipă, mă gândesc în special la instrucția foto cu Rareș, care ne-a permis timp de 3 zile să petrecem timp cu Alex, Lucian, Mario, Marius, tineri din comunitate.
Am avut și două perioade, pe timpul verii, de câte o lună și jumătate, cu voluntari pe termen scurt. Primul proiect și-a propus să aibă un festival de 3 zile în sat, al doilea a fost dedicat renovării unui centru de tineret. Am putut să participăm la aceste proiecte care ne-au prins foarte bine, pentru că am trăit ca într-o bulă în interiorul proiectelor noastre. Acest lucru ne-a permis să ne diversificăm viața de zi cu zi și să cunoaștem oameni noi.
Personal, am avut ocazia extraordinară de a fi lider într-un grup de tineret românesc, pentru schimburi de tineri în Slovenia și Bulgaria. Această experiență a fost senzațională, super bogată în învățare. Grupul cu care am realizat acest lucru a avut o dinamică și o atmosferă grozavă, ceea ce a făcut ca această perioadă să fie de neuitat. Bucuria de a trăi a fost acolo tot timpul.
Pe scurt, am lucrat cu voluntari locali, precum și cu participanți la activitățile noastre. Dar luând în considerare o gamă mai largă, am avut șansa de a colabora cu autoritățile naționale, alte asociații din România sau din străinătate, speakeri și traineri. Multitudinea de actori a fost foarte stimulantă pentru acest proiect, am progresat foarte mult în modul în care mă adresez, interlocutorului care se află în fața mea.
Mi-am dorit din toată inima să fac acest Serviciu Civic, în special pentru că deja cunoșteam asociația după ce am realizat acolo un proiect de Corp European de Solidaritate de două luni.
Cred că posibilitatea de a întâlni oameni noi în mod regulat a fost una dintre principalele mele motivații pentru a începe acest proiect. În plus, datorită valorilor asociației Curba de Cultură, mi-am dat seama că a fost un element ce mi-a declanșat dorința de a intra în contact cu diverse organizații partenere.
Sunt foarte mulțumit de legătura pe care am creat-o cu majoritatea oamenilor pe care i-am întâlnit, am putut să împărtășesc cu ei o mulțime de momente fantastice care vor rămâne alături de mine toată viața.
Am învățat o mulțime de lucruri, să devin chiar mai rustic și plin de resurse, dar cred că ceea ce îmi va folosi cel mai mult este faptul că mi-am îmbunătățit abilitățile de relaționat cu ceilați.
Sunt o mie și una de povești, dar preferatele mele sunt fără îndoială cele în care făceam un grătar tradițional în casa unui localnic, acolo s-au întâmplat cele mai frumoase lucruri. Ceea ce îmi amintesc este cu siguranță „ne descurcăm”, lucru învățat de la acompaniatorul meu în timpul acestei aventuri, Alex Popa.
Dacă pot să-mi exprim o ultimă dorință înainte de a termina această experiență magnifică la jumătatea lunii decembrie, este speranța de a putea reveni la ediția 2022 a Ruralympics cu Theo ROSE ca invitat de onoare.
—
My name is Paco BLIND-CEROI, I started my Civic Service, in Romania, at the age of 21. I thus had the honor to signify my passage to the 22 years old in this beautiful country which does not lack tradition to embellish the party. I went for 12 months, as part of a Civic Service, in the Prahova region, more precisely in Izvoarele. We are also very involved in Teișani, where we have a youth center in the village. The majority of our activities were carried out in rural areas. We have therefore learned to appreciate the dynamics established by the locals to make the most of our experience.
I use “us” because for a year I shared my daily life with actors in the microcosm where we are, who have greatly made this project exceptional. The context here greatly influences our daily life depending on the weather, the number of cases of Covid-19, the harvest seasons, the religious calendar … We therefore lived our experience like locals, punctuated by many factors external to the association, while continuing to move forward in the responsibilities that we take with our coordinators.
I was lucky enough to be fairly free in my project, at least for the initial axes, although they had to follow the association’s policy, very quickly guidelines emerged, and the fact that another project that took place simultaneously also allowed me to take part in it at certain times. So during this year I was able to do activities in our youth center for fun and cultural purposes, but also to travel hundreds of kilometers to potentially buy a car. This variety of my daily life made me vibrate, learn a lot of things and my learning level was even greater when the plans were made with a short deadline. “Please, can you go pick up orders in Bucharest this afternoon? “. What a pleasure !
The association has also developed a fabulous project which aims to carry out activities in places, without the opportunity to have a youth center or attractions. I was fortunate to be able to participate enormously in this project and to be able to go through the entire procedure to organize an activity. Between the administrative procedures, the promotion, the logistics, the course of the session… This fabulous project is of course “TineMobil”. This symbolic van is one of my most vivid memories, especially the first open-air film we screened in Bughea de Sus, which was fantastic.
I was also able to take part in theater training, taking pictures and their uses, conceptualizing Canva and raising awareness around current issues. These trainings were not the moments that I enjoyed the most of this year, but each one was very important, for the rest of this project but also for the future. It was also during these moments that we were able to intensify our team spirit, I am thinking in particular of the photo training with Rareș, which allowed us for 3 days to share time with Alex, Lucian, Mario, Marius,…
We also had two phases of a month and a half each, during the summer, with short-term volunteers. The first project aimed to have a 3-day festival in the village, the second was dedicated to the renovation of a youth center. We were able to take part in these projects which did us a lot of good because we lived like in a bubble inside our respective projects. This has allowed us during this season to diversify our daily lives and meet exhilarating people.
More personally, I had the extraordinary opportunity to be a leader in a Romanian youth group, for youth exchanges in Slovenia and Bulgaria. This experience was sensational, super rich in learning. The group I was with had a great dynamic and atmosphere, which made this time unforgettable. The joy of living was there at all times.
In short, we worked with local volunteers as well as participants in our activities. But by considering a wider range, we have had the chance to collaborate with national authorities, other associations in Romania or abroad, speakers and trainers. The plurality of actors was very stimulating for this project, I have made a lot of progress in the way I address myself, to the interlocutor who is in front of me.
I wholeheartedly wished to do this Civic Service, in particular because I already knew the association after having done a two-month European solidarity body project there. I think the possibility of meeting new people on a regular basis was one of my main motivations to start this project. In addition, due to the values of the Curba de Cultura association, I realized that it was a great catalyst to get in touch with third parties.
I’m really happy with the bond we have forged with most of the people I have met, I was able to share a lot of fantastic moments with them that will stay with me for life. I’ve learned a lot of things, even being more rustic and resourceful, but I think what will benefit me the most is developing my relationship skills. There are a thousand and one anecdotes, but my favorites are without a doubt when we were sharing a traditional barbecue in a local’s house, the most beautiful things happened there. What I remember is surely “Ne descurcam” which was taught to me by my lighthouse, during this adventure, Alex Popa.
If I can express one last wish before finishing this magnificent experience in mid-December, it is the hope of being able to return for the 2022 edition of Ruralympics with Theo ROSE as guest of honor.
About the author